4,689 matches
-
Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1637 din 25 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Plouă rar... Pe trotuar, Din asfaltul de cleștar Aburi ies ( fără sens...), Doar se vor întoarce iar... Doi țigani, veterani, Se ascund... Grăbiți?...Tiptil!... Răcoriți?... Amețiți De rachiu, sub coviltir. Un bătrân chel și spân Mânios se uită-n sus, (- Plouă des, fără sens, Am făcut aseară duș...). Tac... Privesc... Mă crucesc!... Doua țațe șed în drum, Nu e rost de adăpost, Când e clinci de bârfă, acum
PLOAIA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352840_a_354169]
-
și el elev pretendent, având doar cinci clase absolvite așa cum am spus și dorea să obțină diplomă de opt clase. A dat dispoziție să se taie câteva găini de la ferma de păsări, doi purceluși mai cruzi, a adus vin și rachiu de la crama gospodăriei și le-a dat pe mâna lui tanti Veta, care se ocupa de obicei cu bucătăritul pentru oaspeții veniți de la raion sau regiune, când erau cazați la camera de oaspeți. Examinarea în „săptămâna patimilor”, cum o denumise
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
de tineri la balurile de la Ghiță sau Turtoi, unchiul său, sau la horele de pe maidanul din fața lui Constantin Mușat și Safta Toader. Acum îmbătrânise și, bolnav fiind, nu mai putea să cânte din armonica sa veche și cu burduful spart. Rachiul și vinul au început să-și facă efectul. Au dezghețat atmosfera protocolară din sala de activități cultural - sportive. Vocile au devenit mai puternice. Cei care sărutaseră mai des buzele paharului, aveau chef de dans, așa că îi tot îndemnau pe nea
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
de pe scenă, în ritmul muzicii ieșite din burduful gromaticei lui Petrică, acompaniat de țambalul și vioara fraților Oprea. Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri, când sârbe, când geamparale dobrogene. La vals nu știa decât „Valurile Dunării”. Nu cunoștea bineînțeles textul sau autorii acestei melodii pe care o învățase după ureche. Învățase
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
radio) L uni dimineață cârciuma era, ca de obicei, plină ochi. Gospodarii beau pe îndelete bere, cel mai probabil făcută din corcodușe, ca să-și mai alunge pârjolul cauzat de trăscăul din seara trecută. Unii mai curajoși se dregeau tot cu rachiu. Vorbeau despre muncile câmpului, creșterea șeptelului, depozitarea grânelor și altele, strict specifice vieții în rural. Erau desigur doar exerciții colocviale, pur teoretice, în totală contradicție cu ceea ce se putea vedea și prin geamurile nespălate ale prăvăliei, însă oamenii păstrau cu
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini cu cotul de ea și comandă de parcă ar fi fost un bancher sub acoperire: - Stane, un țoi dă rachiu! Rapid! Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
vorbim de copiii și copilele ademenite prin tot felul de coclauri și ce se întâmpla cu ei nimeni nu voia să spună... Cu alte cuvinte, groaza intrase în sat și perspectivele erau sumbre. Parșivul de moș Cotârlă dădu peste cap rachiul, făcu semn să i se mai toarne unul, Stane, ca drogat, se execută și abia apoi își dădu un pumn în cap iar strigoiul spuse: - Băăă, eram io dimineață, așaa, în fundul curții ca tot omul și deodată aud fâșșș, fââșș
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
Nimeni nu mai știa ce este o cotigă, deci moșul nu mințea! După clipa de năuceală, începură discuțiile bine monitorizate de moș care, din când în când, răspundea unor întrebări adăugând și alte amănunte, dar numai după ce-și primea rachiul. Stane, bucuros nevoie mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani. Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini cu cotul de ea și comandă de parcă ar fi fost un bancher sub acoperire:- Stane, un țoi dă rachiu! Rapid!Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
vorbim de copiii și copilele ademenite prin tot felul de coclauri și ce se întâmpla cu ei nimeni nu voia să spună... Cu alte cuvinte, groaza intrase în sat și perspectivele erau sumbre.Parșivul de moș Cotârlă dădu peste cap rachiul, făcu semn să i se mai toarne unul, Stane, ca drogat, se execută și abia apoi își dădu un pumn în cap iar strigoiul spuse:- Băăă, eram io dimineață, așaa, în fundul curții ca tot omul și deodată aud fâșșș, fââșș
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
Nimeni nu mai știa ce este o cotigă, deci moșul nu mințea! După clipa de năuceală, începură discuțiile bine monitorizate de moș care, din când în când, răspundea unor întrebări adăugând și alte amănunte, dar numai după ce-și primea rachiul. Stane, bucuros nevoie mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani.Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
i se pună coroana pe cap, de la care se așteptau multe. În anul 1781, o altă înrăutățire a țăranilor a însemnat și - Anularea dreptului de cârciumărit al iobagilor din Zlatna. Până la această decizie, aici, se putea vinde „acovita” - băutură de rachiu îndulcit cu miere. Și o altă „miedul” - băutură fermentată din miere. Astfel, la 24 mai 1782 la un târg din Câmpeni, moții au spart cu topoarele butoaiele arendașilor, înfruntând autoritățile. Vinovații principali fiind condamnați la moarte, iar alții la 25
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
piepten. p.2. Anco, Anco, porto-franco, Eu ți-am scris mereu, golanco, Sunt un biet Ioanid de spiță, De-mpărați mereu beți criță, Vin și eu duminică, să mă bat cu-o cinică, Că eu cred în rațiune, în rechin, rachiu, cărbune Să văd bezna din meandre, Un” se plimbă salamandre, Sumbre umbre nimfomane, Ce se dau la cai și oameni. Nu așa, îmi spun copiii, Iubitorii hergheliei, Diligențele-n pustiu Atacate de Jack Knew, Dincolo, hai dincolo De nisipuri, Rigolo
FĂRĂ SUFLARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353677_a_355006]
-
masă și voiau să redacteze actele pentru Ghigă. Dănilă Dunăreancu le tot distrăgea atenția cu tot felul de discuții, ca să tragă de timp. Cei doi au început să mănânce. N-au terminat frigăruile din castron, că s-au făcut criță. Rachiul din mămăligă și-a făcut efectul în mai puțin de o jumătate de oră. Unul s-a trântit pe pat, altul a căzut lângă masă. Dănilă Dunăreancu i-a spus bunicului meu: - Nea Ghigă, luați vaca și dați-i drumul
MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > ȘOTIILE TINEREȚII ȘI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOȘTENITE) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Era într-o potolită Duminică de vară. La crâșma lui Damian, cu țoiul de rachiu în față, vreo cinci-șase flacăi norocoși, doar de vreo doi-trei ani întorși din război, își povesteau isprăvile de oșteni. O făceau însă fără bravura viteazului. Dar nici cu lejeritatea povestitorului neimplicat. Din când în când îl invocau pe Dumnezeu, în
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
luat foc oleacă mai încolo de groapa me' ... Pisemni trecuse peste-o mină. Locu' era împânzit de minele puse de franțuji ... - Auzi, omule! ... Franțuji ... Ce mică-i lumea la război! se miră crâșmarul Și tocmai când le-ajunseseră șipurile cu rachiul de drojdie pe la jumătate, se stârni în crâșmă o zdruncinătură, de parcă ucigă-l toaca s-apucase să zgâlție înadins pacea atât de râvnită a bărbaților întorși din război. Măsura de rachiu a lui Țugulea se rostogoli pe masa de scândură
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
miră crâșmarul Și tocmai când le-ajunseseră șipurile cu rachiul de drojdie pe la jumătate, se stârni în crâșmă o zdruncinătură, de parcă ucigă-l toaca s-apucase să zgâlție înadins pacea atât de râvnită a bărbaților întorși din război. Măsura de rachiu a lui Țugulea se rostogoli pe masa de scândură, cioplită din secure. Flăcăul o prinse repede, înainte de-a se goli de tot, și le dădu comandă celorlalți, cu un zâmbet ascuns: - Artilerie inamicăăă! În tranșeee!... Cu ochii holbați, dar
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
ei sunt toate șmenuite, Cu otrăvuri ghiftuite Și românul le înghite! Măcar azi de ziua ta, Ziua ta, săracă țară, Voi mânca ceva curat: O fasole cu cârnați Și poate vesel o să fiu De-oi bea și-o gură de rachiu, La mulți ani, sărmană țară! Referință Bibliografică: La mulți ani, sărmană țară! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
care lucra ca secund fratele lui, Mișu, părintele Dovlete Marin, un slujitor respectat de enoriași, îndeosebi de cele care-i fuseseră amante în tinerețe fiindcă, după cum mergea bârfa prin comună, îl cam iertase Dumnezeu de cele lumești și luase cale rachiului, Cobrescu Ilie - administratorul moșiei, care era bucuros că boierul a uitat de „catastifele blestemate” și nu-l mai sâcâie cu întrebări incomode, dar nu putea să nu profite de slăbiciunea stăpânului care se dădea în vânt după Didinica. Într-o
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
nu cunosc subtilitățile promovării cărților, cad în capcana lăudăroșeniei întinsă de criticul prieten cu autorul. Între literatura de centru și cea de provincie există acea legătură, datorită mentalității impuse de-alungul anilor, de subordonare. Însă eu rămân la concepția că un rachiu bun e totdeauna preferabil unui coniac prost. MDP: Vreau să citesc o carte bună de umor din peisajul literar românesc. Ce îmi recomandați? Al. Fl.Ț. Vă recomand cărțile lui Cornel Udrea și cartea „Fabule trăsnite” de Gavril Moisa. MDP
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
o variantă mai masculină, nu i se părea deloc inspirat să-și numească bodega, „La vișinoiu' parfumat”, bunăoară. Mai mult, chestia asta cu „vișinica”, atunci când vine vorba de o cârciumă, te duce automat cu gândul la băutura aceea preparată din rachiu și vișine și cunoscută sub denumirea de „vișinată” ... -`Neața, domn' Petrică! îl trezi din amorțeală o voce binecunoscută. Văzându-l pe bătrânul Marmeladov, lui domn' Petrică-i mai veni inima la loc, pentru că prezența acestuia, la acea oră, în incinta
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
afară încercă să-și facă brusc loc înăuntru, smulgându-i clanța din mână, aruncând în interior o masă semnificativă de fulgi mărunți și sclipitori de zăpadă și agitând aerul înnegrit de fumul de țigară și îmbibat cu vapori puturoși de rachiu ieftin. - Închide ușa, Fănică! Răsună o voce iritată, de undeva din mijlocul speluncii. - Fănica, fir-ar a dracu'!... îmi puseși gheață-n whisky, strigă cineva de lângă ușă, iar remarca haioasă stârni hohote de râs printre comesenii săi, care știau cam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
afară încercă să-și facă brusc loc înăuntru, smulgându-i clanța din mână, aruncând în interior o masă semnificativă de fulgi mărunți și sclipitori de zăpadă și agitând aerul înnegrit de fumul de țigară și îmbibat cu vapori puturoși de rachiu ieftin.- Închide ușa, Fănică! Răsună o voce iritată, de undeva din mijlocul speluncii.- Fănica, fir-ar a dracu'!... îmi puseși gheață-n whisky, strigă cineva de lângă ușă, iar remarca haioasă stârni hohote de râs printre comesenii săi, care știau cam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
facultatea la f.f , și a lucrat ca inginer petrolist până cu doi ani în urmă, când a fost pensionat. Privind cu nostalgie la fructele atârnate deasupra lui, gândurile îi evadară în vremea când își ajuta mama să le facă rachiu - tatăl murise - și se atârnară de povestea vieții Cătălinii lui Muie, nașa cum îi zicea el, care locuia în casa delavale de a lor, acum rămasă părăsită, cu bătătura plină de iarbă și pălămizi. Cătălina era o femeie blajină, dar
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
Îl căinează soața sa. Îi dau ceai de rogodele, De susai, de păpădie... El ar bea și de nuiele - M-ascultă, că-i sunt soție. La grătar întoarce puiul, N-are voie nici să guste! Văd că nu-i place rachiul... A-nceput să prindă muște. Iar în sat, nu se mai duce, Mi-a slăbit, e vai de el!... E un sfânt, să-l urc pe cruce, Să te nchin la el, nițel. Oameni buni, așa sunt eu: O, grijă
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]