6,596 matches
-
și-i antagonizeze pe elevii lui Nae Ionescu, informați deja de Grigore Popa despre povestea recenziei sale, și îngrijorat probabil că va pierde și colaborarea lui Noica, el îi furnizează acestuia o altă versiune a afacerii. Se întâmpla după apariția recenziei în Revista teologică. Blaga susține că autorul ei își retrăsese singur textul, pe care el „îl rugase“ să-l scrie, și că în locul lui „va scrie Barbu“. Dar atitudinea acestuia din urmă, atât față de Nae Ionescu, cât și față de Grigore
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
o opțiune personală foarte arbitrară și îl contrazice într-un punct important, afirmând că metafizica te poate mântui la fel ca religia. În final semnalează - „cu toate rezervele pe care le pretinde o bună intențiune“ - împrumuturile din cartea lui Underhill. Recenzia se încheie cu un paragraf îndreptat direct împotriva lui Grigore Popa și a teologilor sibieni: „Dar nu numai un singur motiv ne determină să amintim cartea de mai sus. În ultimul număr al Revistei teologice din Sibiu s-a spus
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pe bună dreptate. De unde se vede că, pe lângă cerescul har - de care suntem convinși că-l au din plin redactorii susnumitei reviste -, se mai cere, chiar în propria lor specializare, și o lumească informație.“ Ultima propoziție nu se referă la recenzia lui Grigore Popa, ci la articolele polemice antiblagiene. Felul în care Blaga îi scrie lui Noica despre „molusca“ de Grigore Popa trădează aceleași porniri puțin onorabile din pamfletele contra lui Stăniloae și Rădulescu-Motru. Într-o scrisoare anterioară publicării articolului său
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vede, i-a fost mult mai fidel decât colegul său de la București. Aceasta explică însă acel avertisment „nepublicabil “ pe care îl pusese pe prima pagină a manuscrisului: nu voia să pățească postum ceea ce el însuși îi făcuse lui Nae Ionescu. Recenzia lui Zevedei Barbu a fost folosită de prietenul său politic Lucrețiu Pătrășcanu într o conferință ținută la 18 ianuarie 1945 în aula Fundațiilor Regale și publicată imediat în revista Viața românească. O preluare indirectă, oblică, a acestei recenzii va face
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nae Ionescu. Recenzia lui Zevedei Barbu a fost folosită de prietenul său politic Lucrețiu Pătrășcanu într o conferință ținută la 18 ianuarie 1945 în aula Fundațiilor Regale și publicată imediat în revista Viața românească. O preluare indirectă, oblică, a acestei recenzii va face Mircea Florian. Aflat în conflict de idei cu Nae Ionescu încă de la începuturile carierei lor publicistice, va intra într-o polemică subterană cu el, care va ieși la suprafață chiar în perioada cursului de metafizică din anul 1928-1929
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și unanim acceptat în mediul elevilor și prietenilor lui Nae Ionescu. Le vom găsi mereu repetate în articole, amintiri și polemici. În ceea ce îl privește pe Eliade, plecat din țară în 1940, nu a mai avut probabil ocazia să citească recenzia lui Zevedei Barbu. Ea era în măsură să-i clatine puțin siguranța că un cercetător scrupulos nu va putea găsi influențe și împrumuturi în cursurile profesorului său. Un astfel de cercetător nu a apărut în următorii trei ani de relativă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
chestiune Alexandru George nu s-a întâlnit la cel de-al doilea critic postdecembrist al originalității lui Nae Ionescu. Marta Petreu este cea care a documentat „plagiatul“ înfăptuit în cursul de metafizică din 1928-1929 după cartea lui Evelyn Underhill. Dacă recenzia lui Zevedei Barbu a avut ecou doar printre ideologii comunismului, textele Martei Petreu au creat un „caz“, atât prin radicalismul lor, cât și prin repetare sistematică. Mai întâi ea a dedicat două articole acestei chestiuni, arătând într-unul „plagierea“ cărții
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
-o în al doilea număr al revistei Logos. Virgil Cândea își amintea că a văzut-o în biblioteca Profesorului, în anii ’50, cu unele pasaje subliniate. De altfel, el luase probabil cunoștință de carte încă de la apariția ei, dintr-o recenzie publicată de Revue philosophique de la France et de l ’étranger, pe care o citea constant în acei ani. Așa cum am văzut, faptul că tipologia mistică pelerin-mire-sfânt nu era originală a fost semnalat, împreună cu alte lucruri mai mărunte, de către Zevedei Barbu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ei la „imagistica senzorială“ a iubirii spirituale folosită de unii mistici precum Bernard de Clairvaux. În realitate, precizarea lui Nae Ionescu e o polemică tacită (așa cum sunt foarte multe dintre luările lui de poziție) cu concluziile lui Mircea Eliade din recenzia cărții lui Paul Vulliaud, Le Cantique des Cantiques d’après la tradition juive (1925), pe care i-o publicase în revista Logos (cartea se ocupă și de interpretările creștine ale poemului). Elevul său accepta ca posibile ambele interpretări: cea literară
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
filozof francez ar fi plagiat câțiva gânditori germani. Această prelungire intelectuală a războiului a avut ecou și în România, pe atunci încă neutră. Cu ocazia apariției broșurii lui Hermann Bönke, Plagiator Bergson. Membre de l ’Institut (1915) și a amplei recenzii pe care i-a consacrat-o Wilhelm Wundt, Mircea Florian sare în apărarea subiectului tezei sale doctorale, susținută chiar în Germania. În opinia sa, apropierea între filozofia lui Bergson și cea a lui Schopenhauer este neserioasă, căci „aceste comparații pot
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
înțelege evoluția unor evenimente istorice, cauzele lor, consecințele determinate de cauze și evoluții. Lectura este absolut necesară și presupune obiective precise: selectarea celor mai importante informații istorice și prelucrarea lor sub forma unor planuri de idei, a rezumatului, conspectului, referatului, recenziei, sintezei, analizei și formarea de deprinderi de a studia, prin etape de lucru și de relaxare. Intercalarea studiului cu plimbări și activități fizice creează posibilități optime de lecturare cu randament intelectual maxim. De asemenea, „ca să înveți să citești trebuie, în
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
contempo rană Contem porary Nightmares, iulie 2010), I Wear My Ego On My Face (la Târgul de bijuterie contemporană, Sala Dalles, noiembrie 2012), Orașul cu cercel de perlă (la Târgul de bijuterie contemporană, Sala Dalles, noiembrie 2013). Colaborează cu articole, recenzii, cro nici de călătorie, interviuri pentru Liternet.ro, Esquire, Harper’s Bazaar, Elle, The One, Cosmopolitan. Cu câteva zile înainte de dispariția mea, orașul a experimentat cea mai călduroasă lună aprilie din ultimii cincizeci de ani. Aparatele de aer condiționat au
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să fi fost și o consecință a acrelii simțită pe limbă încă de dimineață. Sigur nu era de la stomac! Procesul mental cel mai plauzibil pare acesta: de la acreală la „murăturile noastre”, de la acestea la borcane, iar în borcane - apă, adică recenzii, cronici, articole). Scriitorul Corneliu Scarlatache - da! despre el este vorba, dacă nu v-am spus până acum - sare sprinten din fotoliu, ia zece etichete și le aplică pe cele zece borcane. „Curios mod de a pune murături!... ” ar putea exclama
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
fiecare etichetă, numele a zece reviste literare: Arta cuvântului, Tribuna poporului, Orizont comunist, Steaua roșie, Lupta noastră, Viața nouă și altele. Se ridică și, fluierând Menuetul lui Boccherini, trage dintr-un sertar al biroului dosarul cu referințe critice. Iată prima recenzie la cartea de debut, apărută în Viața nouă, unde era pe atunci secretar de redacție. Ia rigla dăruită de un prieten tipograf și măsoară cu meticulozitate: zece cuadrați. Se îndreaptă spre bucătărie, ia o oală de un litru, o umple
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
redacție. Ia rigla dăruită de un prieten tipograf și măsoară cu meticulozitate: zece cuadrați. Se îndreaptă spre bucătărie, ia o oală de un litru, o umple ochi cu apă și o răstoarnă în borcanul etichetat Viața nouă. Măsoară a doua recenzie, din revista Orizont comunist: 20 de cuadrați. Pune în borcanul corespunzător doi litri de apă. Pentru 35 de cuadrați pune trei litri și jumătate, și tot așa! Absorbit cu totul de măsurători, s-a surprins la un moment întrebându-se
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
poeziei lui Mircea Ivănescu sau la profunzimile ivite din jocurile parodic-virgiliene puse în pagini și-n grupaje de Mircea Cărtărescu). Ce i se poate reproșa unui studiu ca Labirintul de oglinzi - metodologic vorbind, și nu folosind intrumentele zise lejere ale recenziei - e perfecta acoperire a subiectului. Informația teoretică nu e pusă niciodată, nici măcar pentru un minim aer exotic, în slujba silogismului. Sunt reproduse și forfecate, puse în ecuație și nuanțate spectaculos strict acele pasaje care pot servi ilustării secvențialei modificări a
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
of Meaning. Teza cărții e simplă și implacabilă: în ciuda concepției curente, a obsesiilor și catalogărilor grăbite, fascismul e o mișcare ce se revendică stângii, și nu dreptei. Aspirațiile și metodele de aplicare a ideilor sunt comune până la identificare. Într-o recenzie a cărții din "New York Times", David Oshinsky a punctat decisiv, rezumând astfel teza lui Goldberg: în ciuda faptului că eticheta de "fascist" este aplicată de comuniști și simpatizanții lor inamicilor ideologici, gesturilor și ideilor neconvenabile, în realitate, "liberalii" de stânga, și
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
visurilor unui tînăr în timpul epocii de plumb a socialismului betonat, la București, în anii ^60 și ^70." O operă "asemănătoare unui cuib de termite, unui tablou de Piranesi" - sunt doar două picături dintr-o cascadă de comparații prin care autorul recenziei apărute în "Frankfurter Allgemeine Zeitung" încearcă să circumscrie universul copleșitor în care îl cufundă lectura romanului, întrebîndu-se aproape descumpănit "cine mai poartă azi în cap, în Europa, o lume atît de neobișnuită ca acest autor ș...ț bîntuit de o
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
este descrisă funcția metaforică a "fluturelui" - simbol structurant și recurent și, din nou, Cărtărescu este comparat cu Proust, dar nu cu unul "de la bloc", ci dintr-o lume precum cea a "filmelor lui Kusturica". Berlinezul "Tagesspiegel" se fixează în titlul recenziei asupra simbolului entomologic al "copleșitorului" roman-fluture și plasează viziunea lui Cărtărescu în tradiția filozofico-religioasă și mistică a unui Cioran și Eliade mai degrabă decît în cea a suprarealismului. " Capodopera sa manieristă îl catapultează pe Mircea Cărtărescu în vîrful potențialului creativității
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
les neiges d'antan?) le-ar mai lipsi doar exercițiile de compunere pe tema: "Cum mi-am petrecut vacanța de iarnă". Cu toate acestea este partea cea mai interesantă a revistei chiar dacă par din alt film. Partea a doua reunește recenzii de carte scurtisime, nu lipsite de farmecul eboșei, de o neglijență aparentă, poate chiar autentică, cum sunt cele ale Ralucăi Șerban sau ale lui Mădălin Roșioru. Într-un magnific portret de activist-cultural, Dan Gulea descoperă "modelul cultural al lui Ion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
Ciotloș Au trecut, deja, șase ani de la succesul de critică înregistrat de volumul lui Gh. Jurgea-Ne-gri-lești, Troica aminti-ri-lor. Sub patru regi. Memorialistică de cea mai bună ca-li-tate și proză scrisă pe măsură, cartea a coagulat - cu de-plină îndreptățire - numai recenzii favorabile, dar a întârziat să revină fie în topuri, fie în tentativele de regândire a interbelicului, fie - măcar - în bibliografiile universitare dedicate perioadei. Amintirile exacte și impecabil echilibrate ale autorului, întinse de la primii ani ai secolului și până în 1944, se
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
Nicolai Colentina (un alter ego), prezentat în ipostaza de comentator avizat al operei lui George Heraclide (celălalt ,,geamăn" al dvs). Parafrazând o afirmație din finalul prezentării ipoteticului volum - Coordonate, ,,apărut" la Editura Cartea de căpătâi, aș putea spune că respectiva ,,recenzie" este un admirabil exercițiu de ironie și autoironie la adresa scrierilor și a receptării operei autorului paradoxal care sunteți. Greșesc? - Este corect, numai că în epocă nu eram atât de cunoscut, ca să fiu ironizat. Nu prea aveam numeroase ,,antecedente" literare. Rezumatele
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
ei erudiția occidentalilor moderni. Pînă la o adevărată restaurare a ființei noastre ciobite de stîngiștii vechi și noi, ofer aici cîteva puncte de sprijin pentru o atitudine onestă." Punctele de sprijin la care se referă Mircea Platon sunt studiile, eseurile, recenziile și articolele pe care le-a publicat de-a lungul timpului în țară sau în străinătate. Din ele se desprinde portretul unui spirit erudit căruia știința teoretică nu i-a atrofiat flerul limbii. Așa se face că istoricul are un
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
unghi mentalitar, și personaj al unui studiu critic dintre cele mai serioase. Mai cronicăresc și mai lejer, mai eseistic și mai personal de-ar fi fost, studiul istoric al lui Paul Cernat ar fi adunat, rapid & magnetic, câteva zeci de recenzii, unele admirative, altele, poate, arogant-resentimentare. Așa, el convoacă în jurul său o tăcere smerită, parcă studențească, de sală de lectură arhiplină.
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
La câteva luni după aceea, a avut loc un alt eveniment important, și anume premiera filmului Patru luni, trei săptămâni și trei zile pentru care Cristian Mungiu primise Palme d'Or la Cannes. În presă au apărut o mulțime de recenzii, toate favorabile și chiar înflăcărate, iar după unii recenzenți succesul filmului nu a fost întâmplător, fiindcă se desprinde din potențialul unui "nou val" al cinematografiei românești. Sumbra povestire despre un avort ilegal din anii "Epocii de aur" s-a bucurat
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]