563 matches
-
citând așa-zisele dueluri dintre exemplarele aceleiași specii, care par a se derula după "reguli" respectate de ambii combatanți, cu scopul de a-l proteja pe învins (în acest sens, un rol central îl joacă mecanismele de inhibare a agresivității). Raționând în sens opus, Zygmunt Bauman, încearcă să fundamenteze preceptele morale, pe terenul considerat de (prea) mulți gânditori nesigur, al impulsului moral; înclinațiile individului sunt dezordonate, subiective, schimbătoare ceea ce ruinează un domeniu fundamental pentru umanitate domeniul moralei: "Eul moral este și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să alimenteze și ideea stigmatizantă a "claselor periculoase" sau să întărească o dezamăgire fatalistă. Or, dacă examinăm mai profund aceste rezultate, școală cu școală, putem conchide exact invers, iar analiza contextuală ne este și aici de mare ajutor. Trebuie să raționăm după metoda cæteris paribus. Dacă variabilele socio-economice ar fi singurele determinante pentru a explica existența și proporția nucleelor dure, atunci în fiecare dintre școlile similare sociologic ar trebui să găsim o proporție egală de elevi indisciplinați. Or, repartizarea acestor "nuclee
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și interacționând multiplu, într-o viziune care survolează barierele dintre actor și spectator, uman și nonuman, intenționalitate și obiectualitate. Spre deosebire de obiectele obișnuite ale lumii virtuale, de la clădiri la reprezentările avatarice, care sunt limitate la un răspuns conform cu preprogramarea lor, agenții raționează cu privire la (interăacțiunile lor, fiind în stare să permită sau să restricționeze accesul unui anumit utilizator. Aceste „obiecte” cognitive virtuale sunt dotate cu „memorie” și dispun de autonomie reglată prin parametrii programării, își adaptează și își reglează comportamentul în funcție de schimbările din
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtuale sunt dotate cu „memorie” și dispun de autonomie reglată prin parametrii programării, își adaptează și își reglează comportamentul în funcție de schimbările din spațiul digital și din cel fizic-uman. Agenții cognitivi operează în lumile virtuale, putând să „perceapă”, grație senzorilor, să raționeze și să acționeze sau să modifice spațiul digital, să răspundă în mod particular fiecărui utilizator, mulțumită efectorilor. Capabili să decidă în legătură cu o anumită acțiune, fiind reflexivi, reactivi și proactivi, pot avea un comportament flexibil, comunicativ și social, îndeplinind acțiuni colective
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de informație ale asistatului, în scopul creșterii cunoștințelor și competențelor sale în domenii cum ar fi: legislația, prestațiile sociale, tipurile de instituții asistențiale, identificarea și procurarea resurselor de tot felul etc. * Discuția logică: utilizează și dezvoltă capacitatea clientului de a raționa în sensul unei mai bune percepții asupra realității, al descoperirii alternativelor de acțiune, al înțelegerii priorităților etc. Scopul esențial al discuției îl constituie formarea capacității clientului de a analiza corect situațiile problematice în termeni de premise (cauze) și concluzii (efecte
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de mai multe ori Os 2. Mai mult, „mărturisirea de credință” din Dt 26,5b ș.u. nu exclude presupunerea originii israelite a sărbătorii. b) În acest moment e interesant de notat că în Noul Testament, autorul Fap 2 pare să raționeze asemănător. În acest fragment accentul cade, este adevărat, pe împlinirea profeției din Ioel 2, dar acesta e un element escatologic ce nu are nimic de-a face cu Rusaliile ebraice. Mai important este însă conceptul pe care îl scot în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
bine definit de cunoștințe obiectiv verificate, așa cum se cer în idealul clasic al cunoașterii științifice sau în cel foarte asemănător, dacă nu chiar și mai idealizat, al formei cunoașterii matematice. Trebuie să exersăm o sumă de hotărâri individuale și să raționăm (așa cum a remarcat Pascal) mai degrabă în spiritul subtilității decât în cel al geometriei. Mai mult, răspunsurile pe care le propun sunt oarecum neortodoxe în natura lor și, probabil, vor deranja la fel de mult atât pe matematicianul dogmatic, cât și pe
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
că asta nu-i suficient nici pentru formarea unui inginer, nici pentru formarea unui geometru. Și atunci, întrucât trebuie să faci o alegere, prefer mai degrabă să-i aleg pe cei care înțeleg întru totul. Nu cumva arta de a raționa corect este și o calitate prețioasă, pe care profesorul de matematică ar trebui s-o cultive înainte de toate? Am grijă să nu uit asta; acest lucru trebuie avut în vedere, și încă de la început. Aș fi dezolat să văd geometria
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mereu apel la intuiție; ce importanță are că o faci puțin mai devreme sau puțin mai târziu, sau că îi ceri mai mult sau mai puțin, din moment ce, folosindu-ne corect de premisele pe care ni le-a furnizat, învățăm să raționăm corect. Este oare posibil să îndeplinim atât de multe condiții contradictorii? În particular, este posibil acest lucru când e vorba să dăm o definiție? Cum să găsești un enunț concis care să satisfacă în același timp și regulile intransigente ale
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
retras, acum, când toate realizările sale sunt cunoscute, apare în adevărata sa splendoare și măreție’’. PAULESCU ȘI FINALITATEA ÎN BIOLOGIE „De altfel cu ignoranța sa de care cu greu își dă seama și cu modul său prea defectuos de a raționa, omul n-ar fi putut interveni în acte de o gingășie și de o finalitate atât de minunate fără să producă dezordinile cele mai grave” N.C. Paulescu. Și totuși omul - ființă dotată cu inteligență, cu capacitatea de a raționa a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a raționa, omul n-ar fi putut interveni în acte de o gingășie și de o finalitate atât de minunate fără să producă dezordinile cele mai grave” N.C. Paulescu. Și totuși omul - ființă dotată cu inteligență, cu capacitatea de a raționa a făcut-o, căutând și pătrunzând din ce în ce mai adânc în esența lucrurilor și fenomenelor. Întâi pe tărâm filozofic nu rareori generând doctrine distructive, iar mai apoi, și mai ales în zilele noastre, prin fapte și acte care perturbă echilibrul perfect al
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lor fiziologică este cu totul secundară. Modularea acestora în exces duce la degradare opunându-se astfel rolului lor natural, iar modularea în minus prin efectul voinței inhibitoare, așterne drumul spre asceză. Actele voluntare fiind rezultatul strict al facultății de a raționa, gândi și judeca, calități ce-l deosebesc pe om în lumea viețuitoare din care face parte, nu se întâlnesc decât la om. Ele nu anulează instinctele pentru că ar anula esența biologică a ființei umane, mai mult ar duce la anularea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Aceste fapte presupun o componentă imaterială a vieții, capabilă să o întrețină și să o perpetueze dincolo de voința ființei viețuitoare, dincolo de capacitatea de înțelegere și cunoaștere a ei, fie ea chiar și om dotat cu facultatea de a înțelege și raționa. Pentru că necunoașterea omului și în general a legităților care guvernează lumea viețuitoarelor pot condu ce la elaborări defectuoase și chiar utopice „care fiind întocmite pe o cunoștință imperfectă a omului nu servesc decât să inducă lumea în eroare’’ spunea pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cea mai mare importanță în decizia de vot, afișajul ajunge pe ultimul loc, atît în cazul alegerilor prezidențiale, cît și în cazul celor legislative. Din două, una: ori electorii sondați afirmă că ceea ce cred ei este adevărat, ori aceștia își raționează a posteriori alegerea. În acest caz, răspunsurile trebuie raportate cu mare exactitate la imaginea socială a suportului însuși. În virtutea unei idei civice, fundamentarea votului pe o imagine ar fi lipsită de "seriozitate "și, în concluzie, are o mare importanță tentația
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
irascibila. Doar îmblânzind caii poate vizitiul să se ridice la ceruri și să se bucure de cunoașterea divină. Pentru a ajunge la adevărata înțelegere, sugerează filozoful antic, omul trebuie să își controleze natură pasionala. Edgar Poe, cunoscător al doctrinei platoniciene, raționează la fel, atunci, cănd condamnă "erezia didactica" în poezie, prin care înțelege confesiunea lirica, subordonarea, conștientă sau nu, față de ceea ce rămâne contingent și subiectiv. Procedând astfel, autorul propune doar adevăruri fragmentare, a căror valoare, pentru proza, nu o neagă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
concentrează asupra proceselor cognitive: învățarea, gândirea și acțiunile prin care cunoașterea este dobândită și apoi prelucrată. Al doilea, ele leagă dezvoltarea psihologică de rolul naturii, mai ales al dezvoltării corpului și creierului, care condiționează capacitatea copilului de a învăța și raționa la fiecare vârstă dată. Oricum, deși limitele potențialului uman pot fi definite psihologic, nivelul real al procesului învățării și gândirii pentru orice individ este în mare parte o funcție a influențelor sociale. Pentru cei mai mulți dintre oameni, învățarea și modelele de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
carte pentru femei (un lucru absolut remarcabil dacă ne gândim că rolul femeii era privit la sfârșitul Evului Mediu doar în legătură cu activitățile domestice și că i se nega acesteia, de către unii filosofi sau scriitori, puterea inteligenței sau capacitatea de a raționa în legătură cu marile probleme ale vieții și ale cunoașterii)122. Prin cartea sa Boccaccio oferă femeilor un fel de surogat pentru viața care le este furată, povestirile vor lua locul unei trăiri autentice pentru acelea care nu au posibilitatea de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în detaliu asupra nepotrivirilor... Poate fi utilizat mai puțin pentru valorile și argumentele celor contra decât pentru valorile celor pro. Iată o mostră luată din presă. 1. Un mod de a proceda este reducerea unei situații la absurd. Un autor raționează astfel: se spune că vălul trebuie proscris deoarece este un semn al puterii bărbaților. Legea exclude din școală fetele care se încăpățânează să-l poarte. Deci, femeile care sunt oprimate sunt pedepsite. 2. O altă modalitate de lucru este sublinierea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
gândirea poate deveni rafinată, caracterul tragic al acțiunii rezidă în faptul că trebuie să urmezi o direcție, deși știi că drumul ales este presărat cu incertitudini. Să ilustrăm divergențele profunde dintre cele două feluri de a proceda. Pentru cei care raționează conform schemei exclusive, libertatea și egalitatea se opun. Unii dreapta clasică vor spune că libertatea inițiativei trebuie să învingă și cu atât mai rău dacă cei întreprinzători reușesc, iar incapabilii eșuează. Ceilalți spun poziția de stânga că este nedrept să
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
care exprimă particularitățile naturii sale. Acestea sunt următoarele: 1) Individul: desemnează un corp organizat, trăind o existență proprie și care nu poate fi divizat fără a fi distrus ca unitate și integritate. Individul uman este dotat cu capacitatea de a raționa și cu conștiința de sine. 2) Persoana: reprezintă individul rațional. Ea este unică, indivizibilă și cu o identitate proprie. Ea derivă din individ. Din persoană derivă personajul. Orice persoană este o ființă conștientă de sine, dotată cu voință și libertate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lui Caragiale, mijloace de satirizare a burghezomoșierimii“. În: „Almanahul literar“, III, 1952, n. 1, ianuarie, p. 119-124. În articolul său, Dumitru Isac caracterizează eroii literaturii caragialiene din perspectiva gândirii. Criticul dezvăluie contradicțiile logice foarte frecvente în felul lor de a raționa. Se observă la unii dintre ei că logica este înlocuită cu absurditatea. Pristanda, funcționarul umil, incorect și slugarnic, atunci când îi povestește lui Tipătescu scena arestării lui Cațavencu, zice: Curat violare de domiciliu, da’umflați-l! Sunt analizate aspectele mărginirii mintale
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și dorință a reprezentat deseori tema lucrărilor dramatice, înde-osebi în antichitate și în clasicism, dar și a unor construcții epice. La rîndul ei, și ideea filozofică este eternă și general umană, fiindcă regulile raționării sînt universale, deși modul de a raționa este individual, iar ideea respectivă este un produs al spiritului individual. În consecință, cu toată individualitatea sa, care reprezintă baza pentru creativitate, poetul sau filozoful, ca individ uman, în măsura în care este "normal", este și un produs de serie, adică are trăsături
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este prin mișcarea în continuu a camerei de filmat, sau prin schimparea în continuu a cadrelor întîlnită în cazul știrilor., filmelor. Un alt aspect este agitația omului de zi cu zi. În momentul cînd omul este speriat agitat nu mai raționează cum trebuie devenind de fapt un consumator ideal. Un altaspect este prezentarea unei minciuni de către o persoană cunoscută în care ai înredere, întîlnită in tot felul de campanii mediatice. Un alt aspect pentru a accepta o minciună, pentru manipularea maselor
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
psihică la această vârstă este bine sintetizată de J. Piaget: „La 11-12 ani apare o a patra și ultima perioadă al cărei palier de echilibru se situează la nivelul adolescenței. Caracterul ei general constă în cucerirea unui mod de a raționa care nu se referă numai la obiecte sau relații, ci și la ipotezele din care pot fi trase consecințele necesare fără ca subiectul să se pronunțe asupra veridicității sau falsității lor înainte de a examina rezultatul acestor implicații”. Ținând cont de cele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
se învață din cărți. Când suntem cufundați într-o cultură diferită de a noastră, ea ne informează și ne formează mult mai mult decât memoria conștientă și organizată care ne dă de gândit. Ea răsună în noi mai mult decât raționăm noi asupra ei. Este ceea ce se numește cunoaștere prin familiarizare sau prin impregnare o cunoaștere care abia atinge conștiința, dar care se traduce prin impresia intimă că știm scenariul evenimentelor care se derulează în jurul nostru. Experiența ne permite să spunem
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]