915 matches
-
molocani pentru că acceptau să mănânce lapte (“moloco”) chiar și în timpul postului. Datele de bază ale sectei, formulate de S.M. Uklein, presupuneau abandonarea icoanelor, moaștelor și a sfinților. Molocanii “consideră că singurul izvor al credinței este Biblia, pe care o interpretează raționalist. Sfânta Treime este considerată ca fiind trei ipostaze diferite ale lui Dumnezeu (memoria, rațiunea, voința). Păcatele sunt iertate doar prin rugăciune. Botezul se realizează numai prin cuvântul Scripturii, împărtășania este cunoașterea cuvântului lui Dumnezeu. Postul constă în 9 abținerea credinciosului
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
spune care este ordinea socială cea mai bună iar odată stabilit acest lucru, este necesar ca lumea să fie lămurită (atât cei bogați cât și săracii), astfel ei vor contribui la instaurarea noii ordini sociale. În viziunea acestora "cooperatismul este raționalist și voluntarist... El creează instituții economice care, având să trăiască în mediul actual, nu înțeleg să se izoleze de el, ci dimpotrivă își adaptează metodele de lucru împrejurărilor vremurilor în care activează"29 Ceea ce deosebește pe socialiștii asociaționiști de cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dată recentă, cum este cazul Ammanului din Iordania, născut la începutul secolului XX, odată cu Tel-Avivul. Suntem mai aproape de transplantul de organe, din Europa în Orient, și fără concesii făcute ADN-ului local, cortului, oii sau suk-ului. O capodoperă de urbanism raționalist. O realizare a voinței. Dar poți oare trăi într-o regiune continuând să aparții atât de puțin regiunii? Banalitatea binelui? Dacă scopul ar fi ca națiunea lui să devină ca oricare alta, israelianul ar putea să-și clameze victoria. Se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
speciali și diferiți pentru a fi înțeleși? Ori tocmai nihilismul, cinismul și aroganța ultimelor regimuri, comuniste și postcomuniste, au făcut România incomprehensibilă? Slaka este și capitala, "un oraș cu de toate, unde în amestecuri amețitoare și orgiastice se întâlnesc luminile raționaliste ale Nordului cu intemperanțele furtunoase ale Sudului, unde tehnicile Apusului întâlnesc letargiile relaxante ale Răsăritului, și toată lumea este încântată!"328: iată o parodiere dezinhibantă și ironică a temelor grave ale frontierelor culturale! La fel sunt tratate în răspăr toate temele
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
echilibru între un aspect și celălalt. Cu alte cuvinte, pe de o parte, e o categorie care spune: Nu pleca în Occident, acolo este o junglă nimicitoare, toți cei care au plecat s-au întors prostiți, au devenit pozitiviști, empiriști, raționaliști etc." Este un mod de gândire care circulă, inclusiv de la "instanțe", de la cei care au devenit "demnitari culturali" în decursul acestui deceniu și jumătate. Pe de altă parte, este categoria celor care spun: "Trebuie să imităm ce e mai recent
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
noi viziuni interpretative. Odată stabilite aceste componente și principii de funcționare, G. încearcă să demonstreze practic viabilitatea și utilitatea demersului sistemic în studierea romanului hispano-american. Concluziile sunt relevante, recomandând includerea investigației sistemice printre modalitățile care pot ajuta efectiv la prospectarea raționalistă a „misterelor” creației. Contribuțiile teoretice, critice și istorico-literare, indiscutabile, ale autorului vor fi reluate concluziv, în Valori hispanice în perspectivă românească (1986). Portretul hispanistului comparatist își va spori complexitatea prin monografia în limba spaniolă, închinată lui Rómulo Gallegos, apărută la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
persoana care caută sursele istorice și adevărul religios pentru a relata, ca un bun observator, modul în care izvoarele istorice explică schimbările în cunoașterea realităților spirituale. Originea acestei teorii o găsim la istoricii greci Herodot și Tucidide. Asociată cu latura raționalistă a clasicismului grecesc, această viziune exprimă încrederea și optimismul în legătură cu posibilitatea cunoașterii istorice în mod obiectiv. Ea a stat la baza istoriografiei moderne până în perioada postbelică. În teoria participantului, istoricul nu este doar un receptor al dovezilor istorice, ci și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
devin tot mai rare pe măsura secularizării societății, și nu pentru că Harul s-ar fi împuținat, ci pentru că inima omului de azi s-a învârtoșat și acesta nu mai poate privi prin ochii credinței. Este drept, postmodernismul a relativizat viziunea raționalistă a omului asupra lumii înconjurătoare și chiar a evidențiat limitele cunoașterii umane, mergând până la deconstruirea oricăror adevăruri universal valabile, inclusiv a Adevărului dăruit prin credință. Am afirmat în introducerea acestei lucrări că ceea ce a lipsit filozofiei și chiar teologiei istoriei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Era același denunț pe care îl făcuse Antonio Rosmini (1797-1855), în cartea sa nemilos de reală Le cinque piaghe della Chiesa (1848), pe care don Calabria a citit-o și a meditat-o. Lipsa sensului supranaturalului datorită înclinației în fața mentalității raționaliste. Apoi, în fața răului ce amenință omenirea, don Calabria nu se izolează și nu se închide în lamentații sterile, ci caută să-și aducă contribuția, vărsându-și partea pentru răscumpărarea omenirii din păcat și din moartea spirituală. «Cât costă sufletele și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în afară de limba română, greaca veche și neogreaca, latina, germana și franceza, și că înțelegea chiar și italiana 63. Stăpânirea mai multor limbi i-a facilitat posibilitatea lărgirii, prin lectură, a orizontului cultural, precum și cunoașterea noilor idei europene, dominate de spiritul raționalist, ca și de principiile dreptului natural, răspândite prin scrierile Enciclopediei, ale lui Montesquieu, D'Alembert, Voltaire sau Wolf. Memoriile și scrierile sale politice de mai târziu indică faptul că Balș a fost preocupat, mai mult decât oricare contemporan al său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
meu"93. Dar, între filozofii și monarhul luminat exista o delimitare profundă, cu o repartiție precisă a sarcinilor; în timp ce primii trebuiau să descopere și să fundamenteze noile idei modernizatoare, ultimului îi revenea sarcina de a transpune în practică aceste idei raționaliste, menite să asigure corijarea legilor și a societății, în vederea realizării pasului dorit pe calea progresului și a civilizației 94. În acest context, șederea la Viena a reprezentat și pentru Vasile Balș o perioadă decisivă a evoluției sale, de acumulare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
al ideilor cantemiriene, cultura europeană și contactul direct cu lumea europeană. Bun cunoscător al limbii și culturii grecești, vechi și noi, a latinei, francezei, germanei și italienei 24, el a luat contact cu noile idei ale iluminismului, dominate de spiritul raționalist și de principiile dreptului natural, prin intermediul cărții provenite din vestul Europei. Un rol relativ important în formarea sa l-a jucat, de asemenea, contactul direct cu lumea europeană, în perioada cât s-a aflat la studii la Viena, unde s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
universal la activitatea profundă a eu-lui. Acest demers însemna ,,considerarea idealului drept o realitate născută din activitatea eu-lui și nu drept un model sau normă impusă” din afara sa. Principiile pedagogiei esenței au avansat în felul acesta un gen de umanism raționalist, care căuta să înlăture elementele idealismului antic și ale tomismului medieval, dar și speculațiile filosofice moderne, dificil de verificat și mai întotdeauna subiective. Pedagogia existenței, tot mai accentuată în secolele XIX-XX, va continua discuția deschisă inițial de J. J. Rousseau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a răspunde la întrebarea pusă în titlu. În primul rând, pentru că un proces al comunismului necesar și legitimnu este neapărat legat și de o punere sub acuzație a gândirii materialiste, curent filozofic cu contribuții importante în fundamentarea unei perspective epistemologice raționaliste și a unei explicații științifice posibile asupra existenței. Nu se pune la index o superbă și profundă filozofie despre om ca aceea a lui Nietzsche doar pentru că este revendicată ca sursă de inspirație teoretică de către o concepție socio-politică profund antiumanistă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
erau o realitate concretă. Calamitățile naturale, perioadele de foamete și molimele erau private ca încercări îngăduite de Dumnezeu pentru a ne aminti pururea de fragilitatea condiției noastre pe acest pământ. Între timp demonii, care nu-și găseau rostul în șablonul raționalist, au fost exorcizați în sferele mitologiei. În această clipă - civilizația ce acum își spune „democratică” se mândrește că a eradicat pricinile de suferință materială. În aparență, ea a triumfat și asupra demonismului ideologiilor care îi amenințau funadamentele: nazismul și comunismul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fie ca analoage conceptelor de stratificare sau împărțire socială, clivajele au făcut obiectul unei analize din partea lui Rae și Taylor care excludea orice legătură cu realitatea conflictului. Mica lucrare a acestor doi autori, influențată de democratic theory în versiunea ei raționalistă, abstractă și anistorică, se înscrie într-un univers intelectual diferit de cel al teoriei lui Lipset și Rokkan. Cu toate acestea, mulți autori o citează cu sfințenie pe de o parte, iar pe de altă parte susțin paradigma celor patru
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
când în când citadela spitalicească. Francamente, doar dacă printr-o minune..." "Să nu excludem minunile, Nicolae", spuse locotenentul care nu-și pierduse speranța s-o găsească pe frumoasa înotătoare, dacă n-o fi părăsit stațiunea golită de turiști. "Dezolat, sunt raționalist și agnostic." Un pescar bărbos, pe care locotenentul îl cunoștea, venea spre ei. "Unde te duci așa, Petea?" întrebă învățătorul. "La gară." "Pentru?" "Să trag o dușcă." Învățătorul se întoarse spre locotenent: "Eram sigur. Bea zdravăn Petea, și de cum are
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
la portul lor tradițional polonez, să învețe limba țării și să se integreze în societatea românească. Era o tendință generalizată la nivelul întregii Europe, însă, în cazul evreilor, s-a vorbit de un adevărat “luminism evreiesc”. Hascala era un curent raționalist, deopotrivă reformator și laicizant, care a apărut în Germania și s-a răspândit în întreaga Europă. Adepții Hascalei purtau numele de maskili. În Iași, un astfel de reformator a fost M. Finkelstein, cel care a încercat impunerea unor reforme de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
inventat ideea unui iad cu chipuri nesfârșite. Adoptând poziții critice faț de reprezentanții misticismului și socotind c alianța dintre religie și politica de dreapta este demult cunoscut 108, Ralea declar, fr rezerve, superioritatea moralei laice, în termenii urmtori : Morala laic, raționalist, are mult mai mare valoare decât cea religioas, dulce, inconștient, legnat de povești cosmice. Dar morala religioas inconștient o precede și o pregtește pe cea laic, raționalist și materialist. În Explicarea Omului, aceste idei și concepții ateiste formulate de Ralea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
108, Ralea declar, fr rezerve, superioritatea moralei laice, în termenii urmtori : Morala laic, raționalist, are mult mai mare valoare decât cea religioas, dulce, inconștient, legnat de povești cosmice. Dar morala religioas inconștient o precede și o pregtește pe cea laic, raționalist și materialist. În Explicarea Omului, aceste idei și concepții ateiste formulate de Ralea sunt transpuse prin sublinierea incompatibilitții dintre religie și umanism. El mai afirm c orice umanism conține în el o smânț de ateism. Ralea intuiește c interesul pentru
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
îi șopti ceva la ureche, apoi se retrase. Ulitin aproape crezu că îi trase cu ochiul. Aproape de omul pe moarte, Ulitin își aminti cum se simțise cu o zi înainte când Nikita îl lăsase singur în sanie, când certitudinile sale raționaliste fuseseră spulberate de viscol. Ochii bătrânului, plini de umilință infinită, se întoarsera cu greutate înspre Ulitin. ă Ce dorești să mă întrebi? Vocea părea că vine de departe, iar buzele călugărului abia se mișcau, încât era tentat să creadă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
spiritual. O definiție unanim acceptată și definitivă a omului este imposibil de dat. Fr. Nietzsche spunea că „omul este animalul care nu poate fi definit niciodată”. M. Ralea deosebește trei grupe de definiții ale omului: raționaliste, sociale și practice. Definițiile raționaliste accentuează latura inteligenței umane, ca fiind unica sa caracteristică (Aristotel, I. Kant, B. Pascal, E. Herder, L. Klages). Definițiile sociale pun accentul pe caracterul comunitar al existenței umane (L. von Wiess, E. Spranger). Definițiile pragmatice fac referință la capacitatea omului
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ideea antinomiei transfigurate În lucrarea Eonul dogmatic, pe care o elaborează în cel de-al doilea deceniu al secolului trecut și care apare în 1931, Lucian Blaga dezvoltă o metodă de gândire și cunoaștere surprinzătoare și chiar scandaloasă pentru spiritul raționalist occidental metoda antinomiei transfigurate. Deși o descoperă într-o zonă mai veche a istoriei filosofiei, Blaga vede în ea rezolvarea problemelor cu care se confruntă gândirea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, probleme legate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
misterele existențiale devin clasificabile după simetria și congruența lor, sau un raport ideal potrivit căruia misterele existențiale devin atenuabile în proces indefinit, permanentizabile, sau potențiabile"117. În raport cu ontologia censurii transcendente, raționalitatea cunoașterii este, în totală opoziție cu marile sisteme metafizice raționaliste, o structură "disimulatoare", un izolator, iar nu "o punte de contact" între om și misterul existențial sau transcendent. Raționalitatea este o structură sau caracteristică a cunoașterii, dar de aici nu se poate deduce raționalitatea obiectului cunoașterii. Dimpotrivă, spune Blaga, în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
diferite sisteme de gândire metafizică de-a lungul timpului. În acest sens, distinge cinci modalități 126: • Metafizica raționalistă europeană, prin Eleați, Aristotel, Spinoza sau Leibniz, s-a construit pe supoziția că transcendentul e raționalizabil și formulabil. • Kant, analizând pretențiile metafizicii raționaliste, va argumenta că încercarea rațiunii de a trece dincolo de limitele experienței, pentru a cuprinde transcendentul, duce la construcții antinomice. De aici va conchide că transcendentul e neraționalizabil și neformulabil, ceea ce îl va transforma într-un adversar al metafizicii tradiționale, constructivă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]