962 matches
-
devenite astfel o adevărată armă strategică în mâna statelor producătoare, atu care nu a reușit totuși, decât într-o prea mică măsură, să transforme economiile arabe din economii de extracție în economii-atelier. Crearea cadrului industrial pe baza petrolului, a determinat reconfigurări ale spațiului economic prin intensificarea schimburilor, configurarea unor infrastructuri adecvate de transport și cristalizarea unor structuri organizaționale economice regionale. Evoluția istorico-geografică a spațiului arab a cunoscut o dinamică progresivă, legată de dezvoltarea relațiilor de schimb între diferitele spații umanizate ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
semnificant ce creează "imaginea", prevăzut cu început și sfârșit, și care poate fi urmărit de cel care citește ori ascultă "povestea". Acest plan este, bineînțeles, cel care ne interesează cel mai îndeaproape aici. Cel de-al treilea mimesis sau planul reconfigurării, situat în aval față de text, "marchează intersectarea celor două lumi, cea a textului și a auditorului sau cititorului. Intersectarea, deci, a lumii configurate [...] și a lumii în care acțiunea propriu-zisă se desfășoară și își desfășoară temporalitatea specifică" (Ricoeur, 1983: 109
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lumii în care acțiunea propriu-zisă se desfășoară și își desfășoară temporalitatea specifică" (Ricoeur, 1983: 109). Momentul în care lumea operei devine și lumea cititorului se regăsește chiar în acea operă. Cu alte cuvinte, efectul produs de text, acest act de "reconfigurare" a experienței cititorului pe care actul lecturii îl îndeplinește, nu este exterior textului și semnificației sale. Ricoeur realizează opoziția povestire istorică și povestire ficțională, plecând de la pretenția de adevăr prin care se definește cea de-a treia relație mimetică (1984
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Hâvre, Dyserinck subliniază funcția etnopsihologică a imagologiei, în sensul că aceasta are un rol important în stabilirea unor bune relații între grupurile etnice sau naționale 149. Este important de notat faptul că pentru cercetătorul belgian etnopsihologia se ocupă cu o reconfigurare a imaginilor și reprezentărilor unui popor, în acest sens nefiind "o știință a caracterelor popoarelor (...), ci o știință modernă care contribuie la înlăturarea falselor reprezentări și ideologii"150. La acest nivel, imagologia nu mai reprezintă doar studiul imaginii celuilalt, ci
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de idei, Walter Lippmann puncta că atunci când experiența contrazice imaginea pe care o implică stereotipul prin conținutul său, putem asista la două situații. Prima are în vedere lipsa unei anumite flexibilități din partea individului sau prezența unui interes puternic care împiedică reconfigurarea stereotipului, situație în care contradicția este elimitată și considerată drept o excepție. Cea de-a doua situație este posibilă în cazul în care individul manifestă o anumită deschidere către nou pentru a accepta schimbarea. Lippmann sublinia și posibilitatea ca incidentul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lovinescieni, ar trebui să vedem în tragedie o specie literară istoricizată, "ruginită", supusă procesului de mutație a valorilor și, în consecință, resuscitabilă în prezent doar via intellectualis; pe când (melo)drama, prin impactul său psihologic și forma deschisă, capabilă să suporte reconfigurări multiple de la o epocă la alta, se dovedește capabilă să impresioneze mereu sensibilitatea umană, convertindu-se hic et nunc în valoare estetică. Astfel, aristocratica tragedie s-a văzut nevoită să poarte haina plebeu-burgheză a melodramei pentru a supraviețui și a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
al melodramei nu trebuie subestimat (cf. Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 201). 83 Hans Robert Jauss, op. cit., p. 283. 84 Idem, p. 278. Liderul Școlii de la Konstanz afirma că importanța "revoluției" lui Flaubert în istoria reconfigurării conceptului de "mimesis" constă în insolitarea percepției, care dezvăluie cititorului "dependența experienței de clișeele de limbaj", în timp ce, "prin fenomenalizarea acțiunii, se dezvăluie aparența teleologică a desfășurărilor istorice, zdruncinând astfel încrederea pozitivistă în transparența cauzală a universului" (idem, p. 159). Aceeași
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
le erau destinate inițial aceste valoroase creații. Explicația generală asupra acestui fapt fusese dată, de altfel, chiar de criticul și filosoful Arthur Danto, care afirmase că "muzeul este un câmp ce poate fi rearanjat la nesfârșit"524, deținând resursele necesare reconfigurării asemenea unui colaj a formelor artistice consacrate. La rândul său, Anca Manolescu semnala faptul că "muzeul extrage piesele de artă sacră din contextul lor de cult, din logica liturgicului și a contemplației"525, supunându-le unor provocări străine de funcțiunea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
nu respectă diferențele legitime. Însă Linklater rămâne fidel criticii Iluminismului la adresa sistemului statelor suverane și proiectului de a universaliza sfera în care ființele umane se tratează reciproc ca libere și egale. Dacă obiectivul teoriei critice internaționale este de a promova reconfigurarea comunității politice nu doar extinzând comunitatea politică dincolo de frontierele statului suveran, ci și adâncind-o în acele frontiere, atunci ea trebuie să ofere o structură de guvernare mai complexă, pe mai multe niveluri. În cele din urmă, esențială este reconstituirea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a provocat. Din acest punct de vedere, teoria era văzută ca având o relație de simbioză cu practica, iar critica discursului Relațiilor Internaționale era considerată esența analizei de susbstanță (Price și Reus-Smit 1998). Constructivismul Sfârșitul Războiului Rece a produs o reconfigurare majoră a dezbaterilor în cadrul discursului dominant american al teoriei relațiilor interna-ționale, favorizată de afirmarea unei noi școli de gândire "constructiviste". Deși constructivismul datorează mult evoluțiilor intelectuale din sociologie mai ales instituționalismului sociologic (vezi Finnemore 1996) Richard Price și Chris Reus-Smit
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
într-o hartă a totului, prin resemnificarea radical diferită a însemnelor. Astfel, spre exemplificare, aș propune, ca prim exercițiu, dislocarea privirii și reinterpretarea celor două tipuri de reprezentare trecând de la registrul bidimensional, al expresiei în plan, la cel tridimensional, prin reconfigurarea volume trică a treptelor. Rezultatul este uimitor. Să luăm o reprezentare axială. Privite din exterior, trep tele își păstrează secvențialitatea pe verticală și câștigă adâncime, în plan orizontal (vezi fig. 1). Dacă ne închipuim convențional treptele ca pe niște sfere
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
încadrează ca registru viabil între individualul unic, clar delimitat, și divinul de necuprins. Numai în acest interval, just evaluată, ea mai poate avea o noimă. III. DESPRE MONOTEISM III.1 Excurs metodologic Utilizarea neadecvată a termenului „monoteism“ - considerații cri tice. Reconfigurarea și redefinirea conceptului în corelație cu „legătura Unului“. Imposibilitatea circumscrierii Unului unei tradiții reli gioase anume. Elemente de istorie conceptuală. Apro prierea ilegi timă și abuzivă a termenului de către religiile abraha mice (iudaism, creștinism, islam). Propunere de instrumentalizare a termenului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Unul, fără instanțierea sau întru(chi) parea Unului, ceea ce ar conduce inevitabil, așa cum s-a întâmplat până acum, la falsa circumscriere a dimensiunii monoteiste unei tradiții religioase anume. încărcătura conceptuală (filozofică și religioasă) a Unului și orizontul de înțelegere și reconfigurare a termenului „monoteism“, în accepțiunea nouă propusă aici, sunt (și se cer a fi) corelative. Această corelație, esențială pentru definirea monoteismului, va fi pusă în lumină pe parcursul întregului capitol. Se consideră că termenul „monoteism“ apare pentru prima dată în lucrarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
METODĂ: HERMENEUTICĂ CREATOARE ȘI PERSPECTIVISM Preambul Explicitare succintă a titlului V.1 Discurs și metodă îndoiala carteziană și purificarea discursului - recontextualizare. Tradiție, creativitate, organicitate. V.2 „Hermeneutică creatoare“ Mircea Eliade și viziunea cu privire la „hermeneutica creatoare“. Ilustrări. Dezvoltarea studiului religiei și reconfigurarea viziunii științifice. Precizări metodologice. Noua dimensiune hermene utică și „fenomenologia minții“ (Mircea Eliade). Repere pentru aplicarea noii metodologii de cercetare. V.3 „Perspectivism“ Moshe Idel și reformularea noțiunii de „perspec tivism“. Unici tate și diferență. Necesitatea dialogului, dincolo de constrângerile sistemice
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
calea este unică. Refuzul unicității și astfelalautenticității hrănește sistemele și ideologiile. Supraevaluarea diferențelor și a alterității, respectiv a unității și a uniformității, fără a i reda omului chipul prin unicitate, reprezintă instrumentul prin care este promovat, „implementat“ și perpetuat ideologicul. Reconfigurarea ideii de comunitate și a celei de autoritate, precum și a elementelor-cheie care li se subsumează se vădește a fi în acest punct necesară. Cum poate fi înțeleasă și cristalizată o comunitate în absența sau prin limitarea influenței ideologicului? Care sunt
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
precauție „dincolo de toate“. De aici și imposibilitatea atribuirii unui nume principiului „de nenumit“, ca semn al imposibilității de circum scriere și delimitare a lui în ordinea lumii. De nenumit, elare toate numele și, fără chip fiind, el ia toate chipurile. Reconfigurarea propriului chip în dinamica relației cu reperul ultim constituie tot atâtea trepte ale transfigurării interioare și astfelale percepției cu privire la propria identitate. Autenticitatea relației stă chezășie pentru posibilitatea transfigurării interioare. în acești termeni, orice relație „de împrumut“, prin preluarea și asumarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
astfel intervenție deviantă în virtutea unor sisteme sau articulații închegate cu menirea de a se substitui, explicativ, realității. Altfel spus, lumea în care trăim (și ceea ce suntem ca percepție a identității proprii) depinde de proiecția mentală aruncată asupra celor ce sunt. Reconfigurarea concepției despre sine și despre sacru va aduce de fiecare dată și reconfigurări succesive ale percepției realului și deci ale modului în care ne așezăm și acționăm în lume. 4. Religios și spiritual: o distincție necesară Orice mesaj care ajunge
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
se substitui, explicativ, realității. Altfel spus, lumea în care trăim (și ceea ce suntem ca percepție a identității proprii) depinde de proiecția mentală aruncată asupra celor ce sunt. Reconfigurarea concepției despre sine și despre sacru va aduce de fiecare dată și reconfigurări succesive ale percepției realului și deci ale modului în care ne așezăm și acționăm în lume. 4. Religios și spiritual: o distincție necesară Orice mesaj care ajunge să se propage la nivel comunitar se va contamina, inevitabil, ideologic, iar în măsura în care
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în cea de a doua jumătate a secolului trecut, au vizat fie operaționalizarea conceptului (prin instituirea unor variate metodologii de măsurare, așa cum au făcut behavioriștii, cărora Giovanni Sartori le-a contrapus ideea că "formarea conceptelor este prioritară cuantificării"55); fie "reconfigurarea" sa terminologică (prin conferirea unor noi înțelesuri, care le-au ignorat pur și simplu pe cele existente deja, încât sensul ideologiei a fost ori denaturat, ori restrâns sever); fie urmărirea istoriei sale intelectuale (ceea ce a acoperit distincțiile conceptuale proprii fiecărei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
s-a întâmplat, de altfel, și în cazul tezei "sfârșitului istoriei"). Însă răspunsul afirmat de ideologie prin însăși prezența sa în societatea contemporană nu anulează, desigur, efectul provocării care i-a apărut în față. După cum nu elimină nici problemele de reconfigurare pe care această provocare le implică. Pe parcursul capitolului de față, acestea sunt scopurile mele principale: de a urmări modul în care gândirea postmodernă a constituit o provocare la adresa conceptului de ideologie dar și la adresa celorlalte concepte ale gândirii moderne cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
văzut pe parcursul celorlalte capitole, contribuie la construcția socială a realității, trebuie să fie regândită. Caracterizarea publică a procesului cunoașterii și participarea diverselor segmente sociale la acesta, schimbările socio-politice majore intervenite într-o lume aflate în interconexiune economică, politică și socio-culturală, reconfigurarea societății și efectele pe care aceasta le are asupra identității comunitare constituie suficiente motive pentru a încerca să aflăm posibilitatea unei regândiri a cunoașterii și ideologiei în condițiile postmodernității. Cu privire la cunoaștere, putem spune că, întrucât aceasta a devenit mult mai
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prin terminologia sa profesională. Ar fi putut înțelege modul în care configurațiile conceptuale pot fi regândite prin reordonarea și recântărirea lor. Ar fi putut afla cum să adapteze în beneficiul lor ideile de largă circulație deja existente, printr-o asemenea reconfigurare. Ei chiar ar fi putut să ia emoțiile politice în serios, cu toate că secolul al XX-lea a relevat că multe dintre acestea sunt prea fierbinți pentru a putea fi coordonate. Nu au făcut nimic din toate acestea. În schimb, s-
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Fâcheux (Pisălogii), construite după unicul principiu al juxtapunerii episoadelor, fără legătură veritabilă unele cu altele 13. După cum arată Paul Ricoeur în Temps et récit (Timp și povestire), (t.1, Le Seuil, 1983), inventarea intrigii, fie ea romanescă sau dramatică, permite reconfigurarea experienței temporale. Operă de sinteză, ea reunește elemente eterogene, scopuri, cauze, întâmplări care prezidează la alegerea acțiunii și le unește. Poetul epic are mult mai multă libertate decât autorul dramatic. Întinderea epopeei îi permite să integreze, sub forma unor episoade
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-n varii polichrome bibiluri și altițe ... Dar eu, nebun! zic: Spectru! Cameleon-femeie! Fugi! sufletul ți-e negru și mațele pestrițe [s.n.]!"90 Nu este vorba, ca la Nichita Stănescu, de sfărâmarea perfecțiunii cubului prin lovitura finală care obligă la o reconfigurare mentală a frumosului. Dimpotrivă, este picătura oftalmoftologului 91 care limpezește vederea, facilitând perceperea obiectului la adevărata sa dimensiune. Sugestia e similară cu cea produsă de lectura basmului parabolă Ion. Posibila asimilare a îndărătnicului personaj cu autorul însuși înlesnește decriptarea unei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
exegetic, nu ne rămâne decât să ținem cont și de considerațiile de natură teoretică amintite în prima parte a acestui subcapitol și să punctăm câteva dintre reperele importante ale paradigmei corespunzatoare ironiei caragialiene, pentru a le putea recunoaște în eventualele reconfigurări din literatura postcaragialiană. Trebuie mai intâi să localizăm domeniul temporal și implicațiile ironiei caragialiene. Dacă zeflemeaua este procedeul predilect din scrierile jurnalistice ale primei perioade de creație 147, în schimb "coordonata esențială a comicului caragialian"148 în paginile maturității artistice
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]