2,902 matches
-
în tratamentul subiectului alcoolo-dependent. Importanța terapiilor comportamentale de cuplu a fost demonstrată. Terapiile comportamentale și cognitive iau în considerație ansamblul problemelor legate de dependențele alcoolice, din punct de vedere psihologic, emoțional și afectiv, comportamental și social. Ele insistă asupra prevenirii recăderilor și necesității de a dezvolta un nou mod de viață. In legătură cu acest aspect, ele reprezintă un tratament complet, care se integrează diferitelor situații de tratament (spitalizare, ambulatoriu) și medii de viață (familie, serviciu, viață socială). Ele sunt, deci
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Lui Hubert i-ar fi plăcut să știe cum să se afirme mai repede, pentru a evita să o lase pe Carolyn să fie prea directivă: el ar fi vrut să învețe să spună „nu”. Identificarea item-urilor fragile (evitarea recăderii) Alungați ceea ce este natural, acesta va reveni în galop: terapeutul îi explică clar lui Hubert că el trebuie să-și alunge ideiile eronate și că vigilența trebuie păstrată. Dar asta nu înseamnă să-și imagineze că este bolnav și să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
parental. Poate că ar fi fost interesant să continuăm în această direcție în așa fel încât să susținem pacientul, să-l învățăm să-și controleze mai bine gândurile iraționale, uneori negative, pentru a-l feri mai mult de apariția unei recăderi. Insă terapia i-a permis să se situeze în prezent și să stabilizeze o sexualitate și o relație conjugală atractivă. Tratament individual/tratament de cuplu Problema de a ști la ce servește simptomul în cadrul cuplului ne permite să ne gândim
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cuplu” poate optimiza șansele de vindecare pe termen lung deoarece aceasta permite aducerea la suprafață a unei suferințe mai profunde. Sigur, nu putem gândi în locul lui Carolyn, și nu este ea persoana care a apelat la terapie. Dar vindecarea (și recăderea) lui Hubert depinde de bunăvoința și de echilibrul lui Carolyn. Problema de a ști cui servește simptomul este esențială. Dacă terapia destabilizează cuplul, va putea acesta să redevină puternic sau riscă să se distrugă? Care este adevărata solicitare? De ce să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tratat printr-o abordare comportamentală. Tehnica cognitivă i-a permis să suprime surplusul de securitate și să regăsească un mod de viață familial și social mai agreabil. Tratamentul cognitiv a fost poate prea prudent și, pentru a preveni riscurile de recădere, ar fi fost profitabil să se consacre câteva ședințe suplimentare pentru schema de responsabilitate a doamnei Y care să conțină ideea că provoacă prejudicii celorlalți. Cu un program de minimum douăzeci de ore pentru fiecare tehnică. Cottraux și al., 2001
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra problemelor proprii: grupul constituie, de asemenea, un factor de progres datorită efectului puternic de modeling. Mai mult de 30: depresie severă. De la 26 la 52: depresie severă. Ce este depresia, categoriile de tulburări depresive, cauzele depresiei, tratamentele posibile, prevenirea recăderii. Modul realizat după modelul Mirabel-Sarron, 2002. Peste 30: depresie severă. De la 26 la 52: depresie severă. La sfârșitul acestei ședințe, modulul comportamental este încheiat dar, pe parcursul terapiei, terapeuții îi chestionează pe pacienți în legătură cu evoluția planificării activităților lor, fiind atenți să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Fairburn, 1997 și 2003. Fairburn și Brownell, 2002. Treasure și al., 2003. Thompson, 2004. Celelalte terapii citate fac obiectul studiilor de validare. Fairburn și Wilson, 1993; Fairburn, 1997. Ea se desfășoară pe parcursul a opt ședințe. 30 până la 45% cazuri de recădere. O formă prescurtată de terapie cognitiv-comportamentală este eficientă la unii pacienți. Fairburn și Brownell, 2002. Este vorba, în majoritatea cazurilor, despre conflicte interpersonale sau despre dificultăți de adaptare asociate unui anumit moment al vieții; este vorba uneori despre singurătate, asociată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Marlatt și Gordon, 1985. Autorii acestui model insistă, de asemenea, asupra micilor decizii aparent fără importanță, fără legătură a priori cu consumul de substanțe și cu situația de risc, care conduc la consumul de alcool. Ei ajung astfel să privească recăderea ca făcând parte din procesul care are drept scop abstinența completă. Ellis, 1962. In acest caz, credințe care oferă calități particulare și indiscutabile produsului: "Cu alcool, pot vorbi mai bine...". Skinner, 1971. Conferința consensului, 2001. Textul precizează că "aceste tehnici
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
De exemplu, ea indică faptul că este inadecvat să se propună un sevraj unui pacient care se găsește în stadiul de precontemplare. Orice schimbare efectivă, chiar incompletă, trebuie valorizată. Conform lui Marlatt, este vorba despre o "cădere și nu o recădere" (a lapse not a relapse). Miller și Rollnick, 1991. Vezi capitolul 3. Este inutil să se încerce convingerea, forțarea subiectului: persuasiunea directă nu este eficientă pentru a rezolva ambivalența; ea amplifică chiar rezistența acestuia (Karno și Longabaugh, 2005). Percepția unei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să încurajăm speranța, oferind mai multe posibilități de tratament. Vezi capitolul 3. Dunn și al., 2001; Burke și al., 2003. Miller și al., 2003. Un pacient care realizează prea corect, prea rapid, prea ușor momentele sale de echilibru... Din contra, recăderea, "pasul greșit", permite identificarea situației, a emoției, a gândului (cu ajutorul unei analize funcționale) care a determinat această recădere și formează "suportul" unei modificări a strategiei de luptă. Vezi capitolul 3. Vezi capitolul 3. Monti și Rohsenow, 1999; Monti și al
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al., 2003. Miller și al., 2003. Un pacient care realizează prea corect, prea rapid, prea ușor momentele sale de echilibru... Din contra, recăderea, "pasul greșit", permite identificarea situației, a emoției, a gândului (cu ajutorul unei analize funcționale) care a determinat această recădere și formează "suportul" unei modificări a strategiei de luptă. Vezi capitolul 3. Vezi capitolul 3. Monti și Rohsenow, 1999; Monti și al., 2002. Carroll și al., 2000. Balldin și al., 2003. Feeney și al., 2002. Wetzel și al., 2004. Barlow
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Cottraux, 1998. Vezi și capitolul 2. Unde, când, cum, cu cine... Sonia spune: "Aș putea să mă folosesc de dezavantajele de a bea pentru a rămâne abstinentă". Atunci când sunt evocate avantajele consumului de alcool, ea recunoaște: "Stiu că pot avea recăderi, dar doresc să fac tot ce se poate pentru ca acest lucru să nu se întâmple... sunt prea multe dezavantaje de a bea". Aceste situații sunt clasate de la cele care prezintă riscul cel mai înalt până la cele cu riscul cel mai
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lucrată și în cadrul ședinței de grup. Monti și Rohsenow, 1999; Monti și al., 2002. Situația a fost lucrată în cadrul unei analize funcționale. In general, o dorință de a bea are o durată între 10 până la 15 minute. Ea înțelege că recăderea face parte din boală și este surprinsă atunci când un membru al grupului are o recădere după șaptesprezece ani de abstinență. Asemănător celui utilizat în terapia tulburării de personalitate de limită de către Linehan (2000). Metodă care urmărește să obțină un control
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a fost lucrată în cadrul unei analize funcționale. In general, o dorință de a bea are o durată între 10 până la 15 minute. Ea înțelege că recăderea face parte din boală și este surprinsă atunci când un membru al grupului are o recădere după șaptesprezece ani de abstinență. Asemănător celui utilizat în terapia tulburării de personalitate de limită de către Linehan (2000). Metodă care urmărește să obțină un control tonic mai bun prin conștientizarea relaxării musculare, cu ajutorul contracțiilor și a decontracțiilor, în scopul obținerii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
II. Adică în perioada sevrajului fizic față de alcool. In 80% dintre cazuri, simptomele depresive dispar în timpul primelor cincisprezece zile de abstinență. Persistența unei simptomatologii depresive semnalează atunci existența unei depresii și necesită un tratament adaptat. Dacă, de exemplu, tratăm prevenirea recăderii fără a aborda problemele sociale (probleme profesionale, pierderea permisului de conducere, șomaj...), riscul unui eșec terapeutic este mare. Rotgers, 2003. Adesea, pacienții se testează ei înșiși. Rotgers, 2003. In plus, tabagismul constituie o situație de risc deoarece "țigara cere paharul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
semidocți și „comentatori” agramați. Din acest grup agitat, pestriț și ars de febra rostirii publice, s-au desprins, în ciuda dificultăților - controlul politico-mafiot al hârtiei și spațiului tipografic la început, încă semnificativele șicane similare ale sistemelor de distribuție, scăderea tirajelor după recăderea populației în apatie și intrarea ei ireversibilă în era video, endemica presiune exercitată de politicieni și finanțatori „discreți” cu neostoită voință de putere etc. -, publiciștii și publicațiile de prestigiu și calitate, dându-ne uneori speranțe în capacitatea „celei de-a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
efectuarea schimbărilor, iar consilierul care presează un client să facă schimbări imediat riscă; a) să provoace rezistența clientului; b) să promoveze sfârșitul prematur al consilierii; c) să încurajeze clienții să evalueze factorii interni și externi care ar putea promova o recădere chiar ca urmare a succesului inițial în încercarea schimbării. Consilierul nu recomandă metode sau tehnici specifice. Consilierii IM educă clienții cu privire la varietatea opțiunilor terapeutice aflate la dispoziția lor și, uneori, cercetarea sprijină opțiuni particulare. Clienții sunt responsabili pentru progresul lor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acestora în integrarea școlară. c) Consilierea postcriză: consilierea oferită după reluarea procesului educativ, în vederea readaptării, reintegrării în viața școlară, obținerii performanțelor școlare. De exemplu, servicii de consiliere postcură, în cazul persoanelor care au urmat anumite tratamente de dezintoxicare, în vederea prevenirii recăderii. Unii specialiști definesc asistența socială din școală ca având cinci dimensiuni foarte importante: 1. Furnizarea de servicii pentru elevi și familiile acestora. 2. Furnizarea de servicii pentru personalul educativ al școlii. 3. Furnizarea de servicii pentru personalul non-educativ al școlii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
reamintit apăsat că nu suntem o economie de piață funcțională, ceea ce a părut nu doar să ridice un mare semn de Întrebare, dar și să se lase ca un fel de chepeng peste tot ceea ce s-a acumulat cu eforturi, recăderi și transpirații În cincisprezece ani de politică a României. Vladimir Tismăneanu: E vorba de un diagnostic-avertisment. Mircea Mihăieș: S-a vorbit nu de un cartonaș roșu, ci de unul galben. Șanse mai sunt, dar e clar că ceva s-a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de stabilit dacă scopul final este abstinența totală sau limitarea consumului de alcool. Conform modelului medical al alcoolismului, persoana dependentă de alcool trebuie să ajungă la abstinență totală pentru restul vieții, datorită faptului că un singur pahar poate duce la recădere. Grupul de sprijin Alcoolicii Anonimi și-a făcut din acest deziderat principiul de bază al abordării terapeutice. Totuși, în 1962, Davies a raportat că șapte alcoolici care nu reușiseră să devină abstinenți atunci când li se ceruse acest lucru au reușit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
preluată de la Miller și Rollnick (1991), care explică dependența printr-o atitudine ambivalentă în ceea ce privește schimbarea. De asemenea, tot în cadrul acestui model sunt prezentate șase etape ale schimbării, după Prochaska, Di Clemente și Norcross (1992): precontemplarea, contemplarea, pregătirea, acțiunea, menținerea și recăderea; Un model de schimbare și vindecare; sunt descrise șase etape de schimbare: inițierea, și renunțarea la dependență; utilizarea substanțelor produce experiențe pozitive; apariția de reacții adverse; momente cheie și evoluția renunțării; renunțarea activă; prevenirea recăderii. Începând cu capitolul 5 și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
contemplarea, pregătirea, acțiunea, menținerea și recăderea; Un model de schimbare și vindecare; sunt descrise șase etape de schimbare: inițierea, și renunțarea la dependență; utilizarea substanțelor produce experiențe pozitive; apariția de reacții adverse; momente cheie și evoluția renunțării; renunțarea activă; prevenirea recăderii. Începând cu capitolul 5 și terminând cu capitolul 8 sunt analizate, parcurgând anumiți pași, toate categoriile de substanțe ilicite: opiaceele, cocaina, canabisul, amfetaminele și alte stimulente. Astfel, sunt prezentate noțiuni generale despre fiecare categorie, un scurt istoric al fiecăreia, tulburările
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consumului de cocaină, nu există nici o speranță pentru un tratament eficient dacă pacientul consumă droguri (p. 110). Intervențiile specifice de tratament fac obiectul de analiză al capitolului 10: modelul BRENDA, terapia cognitiv-comportamentală, terapia de familie, terapia de stimulare motivațională, prevenirea recăderii, psihoterapia expresiv-suportivă, intervenții specifice în comunitatea terapeutică. Un capitol distinct (capitolul 11) este destinat „Prevenirii consumului de droguri la adolescenți”; tipurile de prevenții se referă la diseminarea informațiilor, educația afectivă, antrenarea abilităților de rezistență, antrenarea abilităților personale și sociale. Capitolul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ne referim la reducerea cererii, prevenirea, tratamentul și inserția/reinserția socială formează un proces unitar. Dependența de droguri ca „boală cronică” Procesele care stau la baza dependenței de droguri sunt considerate manifestări ale unei boli cronice, evoluând cu perioade de recăderi și recidive sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului. Cauzele determinante în debutul și menținerea proceselor menționate sunt multifactoriale, în care predispoziția genetică interacționează cu factori biopsihologici și socioculturali. Tratamentul dependenței de droguri Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (1998), tratamentul persoanelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
referire la primejdiile care amenință un anumit tip de civilizație: se vorbește așadar de "haos", "dezordine", de "bezna" în care se va cufunda "lumea noastră". Toate aceste expresii înseamnă abolirea unei ordini, a unui Cosmos, a unei structuri organice, și recăderea într-o stare fluidă, amorfă, adică haotică. Aceasta dovedește, după părerea noastră, că imaginile exemplare se mai păstrează în limbajul și în clișeele omului modern. Ceva din concepția tradițională despre Lume mai rămâne în comportamentul său, deși el nu este
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]