7,402 matches
-
energic, și anume acela al anulării (după caz, în tot sau în parte, a executării silite ori a unor acte de executare), efect care se consumă încă de la momentul pronunțării soluției de primă instanță. Pe de altă parte, un raționament asemănător poate fi făcut și în ipoteza respingerii contestației la executare, în sensul în care executorialitatea procedurii decurgând din respingerea contestației debitorului presupune ca executarea să fie reluată de îndată, însă, dacă debitorul apelează încheierea, solicitând și suspendarea executării acesteia
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
733 din 21 septembrie 2016, făcută în motivarea excepției, este irelevantă, întrucât vizează o problematică total diferită de cea din cauza de față și care nu prezintă elemente ce ar putea fi extrapolate pentru a se utiliza prin analogie un raționament ca acela în urma căruia Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 428 alin. (1) cu referire la art. 426 lit. i) din Codul de procedură penală. Pentru a ajunge la această soluție, Curtea a ținut seama
DECIZIA nr. 816 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252512]
-
respectiv, 405 lei. Este cunoscut faptul că o serie întreagă de drepturi salariale au fost câștigate mai întâi în instanță de către magistrați, pentru ca apoi aceste drepturi salariale să fie acordate și celorlalte categorii de bugetari, un astfel de raționament fiind valabil și în cazul dedus judecății, nefiind posibil ca pentru plata salariilor polițiștilor să fie utilizată în perioada 2010-2018 o valoare de referință sectorială care este stabilită la nivelul lunii octombrie 2008, care a fost abrogată din 1 ianuarie
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
din Codul penal din 1969, și nu suspendarea condiționată a executării pedepsei prevăzută de art. 81 și 82 din Codul penal. Or, prevederile art. 86^1 din Codul penal din 1969 au corespondent în noul Cod penal (art. 91), prin urmare, raționamentul juridic expus în cuprinsul deciziei este diferit. În consecință, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că problema de drept supusă dezlegării nu reprezintă o veritabilă problemă de drept, sesizarea formulată fiind inadmisibilă. În
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
drept asupra cărora instanța supremă a statuat în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, expres consacrat de art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, presupune nu doar conformarea, pe viitor, la exigențele dispozitivului deciziei, ci și aplicarea corespunzătoare a întregului raționament juridic ce a precedat, în mod necesar, pronunțarea acesteia. Hotărârile prealabile rezultate din mecanismul de unificare a practicii prevăzut de art. 475 din Codul de procedură penală cuprind rezolvări de principiu ale unor chestiuni de drept, clarificând modul de interpretare
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
în accesul avocaților la informațiile clasificate ce constituie secret de stat și, respectiv, secret de serviciu, în condițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, ar determina crearea unei breșe în sistemul național de protecție a informațiilor clasificate“. Un raționament juridic similar a fost realizat de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.335 din 9 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 15 ianuarie 2009, prin care instanța de contencios constituțional a reținut că
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
de instanța supremă prin interpretarea coroborată a mai multor prevederi legale, fără să instituie noi norme de drept, așadar, fără să intervină în prerogativele exclusive ale puterii legislative. Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este rezultatul unui raționament logic bazat pe prevederi legale deja existente în ansamblul legislativ, utilizând regulile de interpretare logico-juridică specifice activității judiciare, nicidecum celei de elaborare a legilor. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, întrucât Înalta
DECIZIA nr. 804 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251558]
-
11 din cuprinsul acestora, adică atunci când, după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra unei excepții de neconstituționalitate invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții. ... 18. În decizia citată, raționamentul instanței de control constituțional s-a bazat pe imperativul respectării supremației Constituției într-un stat de drept. Ca atare, Curtea a accentuat faptul că o hotărâre judecătorească ce nu este pronunțată asupra fondului sau care nu evocă fondul, deși definitivă
DECIZIA nr. 822 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251907]
-
Având în vedere aceste considerente, Curtea reține că similitudinea soluției pronunțate de instanța supremă prin Decizia nr. 2 din 12 martie 2012, pentru motivele reținute în considerentele acestei decizii, nu constituie o aplicare prin analogie a legii penale, ci consecința raționamentului juridic arătat de Înalta Curte de Casație și Justiție în cuprinsul aceleiași decizii. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia anterior menționată, a analizat rațiunea și natura juridică a instituției prescripției executării pedepsei, raportând aplicarea acesteia
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
accesul la informațiile clasificate ce constituie secret de stat și, respectiv, secret de serviciu al avocaților, în condițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, ar determina crearea unei breșe în sistemul național de protecție a informațiilor clasificate“. Un raționament juridic similar a fost realizat de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.335 din 9 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 15 ianuarie 2009, prin care instanța de contencios constituțional a reținut că
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
pentru data de 9 februarie 2022 și, ulterior, pentru 16 februarie 2022. La această dată, Curtea a reținut că între criticile de neconstituționalitate formulate în cele două dosare aflate pe rol există o legătură ce ține de premisa și concluzia raționamentului de drept constituțional. În consecință, pentru o bună administrare a justiției constituționale și având în vedere obiectul sesizărilor de neconstituționalitate, Curtea, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, a dispus
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
să transmită ședințele Camerei Deputaților există, noile prevederi contestate fiind în corelare cu cele citate. ... 78. Se subliniază, totodată, caracterul preponderent declarativ al criticilor autorilor, apreciindu-se că aceste critici sunt lipsite de fundament juridic cât timp nu reliefează un raționament logico-juridic bazat pe o legătură de cauzalitate între pretinsa încălcare a dispozițiilor Legii fundamentale și prevederile regulamentare contestate. Simpla expunere a principiului pluralismului și redarea anumitor prevederi ale Hotărârii Camerei Deputaților nr. 8/2022 sunt insuficiente. ... 79. În subsidiar, se evidențiază
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții; (...) ... s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat. ... ... ... 11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea, art. 30 alin. (1), (2) și (6
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care, prin Decizia nr. 22 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1057 din 28 decembrie 2016, a reținut următoarele: „cât timp, în prezentarea raționamentului său juridic [paragraful 49 al deciziei (n.r. nr. 51 din 16 februarie 2016)], Curtea Constituțională a identificat, într-o manieră lipsită de orice echivoc, organele care au abilitarea să efectueze acte de supraveghere tehnică și condițiile pe care trebuie să
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
implicită, se putea subînțelege că o persoană care procedează la sustragerea unui bun, mascată fiind, și-a ascuns fața tocmai pentru a comite furtul, respectiv din chiar purtarea măștii era dedus/prezumat scopul ascunderii identității în timpul săvârșirii faptei. Or, acest raționament nu poate subzista în condițiile actuale, în care purtarea măștii este obligatorie (inclusiv în unele spații deschise, nu doar în spații închise). S-a apreciat că în acest sens este și doctrina dezvoltată sub imperiul Codului penal din 1968, atunci
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
interpretarea literală a textului de lege, referirea fiind clară la fapta comisă de o persoană mascată, iar nu la persoana care se maschează pentru a comite fapta. Totodată, s-a amintit că în practica Tribunalului Suprem a fost admis un raționament similar în legătură cu un alt element circumstanțial al furtului calificat, respectiv fapta comisă de o persoană având asupra sa o armă - art. 209 alin. 1 lit. b) din Codul penal din 1968. Astfel, s-a reținut că: „Nu are
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
a scopului urmărit de autorul furtului, acela de a-și ascunde identitatea, deoarece acesta putea fi dedus/prezumat din chiar purtarea măștii, dat fiind că nu exista o obligație legală în acest sens - lex dixit minus quam voluit. Astfel, chiar premisa raționamentului, lipsa unei obligații legale de a purta mască de protecție, este eronată, deosebirea față de contextul social actual constând în sfera subiecților cărora le incumbă obligația și scopul urmărit prin instituirea acesteia. Argumentele doctrinei de specialitate cu privire la periculozitatea
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
Cât privește teza potrivit căreia ar exista o neconcordanță între voința legiuitorului și exprimarea acesteia în normă, în concret, legiuitorul a dorit să spună mai mult decât a exprimat, cu referire și la contextul social, dincolo de faptul că premisa raționamentului nu rezistă unei analize concrete, este chiar contrară dispozițiilor legale. În concluzie: – o persoană care poartă o mască de protecție nu poate fi considerată în toate cazurile o persoană mascată în sensul legii penale, această împrejurare de fapt urmând a
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
2018 trebuie avut în vedere că acestea privesc modalitatea în care Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit cadrul legislativ, imprevizibil și într-o perpetuă modificare, aplicabil raportului juridic dedus judecății. Edificatoare în acest sens sunt considerentele introductive ale raționamentului juridic, relativ la faptul că „59. (...) nu se ridică un aspect care să vizeze retroactivitatea legii civile, din moment ce continuitatea reglementării este aceeași, context ce determină ca textul modificat să se aplice și deciziilor anterioare, emise însă după intrarea
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
infralegală adoptată în aplicarea legii. Astfel, există posibilitatea respingerii și descalificării unor anumiți candidați pe baza unor motive privind anumite incidente operative sancționate administrativ și care nu au nicio legătură cu integritatea profesională a unui candidat, fără a fi justificat raționamentul aplicat, decizie ce este lăsată exclusiv la discreția autorității administrative. În consecință, este restrâns dreptul fundamental privind libertatea economică și libera inițiativă, măsură care nu este proporțională cu scopul urmărit dacă nu este însoțită de garanția unei decizii obiective și
DECIZIA nr. 27 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254581]
-
a amenințărilor și vulnerabilităților specifice entității testate evaluate, pe baza sferei de cuprindere a testului, a celor mai noi informații referitoare la vulnerabilitățile și amenințările de natură cibernetică la nivel internațional și/sau asupra sectorului financiar național, precum și pe baza raționamentului profesional. Articolul 23 (1) În urma analizei amenințărilor și vulnerabilităților specifice entității testate, furnizorul TI elaborează raportul TI, pe care furnizorul RT îl va folosi în faza de testare. (2) Etapa de analiză și elaborare a raportului TI trebuie să
REGULAMENT nr. 6 din 12 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254625]
-
intermediarilor financiari adecvați (contrapărți) în conformitate cu regulile și procedurile sale interne și în cadrul de risc al REF, așa cum este menționat în partea a II-a prezentei anexe F. REF va fi implementat de EIF, aplicând propriul său raționament profesional și grija cuvenită. Implementarea instrumentului financiar va lua în considerare o serie de factori relevanți, inclusiv, printre altele, condițiile economice și de piață generale și orice focalizare specifică pe care o pot avea anumite tranzacții. Având în vedere contextul
CONTRACT DE FINANȚARE din 30 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252549]
-
în care operatorii comerciali nu acoperă singuri pe deplin nevoile beneficiarilor finali. Instrumentul are potențialul de a suferi pierderi semnificative. Tranzacțiile de capital de risc (inclusiv cvasicapital) cu intermediari financiari în cadrul REF vor fi implementate de EIF, aplicând propriul raționament profesional și grija cuvenită. Cu toate acestea, pentru a atinge obiectivele REF, astfel cum sunt stabilite în „Strategia de investiții“, EIF poate fi nevoit să se abată de la criteriile sale standard de investiții comerciale și să accepte condiții precum
CONTRACT DE FINANȚARE din 30 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252549]
-
Nu se poate oferi nicio asigurare că un intermediar financiar va avea succes în obținerea de investiții adecvate sau, dacă se fac astfel de investiții, că obiectivele intermediarului financiar vor fi atinse. Investitorii trebuie să se bazeze în întregime pe raționamentul consiliului de administrație, al comitetului de investiții și al consilierului, după caz, al intermediarului financiar în ceea ce privește selecția și achiziția de investiții. ... (b) Investiția într-un fond subiacent gestionat de un intermediar financiar necesită un angajament pe termen
CONTRACT DE FINANȚARE din 30 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252549]
-
2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017; Decizia nr. 164 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 2 iulie 2018). ... 71. În acest context, raționamentul juridic al instanței de trimitere, aflat în acord cu deciziile instanței supreme, nu pune în evidență caracterul lacunar, îndoielnic, neclar al normei de drept disputate, posibila necorelare cu alte dispoziții neclare sau dificultatea reală a chestiunii de drept. ... ... 72. În
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]