1,198 matches
-
poate, de D. Gusti, publicistul întreprinde o vastă muncă de documentare, al cărei rezultat va fi utilizat în articole de sociografie, sociologie, în broșuri și cărți cu titluri grăitoare: Sociografia românească (1928), Cum trăiesc 40 000 de moți (1928), Satele răzlețe ale României (1939), rod al studiilor despre Munții Apuseni, dar și în lucrări de interes cultural mai larg, legat de personalități și momente istorice importante: Frământările unui an - 1918 (1919), Revoluția din 1918 și Unirea Ardealului cu România (1926; răsplătită
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
ajutor să vă familiarizați mintea cu preceptele de bază din qi gong și să memorați cele mai importante aspecte ale practicii, astfel încât aceste principii să vă vină în minte atunci când sunteți angajat în practică, și nu gândurile rătăcitoare sau ideile răzlețe. Capitolul 9 Introducere în stilurile tradiționale de qi gong Multe stiluri diferite de qi gong au evoluat de-a lungul secolelor în China, fiecare dintre acestea concentrându-se asupra unui anumit aspect al practicii, toate cultivând puterea personală prin lucrul
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
decât un Președinte de Republică împreună cu iubita lui într-un palat. Și, pentru a-i mulțumi pe amatorii de jocuri de cuvinte, evocam oprirea trenului într-un oraș de provincie: eroul lăsa în jos fereastra și îi întreba pe indivizii răzleți care mergeau de-a lungul șinelor numele locului. Dar nimeni nu știa să-i informeze. Era un oraș fără nume! Un oraș populat cu străini. Un oftat de mulțumire a urcat dinspre grupurile esteților. Iar eu, printr-un abil flash-back
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
al Cetății-Albe, orfană în casă la TOADER LUPĂȘTEANU DAN VOIEVOD fecior domnesc din neamul Mușatin ISAC DIN BESERICANI cititori în zodii PEPELEA măscărici al lui VODĂ VLADISLAV BZMIAJNIE negustor leah HAGI MANUK BALAMUK negustor arman AVRAM NESPĂLAT negustor jidov REPLICI RĂZLEȚE 1 2254 [ANNA] [(cu patimă)] Bogdane!... (încet) Aide, pleacă! 2 2254 [ANNA] O, Doamne! și nu am oglindă să mă văd 3 2254 [ANNA] Femeile acele frumoase sânt - așa e? [BOGDAN] Dar nici una ca tine nu-i dulce, nu-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu fruntea numa grinda porții din Suceavă. * {EminescuOpVIII 232} 2277 Și, pe când urmam pe mare a singurătății cale, Parcă auzeam vuindu-mi zvonul clopotelor tale. 2276 Unde razele-și revarsă, de la creștet la picioare, Candela neadormită, de mormânt luminătoare. [REPLICI RĂZLEȚE] 1 2276 Om nu mare la făptură, dar voinic nevoie mare. 2 2282 Dacă inima-i vârtoasă, fie zidul cât de slab, Căci în inimi e cetatea, bade Gruie Basarab. 3 2254 Între mâni împlătoșate răzimând a sale tîmple: "De-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e un privilegiu al culturei de a se bucura de această podoabă a vieții și de a onora și gusta frumosul pe toate căile; însă cel mai frumos din toate câte sunt frumoase este sufletul cel frumos. {EminescuOpXIV 927} Fragmente răzlețe din Cultură și știință 2258 Prăsirea culturei intelectuale însă prin cei culți se-ntîmpla totdeuna într-o 182r măsură numai foarte mică, și adesea într-un mod întors, dacă nu s-asociază știința. Unde numai cei culți singuri vor să producă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spre ținta expediției sale, devenea din ce în ce mai sigur pe el însuși. Își îndreptă umerii și își reluă mersul său obișnuit, încercînd să prindă toate sunetele din jurul său. Nu se auzea nimic suspect. Noaptea liniștită și călduță își striga pacea prin vocea răzleață a vreunei păsări. Gândi pentru o clipă că strigătul acela ar fi putut fi un semnal, de vreme ce el nu cunoștea cum ar fi trebuit să cânte păsările pământene, dar elimină repede această eventualitate. Clădirea nu era foarte mare. Semăna cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ceea ce se așteptase Kasser să facă. Bătrânul împărat aproape că le văzu traiectoria, urmărind șiroaiele groase de sânge care țâșniră din trupurile soldaților, care rămâneau fără cap unul după altul. Din ascunzătoarea lor începură și ei să tragă, dar focurile răzlețe, marcate de străfulgerările scurte ale razelor laser, nu făcură decât să adauge mai mult dramatism haosului de pe plajă. Cele două rachete lansate de glisoare explodară simultan pe locul în care stătuse N'Gai Loon, stârnind un imens nor de praf
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mod tipic un centru de comerț și servicii. El devine o arie de comerț, incluzând o comunitate compusă din orășel sau localitate rurală și districtul înconjurător pe care îl deservește. Este o zonă cu gospodării mai mult sau mai puțin răzlețe, ai căror locuitori vin într-un anume loc să se aprovizioneze. Situarea poate fi diversă, pe o arie mergând de la zona rurală până la zone turistice de interes specific ș.a. Dacă în zonă există și un oraș, atunci o parte a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cel mai frecvent în culturile care, datorită fie așezării geografice, fie practicilor economice, sunt expuse unor idei și credințe diverse. Negustorii greci au cules informații din Egipt, Orientul Mijlociu, nordul Africii, zona Mării Negre, Persia și chiar din Scandinavia, iar aceste informații răzlețe s-au amestecat în creuzetul orașelor-state ioniene și atice. În Evul Mediu, la curtea regilor sicilieni erau binevenite tehnicile și cunoștințele din China și Arabia, ca și din Normandia. În perioada Renașterii, Florența era un centru de comerț și producție
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai mari autori de după al Doilea Război Mondial. Piero Spila Notă introductivătc "Notă introductivă" Încredințez cititorului reconstruirea acestei cărți. El este cel care trebuie să asambleze fragmentele unei opere disparate și incomplete. El este cel care trebuie să reunească fragmente răzlețe care însă se completează reciproc. El este cel care trebuie să organizeze momentele contradictorii, căutând să le descopere unitatea de substanță. El este cel care trebuie să elimine eventualele incoerențe (altfel spus, cercetări sau ipoteze abandonate). El este cel care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în volumul Gravuri (1976); prelucrarea lirică reține din existent acele elemente care pot participa - într-un angrenaj retoric nu cu mult diferit de cel tradiționalist - la explicitarea unor sentimente din spectrul pozitivului nuanțat: „Încet curge luna în vasta câmpie./ Arbori răzleți/ înfipți în pământ și în cer/ îmi aduc aminte copilăria:/ lumină de ceară pe dealuri,/ flori prăfuite la marginea drumului.../ Lumea e totuși frumoasă,/ pururi aș sta s-o contemplu.” În Peisaj cu prințesă (1987), volum care valorifică mai apăsat
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
din arhivele franceze (1801-1812), București, 1939. În 1806, acel Ghica este trimis de Alexandru-Vodă Moruzi, al cărui secretar era, cu o scrisoare la Talleyrand și, după întrevederea cu Napoleon la Varșovia, se întoarce la București. Mai fusese și Asemenea mărturii, răzlețe, dar convergente, s-ar putea înmulți. În orice caz, nu poate lipsi dintr-o enumerare, oricât de rapidă, rolul de informator îndeplinit pe lângă domnii Țării Românești de către Friedrich von Gentz, consilierul cel mai ascultat al lui Metternich 48. Integrarea Principatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în articole de genul „Jos labele de pe popoarele libere“ (Vasile Luca). În general, s-a aplicat politica minimalizării publice a eșecului suferit în Consiliul de Securitate și Adunarea Generală ONU, ziarele românești epuizând foarte rapid acest subiect, în câteva articole răzlețe, pierdute în marea de „succese“ socialiste interne. Analiza românească în acest caz se limita la următoarele argumente: „Este evident că politica independentă și democratică a guvernelor populare din România, Bulgaria și Ungaria nu poate fi pe placul anumitor influențe la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sud a Bucovinei (ținuturile Suceava și Câmpulung Moldovenesc), populația era aproape exclusiv românească. Doar pe lângă mănăstiri locuiau mai multe familii de țigani, iar la Suceava exista un număr important de evrei și o veche comunitate armeană. Familii de ruteni existau răzleț în unele sate, mai ales în partea de nord a ocolului Berhomet, iar în zona de munte locuiau, pe lângă români, și familii de huțani. Trebuie să precizăm că nici recensămintele rusești, nici cel austriac din 1775, nu au înregistrat un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Securitate Horezu avea să dirijeze un informator în Munții Ursu; raionul Brezoi avea să trimită un informator pe valea pârâului Păscoaia; Regionala de Securitate Vâlcea urma să îndrepte informatorul „109“ pe coasta Câinenilor până în Muntele Robu. 4) Toți fugarii răzleți din teritoriu aveau să fie verificați, spre a se vedea dacă se întorseseră sau nu la domiciliile lor, luându-se măsuri pentru identificarea și capturarea lor. De aceea urmau a se constitui dosare pe familiile celor dispăruți de la domiciliu, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
apărut - avea să specifice Blaga - „aproape ostentativ fără de program”. E ceea ce, de altfel, se anunță explicit chiar în editorialul primului număr, Cuvinte pentru drum: „Nu ne-am strâns laolaltă să fim tari ca turmă. Pe drumul «Gândirii» fatal fiecare e răzleț și izolat. Drumul e deschis - altul pentru fiecare.” Dorind (potrivit afirmațiilor de mai târziu ale lui Cezar Petrescu) să devină continuatoarea „foilor cuminți” din Transilvania, scrise „pentru un popor sănătos și nepervertit”, noul periodic își propunea să reia îndeosebi acțiunea
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
o frazeologie ce trimite la Rică Venturiano. Cu istorisirile sale, uneori naive, alteori înțelepte, mereu atrăgătoare, G. poate fi socotit unul dintre maeștrii nuvelei românești. În afara volumelor de Novele (I-II, 1880), bibliografia scrierilor lui în proză mai cuprinde Pagini răzlețe (1901), Pacate mărturisite (1904), Spice (1909). Sunt adunate aici articole, discursuri și, bineînțeles, suveniruri. O meditație, Mângâiere (din volumul Spice), cotropită de melancolia senectuții și de presentimentul sfârșitului apropiat, respiră în cele din urmă o liniște aproape filosofică, decurgând din
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Novele, I-II, Iași, 1880; ed. 2, I-III, București, 1886; ed. 3, I-III, București, 1899; ed. 4, I-III, București, 1907-1908; Poezii, Iași, 1886; Domnița Ruxandra. Fluierul lui Ștefan. Piatra lui Osman..., Iași, [1893]; Poezii, Iași, 1893; Pagini răzlețe, Iași, 1901; Zile trăite, Iași, 1903; Pacate mărturisite, Iași, 1904; Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, 1909; Spice, București, 1909; Aliuță. Șanta, București, [1916]; Petrea Dascălul, București, [1916]; Amintiri (1848-1891), îngr. și introd. I. Șiadbei, Craiova, [1942]; Nuvele, îngr. Teodor Vârgolici, pref.
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
nou” (1938). A mai semnat George Doru, G. Dumitrescu, Gogu Dumitrescu, Gogu Dumitrescu B., George D. Dumitrescu, George Dumitrescu-Urziceni, G.D. Gheslăniceanu, Dimitrie Gherasim, George Nanu Dumitrescu, G.U., G. Urz, George Urzin, Ghiță Urziceanu, Ghiță de Urziceni. Cu sporadice recenzii, răzlețe stihuiri sentimentale, articole, între care gesticulante sunt cele de atitudine politică (exaltând frăția de arme dintre soldatul german și ostașul român în „războiul sfânt” împotriva bolșevicilor), câteva traduceri (din Leonid Andreev, Arcadii Avercenko, A.P. Cehov, Al. Kuprin), D. nu-și
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
că nu îl sperie dificultățile, oprindu-se asupra unor nume ca Hermann Keyserling, cu Analiza spectrală a Europei (1993) și Jurnalul de călătorie al unui filosof (I-II, 1997-1998), sau Nikolai Berdeaev, cu Destinul omului în lumea actuală (1993). Tălmăciri răzlețe, din franceză și germană, i-au apărut și în periodice (Jean-Claude Chesnais, Antonin Artaud, Konrad Lorenz). Cariera științifică a lui D. se împlinește sub semnul unei nedezmințite, incoruptibile seriozități. SCRIERI: Orizonturi regăsite, Iași, 1999. Ediții: Ion Anestin, Scrieri despre teatru
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
înrudit cu ramura macedoneană Papară din Galiția, de unde și presupunerile privitoare la o mai îndepărtată obârșie aromână a familiei. Sunt puțin lămurite împrejurările în care D. îmbrățișează cariera ecleziastică: decisiv poate să fi fost însă impulsul celor dintâi înclinații cărturărești. Răzlețe, parvin din epocă și informațiile ce îngăduie reconstituirea primei perioade a formării sale spirituale, ca și, mai târziu, a condițiilor ce vor fi favorizat desăvârșirea culturii sale umaniste. Opinia potrivit căreia D. ar fi învățat la Iași, la Școala Domnească
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
1870, membru onorific. Descurajat și chinuit de însingurare, își trece ultimii ani cufundat în misticism, așa cum se va întâmpla și cu B. P. Hasdeu. H. poate fi considerat un cărturar în bună parte nerealizat, de vreme ce a publicat extrem de puțin și răzleț. Dar activitatea lui, în care se întrevăd posibilități ieșite din comun, reprezintă, și în sensul cel mai propriu, un vast șantier, unde B.P. Hasdeu și-a făcut ucenicia. Mii de file conținând poezii, proză, studii pregătite pentru tipar sau doar
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
cu un articol al lui I.V. Luca, prin care periodicul își definește orientarea și aderența la ideologia carlistă și la Frontul Renașterii Naționale. Alt număr (19/1939) este dedicat memoriei lui Mihai Eminescu, prin articole de N.N. Răutu (Poetul gândurilor răzlețe), Constantin Iordăchescu (Stabilirea adevărului), D. Furtună (Statuia lui Eminescu), I. A. Marin (Ipoteștii copilăriei lui Eminescu) ș.a. Cu poeme sunt prezenți Dumitru Baciu, Maria Gașpar ș.a. Lui Tiberiu Crudu îi aparțin însemnările intitulate Câteva observații dintr-o călătorie de studii
ROMANUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
ardelene, care își are caracterul ei specific”. De la numărul 31/1912 se renunță la problematica politică, profilul urmând a fi acela de „revistă de familie artistică-literară, care va îmbrățișa mișcarea culturală de la noi și din străinătate”. Rubrici mai importante: „Foi răzlețe” (în care se reproduc pagini valoroase din literatura română și din alte literaturi), „Din popor” (folclor), „Pagini străine”, „Dări de seamă”, „Bibliografie”, „Cronică”, „Poșta redacției”. Cu poezie, principalul colaborator este Octavian Goga, care s-a lansat și s-a afirmat
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]