2,032 matches
-
componenta uzuală și o componentă sacră", mi-a mărturisit doamna preoteasă Victoria Berbecar. Covorul maramureșean, ca un ambasador cultural Domnia sa mi-a vorbit în continuare despre culorile covoarelor obținute exclusiv din flora spontană a Botizei, procedeu uitat de botizeni, dar reînviat de preoteasă, culori ce reprezintă viața însăși, despre felul în care se obțin, vremea și rostul fiecăreia, despre galben, roșu-închis, alb sau verde, culorile specifice Maramureșului. Prin harul și munca doamnei preotese, covoarele de Botiza au trecut granițele țării și
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
rănit pânza de argint a apelor cu bucuria orbului, când simte vibrația rugăciunii și a rugului pe care, inima lui a depus Cuvântul, în piramida de ceară a clipelor vieții lui. înflorește crucea... ecoul e bun. sunetul clar. muzica gândului reînvie iar tălpile își uită apăsarea. pe pânza de argint a apelor plutește un orb cu inima cât o piramidă de aur, cu vârful înfipt într-o baghetă de ametist. rup alergarea la a patruzecișitreia rostogolire prin cenușa labirintului de valori
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
ajute ușor, ușor, să devină - o parte dintre ele - adevărate capodopere muzicale. Ca manager al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” din Craiova mă voi strădui să realizez spectacole pe placul iubitorilor de folclor. Pot să mă mândresc cu un lucru: am reînviat lumea spectacolelor cu vânzări bilete. Am prezentat, într-un interval de timp scurt, foarte multe spectacole în orașe mari, precum: București, Craiova, Pitești, Giurgiu, Rm. Vâlcea, unde sălile au fost arhipline. Spectacolele s-au intitulat: • „Stai cu mine, omule, să
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
întâmplarea s-a uitat, iar sătenii timpurilor noastre au ignorat jertfa Lui. Am transcris această poveste, cu gândul ca Spiritul Lupului Sur să se reîntoarcă pe meleagurile noastre, pentru ca oamenii să-și recapete curajul și bucuria de a trăi, să reînvie bunătatea, iertarea și compasiunea, în inimile lor. De-a lungul timpului, Spiritul Lupului Sur m-a ajut să răzbat prin viață... Și știți de ce? Pentru că am descoperit în sufletul meu... "Lupul Sur". Floarea Cărbune Referință Bibliografică: Lupul sur / Floarea Cărbune
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
afirmați în paginile revistelor, în antologii și culegeri, dar și prin volumele proprii editate, numele lui Petre Rău s-a întipărit deja în mintea și inima iubitorilor de poezie, proză, critică literară, umor și eseistică. Spiritul boemei literare a fost reînviat în urmă cu câțiva ani, concretizat prin revista Boem@, dar și prin cenaclul literar virtual „Noduri și semne”, foarte activ, în care creatori de toate vârstele și condițiile își manifestă crezul lor literar prin creații proprii, ambele aceste modalități de
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
nemurirea / pe care pot îndrăzni să mi-o aștern la picioare / pot s-o ating pe creștet” (nu mă mai răscol). Marea majoritate a poemelor din acest volum au ca apelativ cuvântul „iubito”. Ei i se adresează poetul pentru a reînvia rotundul comun, din care fiecare a rămas cu un segment. După tăierea acestui rotund fiecare-și revendică partea celuilalt. De aceea, tonul este uneori revendicativ, interogator. Ar trebui să le fim recunoscători celor care ne-au provocat să scriem despre
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
de la Bacău, care îl înseninează. La evenimentele Casei Regale a României, nu e nimic glacial, totul e rațiune, control, civilizație și superbitate. La evenimentele Casei Regale a României frumusețea e ca apa izvoarelor din fântânițele unei epoci ce trebuie să reînvie curând. Din păcate nimeni nu luptă pentru aceasta consecvent, cu trup și suflet și necondiționat, afară de Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, o gardă a Regelui din inimi adunate în jurul realizatoarei emisiunii Ora Regelui, Marilena Rotaru și a celorlalți din conducerea
GARDEN PARTY, CEREMONIAL ŞI SOLEMNITATE NAŢIONALĂ LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365945_a_367274]
-
înghețat. Blânda Primăvară a acoperit clopoțelul fragil, cu palmele ei încălzite. Dar, din nebăgare de seamă, zâna s-a rănit într-un spin și o picătură de sânge s-a prelins pe ghiocel. Căldura sângelui a dat puteri florii să reînvie. Astfel, Iarna a fost învinsă. De atunci, roșul din șnurul Mărțișorului simbolizează sângele Primăverii... căzut pe albul zăpezii. Înțelepții spun că în tâlcul legendei se află adevărul. Și cine vrea să-l afle, îl află... Floarea Cărbune ILUSTRAȚIE DE MIRELA
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
și iarna. A găsit castelul zmeului și au început lupta. S-au înfruntat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri și rănit, tânărul a eliberat Soarele. Acesta s-a ridicat pe cer înveselind și bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din răni i s-a scurs în zapădă. Pe când acesta își dădea ultima suflare, răsăreau mii de flori albe. Erau ghioceii, vestitorii primăverii. De atunci
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
expoziție cu același titlu, de la Chicago, arc peste... Istoria Muzicii, dedicat mozaicatei personalități feminine. Un regal cameral, de fapt, dezvăluindu-ne un artist matur, abia mai amintind copilul cuminte și subțirel, înalt cât chitara din spate, cu glas de izvor, reînviindu-ne dragostea pentru Eminescu, Nichita, calul albastru ori mistrețul cu colți de argint...” De altfel, susținând de ani buni pagina culturală din cotidianul “Cuvântul Liber” din Târgu-Mureș, Mariana Cristescu vine mereu cu noutăți din lumea culturii și artei, atât de
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
poeta Emilia Dragomir. Profesori, poeți, instrumentiști, membri ai trupelor de teatru ne-au oferit o incursiune literară de la mitologie/folclor, scriitori clasici până la cei moderni. Sub coordonarea profesoarei Mădălina Paula Drăgănuță elevi de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, din Ploiești au reînviat personaje mitologice românești, precum Muma Pădurii, Norocul, Sorbul, Spiridușul. Având în vedere că pe data de 31 decembrie 2015 se împlinesc 126 de ani de la moartea scriitorului Ion Creangă, Gabriela Teodorescu, profesoară de limba română, a ținut o prelegere despre
SERATA LITERARĂ „ATITUDINI”, PLOIEŞTI, DECEMBRIE 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366349_a_367678]
-
specii literare despre care se credea că a rămas acolo în trecut, când era devorată cu sufletul la gură de mii și mii de lectori: romanul istoric. Scoborâte din eposul sadovenian, atât de iubit altădată -aproape uitat astăzi -, romanele sale reînvie o lume, eroi și fapte pline de măreție tocmai pentru a sublinia ideea că suntem un neam cu un trecut istoric măreț (nu așa cum încearcă a deturna adevărul un oarecare, foarte la modă printre contestatarii necunoscători ai trecutului nostru, Lucian
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
cum omătul Scânteie în mii de culori. E vis, feerie și totul Mă-ncântă și-mi dă dulci fiori. Iar fulgii de nea lin dansează, Pe-un ritm mult mai vechi, neștiut, Copacii-ncărcați recreează Un alb peisaj din trecut. Reînvie copilul din mine, Ce vesel e totul acum, Când altă poveste revine, Revăd mari troiene pe drum. Și-un pâlc de copii ce aleargă, Zburdalnici, înoată-n nămeți, Și-apoi iar se urcă în sănii, Trecând printre pomii semeți. Măicuța
E IARNĂ!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366534_a_367863]
-
tânăr, altul de vârstă mijlocie iar al treilea bătrân, pentru „a sublinia că lumina cea dumnezeiască se dă fără deosebire de vârstă și de poziție a oamenilor în această societate, vremelnică și lumească, pe care suntem chemați cu toții, să renaștem, reînviem și să o înveșnicim, rămânând pururrea în comuniune cu Domnul nostru Iisus Hristos - Cel născut, “pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”, în ieslea Betleemului... Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos sau Crăciunul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Robilor, în galaxia Lactee, să-l vestească pe dragul meu gorjan că-mi este dor de el. Când am intrat în sfânta mânăstire, lângă icoana Domnului IISUS CHRISTOS, am văzut o tânără care plângea și se ruga Mântuitorului să-i reînvie pe cel ce-o lăsase singură. În urechi a-nceput să-mi sune o dulce baladă care, din păcate, n-am mai reușit s-o cânt... Sper s-o cânte altă privighetoare a Gorjului, fiindcă vremea se cernise atât de
CENTENAR MARIA TĂNASE 81913-20139 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366527_a_367856]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > VINO! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 958 din 15 august 2013 Toate Articolele Autorului VINO! Vino să te plimb prin viile în muguri, Să-ți alung din suflet tristețea, Să culegem a iubirii struguri, Să reînviem în inimi tinerețea. Să-ți aduc lumina în privire, Amândoi prin vise să întinerim, Să ai în suflet numai fericire, O singură ființă să devenim. Să plecăm acolo unde arde, Sărutul florilor din luna Mai, Sub al iubirilor stindarde, Să
VINO! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366552_a_367881]
-
-ului, dar și de Caron, la acela de individ, prin coagularea „sacral-filosofică” a sfâroitului când „destinul este implacabil”. Toate aceste elemente stau sub forma neoplatonismului, al triumfului retoricii, prin consolidarea eclesiocratică, formă de exploatare a dramatismului social prin textul ce reînvie „scene de încleștare, de mare dramatism, încât Eschil și Shakespeare sunt pe aproape, ca și Marin Sorescu”. (M. Barbu). Dacă, uneori, găsim reminiscențe ale unor elemente autobiografie ale copilului, remarcate și de prefațator, „pirogravate” pe topica dialogului și prin unii
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
Intimitate nu mai există astăzi între cer și pământ! Farmecul de altădată al localurilor era tocmai acela că afară palpita o lume, iar înăuntru alta. Acum peste tot e aceeași! Și totuși, la Bacău, în zona Autogării, „la Irina” a reînviat întrucâtva povestea hanurilor și hangița însăși s-a întors! Acum se călătorește din ce în ce mai mult, căci s-au înmulțit mașinile, ca nisipul. Albastrul de sus, rar îl mai zăresc oamenii pentru că înaintea ochilor, ei au și prin somn mașini. Autogara de la
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
descrieri ale naturii și a locului de baștină unde toate elementele înconjurătoare parcă îl recunosc și-i dau binețe celui plecat, care vine atât de rar pe acasă. Prilej de amintiri, de chipuri și de întâmplări aproape uitate, dar care reînvie o dată cu întoarcerea în sat. Oameni care-l cunosc și care nu-l cunosc, îl salută cu respect și simpatie, semn că nu l-au alungat din amintirile lor. O discuție lungă și aprinsă la cârciuma din sat, cu câțiva consăteni
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
trăind intens lângă moarte și mai ales iubind...” (Elegie pentru o singurătate”, p.49-50). Ca însăși Natura-mamă, personificare a feminității eterne, prin nesfârșita sete de iubire, Singurătatea, alter-ego pentru Psyche, apare într-o succesiune de figuri simbolice, fie ca Isis reînviindu-l pe Osiris în elegia „Călărețul fără cap (elegia unui vis)”, fie ca mitica preafrumoasă Psyche răpită de vântul nestăvilit, asemeni iubitei „vântului turbat” din tablourile lui Gustav Klimt. Asemeni unei Preotese a iubirii, Ea apare oficiind în tăcere ceremonialul
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
lucizi viața și datorită lecturilor din cărțile de istorie sau filozofie, căutând termeni de referință în timp și spațiu, mulți scriitori au adus la lumină această trăsătură negativă a omului-fățărnicia- prin personajele create în diverse opere, personaje vii sau figuri reînviate din oglinzi ale trecutului. Edmund Burke spunea: „fățărnicia își permite să promită lucruri magnifice, pentru că, netrecând niciodată mai departe de promisiune, nu trebuie să dea, de fapt, nimic”. Acest lucru se întâmplă în relația mai restrânsă ( prieteni falși), dar mai
FĂŢĂRNICIA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366133_a_367462]
-
devină animatorul basarabenilor pentru același sfânt Ideal. Profesorul Onisifor Ghibu devine membru corespondent al Academiei Române, ministru, senator, ambasador în Basarabia al ASTREI ardelene-veritabilă Academie a Românismului. Ca emisar al ASTREI, la izbucnirea primei conflagrații mondiale, Onisifor Ghibu se refugiază și reînvie la București, la 20 Martie 1915, gazeta de apărare și afirmare a românismului în vederea Unirii tuturor românilor, Tribuna, alături de frații-redactori arădeni, Constantin Bucșan și Ghiță Popp. În primul ei număr a scris: <> (Onisifor Ghibu, Unitatea Românească și Chestiunea Basarabiei. Ediție
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
vocea aceea sublimă cu inflexiuni din „Sara pe deal“ se mai auzea o dată tunând din adâncul plămânilor, încât tremurau îndelung și periculos geamurile de la vitrină: „Aduceți var și cărămidă, că-i lucrarea mare și pustia adâncă!“ Mai apoi zumzetul crâșmei reînvia și se amplifica treptat, până când nu se mai auzea și nu se mai vedea om cu om, prin aerul acela-ngroșat cu fum de țigară... Într-o zi s-a-nsurat, într-o zi mi-a spus că e trist și-ntr-o
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
Care umple a lor dàsagà Cu o vervà... de nemernici! E o vorbà din batrâni Peștele din cap se stricà. Cei aleși azi sunt stàpâni Si-umblà cu-ocaua micà! Cà ne arde tare buza Noi dorim azi cu ardoare, Sà reînvie Vodà Cuza Cu cinstita-i abordare. Si pe cei cu ocaua micà Sà-i adune-n piața mare, Ca sà vadà de n-au fricà Hoții din spânzuràtoare! Referință Bibliografică: Ocaua lui Cuza / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
OCAUA LUI CUZA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361600_a_362929]
-
bucurându-se și edițiile speciale dedicate unor manifestări de amploare, fie din țară, fie de peste hotare. Sigur, despre situația culturii românești după 1990 se pot spune multe, inclusiv despre literatura și presa gălățeană. Multe din manifestările culturale diurne sunt penibile, reînviindu-se găștile literare și sfânta luptă pentru ciolan, aici o mare parte din vină având-o politicul. Mistificările între disperare și improvizație abundă, apusul de dictatură și răsăritul în democrație neaducând acel salt calitativ visat. Din păcate. Cu plecăciune, Pompiliu
REALITATEA GALATI-CAMPIOANA PRESEI ROMANESTI DE PROVINCIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361658_a_362987]