861 matches
-
din comuna Hârsa, o comună ce avea în total 1.863 de locuitori, 5 biserici și o școală frecventată de 45 de elevi. În perioada interbelică, comuna a fost temporar desființată și satele sale trecute la comuna Gornet-Cricov. A fost reînființată în 1938, cu aceeași compoziție. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952 — raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a județului Prahova, primind și o parte din satele comunei Hârsa. Evoluția
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2841 de locuitori în satele Fauri, Traian și Zănești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Fauri a fost desființat și comasat cu satul Zănești. Singurul obiectiv din comuna Zănești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de pe „Dealul Fântânilor”, lângă satul Traian, sit
Comuna Zănești, Neamț () [Corola-website/Science/301698_a_303027]
-
compoziție, cu o populație de 2359 de locuitori. În 1950, a fost inclusă în raionul Teleajen al regiunii Prahova și, din 1952, al regiunii Ploiești. Satul Protosinghelu a luat în 1964 numele de "Iazu". În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna a fost reorganizată, pierzând satul Zamfira, arondat comunei Lipănești.
Comuna Măgurele, Prahova () [Corola-website/Science/301691_a_303020]
-
Bughiile avea 1059, iar Scăioși 2390. În 1950, comunele au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul și comuna "Scăioși" au fost rebotezate "Făgetul". În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comunele Bughiile, Opăriți și Făgetu s-au desfințat. Comuna Scăioși a fost inclusă în comuna Gura Vitioarei, comuna Bughiile a fost împărțită între comunele Gura Vitioarei și Teișani, iar comuna Făgetu — între comunele Gura Vitioarei și Predeal-Sărari. Singurul obiectiv
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
a fost înființată în 1931, prin separarea teritoriului ei de comuna Bicaz. Satele comunei erau Chișirig, Hamzoaia, Secu, Tașca și Ticoș-Floarea. În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Secu a fost desființat și comasat cu satul Tașca. Primarul comunei este Dana Ursache, candidat independent ales în 2016. Componența Consiliului Local Tașca, ales la 1 iunie 2008 (11 membri): După despărțirea comunei Tașca de comuna Bicaz
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
4 fete) și 4 biserici. În perioada interbelică, comuna Iordăcheanu (cu satele Iordăcheanu, Plavia și Mocești) a fost desființată și inclusă temporar în comuna Gornet-Cricov, iar satul Valea Boului a trecut la comuna Apostolache. În 1936, comuna Iordăcheanu a fost reînființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, apoi raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comuna Gornet-Cricov a preluat și satul Dobrota de la comuna desființată Udrești.
Comuna Gornet-Cricov, Prahova () [Corola-website/Science/301679_a_303008]
-
Gornet-Cricov, iar satul Valea Boului a trecut la comuna Apostolache. În 1936, comuna Iordăcheanu a fost reînființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, apoi raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comuna Gornet-Cricov a preluat și satul Dobrota de la comuna desființată Udrești.
Comuna Gornet-Cricov, Prahova () [Corola-website/Science/301679_a_303008]
-
și satul Fințești, după desființarea comunei Fințești, comuna Jugureni având atunci 2860 de locuitori. În 1950, la desființara județelor, comuna a fosta arondată raionului Mizil din regiunea Buzău și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, județele au fost reînființate, comuna Jugureni trecând la județul Prahova, în componența actuală, cu cele patru sate. Șapte obiective din comuna Jugureni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Dintre ele, unul este un sit arheologic, aflat
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
În 1968, comunele comuna a revenit în județul Prahova, reînființat, și a preluat satele comunei Cocorăștii Colț, desființată temporar, precum și satul Zalhanaua din comuna Vlădeni-Mărgineni, desființată și împărțită între județele Prahova și Dâmbovița. În 2004, comuna Cocorăștii Colț a fost reînființată, comuna Mănești rămânând în forma actuală. În comuna Mănești se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1716) din Băltița; (1892) din Mănești; și (1882-1892) din Mănești, ansamblu alcătuit din castelul Văcărescu-Calimachi (1882-1892), beciul din aripa de vest
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
3375 de locuitori, iar apoi în 1938 făcea parte din plasa Urlați a aceluiași județ. În 1950, a fost inclusă în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comuna a primit numele de Plopu, de la noua sa reședință, satele Vărbila și Valea Cucului trecând la comuna Iordăcheanu. Singurul obiectiv din comuna Plopu inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local, clasificat fiind
Comuna Plopu, Prahova () [Corola-website/Science/301706_a_303035]
-
Râncezi au fost trecute la raionul Teleajen din regiunea Prahova și apoi (începând cu 1952) din regiunea Ploiești. Comuna Râncezi (ca și satul ei de reședință) a primit în 1964 numele de "Nucșoara de Jos". În 1968, județele s-au reînființat, dar comuna Nucșoara de Jos a fost desființată, fiind inclusă în comuna Posești, iar comuna Târlești a fost împărțită între comunele Posești și Cărbunești. În comuna Posești se află (1732) din satul Poseștii-Pământeni, monument istoric de arhitectură de interes național
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
Comuna Buda-Palanca (1697 de locuitori) era arondată plășii Câmpul, ca și comuna Râfov, care avea 1581 de locuitori. În 1950, ele au fost arondate raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna Buda-Palanca a fost desființată și inclusă în comuna Râfov, iar comuna Ciupelnița a fost desființată și împărțită între comunele Râfov și Dumbrava. În comuna Râfov se află două monumente istorice de arhitectură de interes național, ambele aflate în
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
1952, din regiunea Ploiești. La reînființarea județului Prahova în 1968, a revenit la acesta, fiindu-i atunci arondat și satele Bătrâni și Poiana Mare, din comuna Bătrâni, desființată. În 2005, cele două sate s-au separat din nou de comună, reînființându-se comuna Bătrâni. Cu privire la modul de formare a acestei vechi așezări românești, există și o legendă, și anume: cu sute de ani în urmă, pe vatra actualei așezări Bătrâni, ar fi existat doi moșnegi, care aveau doi băieți și două
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
avea 1538 de locuitori, în vreme ce comuna Olteni avea 1485. În 1950, comunele Teișani, Olteni și Bughiile au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reforma administrativă, județul Prahova s-a reînființat, iar comunele Olteni și Bughiile s-au desființat, prima fiind inclusă în întregime în comuna Teișani, iar cealaltă fiind împărțită între comunele Gura Vitioarei (satul de reședință, Bughea de Jos) și Teișani (satul Bughea de Sus). Două obiective din comuna
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
dărâmate cu tunurile sau li s-a dat foc în încercarea de a extermina credință Ortodoxă de dincolo de Carpați. Biserică veche, ridicată de locuitorii comunei pe la 1850, a fost pictată în 1989 în stil neobizantin. Iar în 1994 mănăstirea se reînființează și se sfințește de către Mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeala. În 2004, s-au introdus curentul electric și apă curentă.
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
în componență, având 1820 de locuitori. În 1931, a apărut și satul Ungureni, în sudul comunei. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952, raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna a fost desființată, fiind inclusă în comuna Fântânele. Ea a fost reînființată, în componența actuală, în anul 2004. În comuna Vadu Săpat se află (1802-1810), monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Vadu Săpat, ansamblu
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
sudul comunei. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952, raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna a fost desființată, fiind inclusă în comuna Fântânele. Ea a fost reînființată, în componența actuală, în anul 2004. În comuna Vadu Săpat se află (1802-1810), monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Vadu Săpat, ansamblu alcătuit din ruinele bisericii propriu-zise și din zidul de incintă. Tot de interes național
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
Oeștii Pământeni și Oeștii Ungureni de la comuna desființată Oești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș, satul Cicănești separându-se pentru a forma o comună de sine stătătoare. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat; satele Oeștii-Pământeni și Oeștii-Ungureni au trecut la comuna Corbeni; iar comuna a primit numele de "Albeștii de Argeș" pentru a o deosebi de o altă comună cu același nume, transferată cu această ocazie la același județ. În comuna Albeștii de
Comuna Albeștii de Argeș, Argeș () [Corola-website/Science/300600_a_301929]
-
desprinsă administrativ, formând comuna Bughea de Sus. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, dar a fost desființată, satul ei trecând la comuna Albeștii de Muscel. Ea a fost reînființată în 2004. Singurul obiectiv din comuna Bughea de Sus inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este biserica „Schimbarea la Față” (1894), clasificată ca monument de arhitectură.
Bughea de Sus, Argeș () [Corola-website/Science/300610_a_301939]
-
la comuna Albești, după care la scurt timp satele Oeștii Pământeni și Oeștii Ungureni au format din nou o comună separată. În 1950, comunele au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat; satele Căpățânenii Pământeni și Căpățânenii Ungureni au trecut la comuna Arefu, iar comuna Oești s-a desființat, cele două sate ale ei fiind incluse în comuna Corbeni. În comuna Corbeni se află (secolul al XV-lea, satul Bucșenești) și (secolul
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
având 660 de locuitori în aceleași două sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, comuna a fost transferată la județul Argeș, alipindu-i-se și satele comunei Vulturești, desființate. Comuna Vulturești a fost reînființată în 2003, de atunci comuna Hârtiești având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Hârtiești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1833) din
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
Socec din 1925 o consemnează în plasa Dâmbovnic a aceluiași județ, având 3588 de locuitori în satele Babaroaga, Dumbrăveni, Mozăceni și Zidurile. În 1950, comuna a fost transferată raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat; tot atunci, satul Dumbrăveni a fost desființat și comasat cu satul Mozăceni. Două obiective din comuna Mozăceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: așezarea de tip
Comuna Mozăceni, Argeș () [Corola-website/Science/300634_a_301963]
-
el denumirea de "Berești-Bistrița". În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, și i s-au alipit și satele comunei Itești, desființată cu această ocazie. Comuna Itești a fost reînființată în 2005, de atunci comuna Berești-Bistrița având componența actuală. Singurul obiectiv din comuna Berești-Bistrița inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic de la „Siliște”, aflat la nord-est de satul Berești-Bistrița, și care conține vestigii din epoca medievală
Comuna Berești-Bistrița, Bacău () [Corola-website/Science/300656_a_301985]
-
În 1950, comuna a trecut la raionul Bacău din regiunea Bacău; în timp, reședința s-a mutat la Tamași, și a luat numele de Tamași, nume sub care a revenit în 1968 la județul Bacău, reînființat. Comuna Gioseni a fost reînființată în anul 2005, prin desprinderea satului Gioseni din comuna Tamași. (prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005).
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
de "Itești", după satul de reședință. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei trecând la comuna Berești-Bistrița. Tot atunci, satul Borleanu fiind atunci desființat și contopit cu satul Ciumași. Comuna a fost reînființată în 2005, prin desprinderea satelor Itești, Ciumași, Dumbrava și Făgețel din comuna Berești-Bistrița.
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]