1,648 matches
-
Zimberlan a ajuns judecător și majoritatea dosarelor de care ne vom ocupa au fost judecate de el. De pildă, cazul doctorului Waldemar Waldmann, caz atât de popularizat și trecut în uitare imediat după ce s-a dat sentința. (Uneori, din motive redacționale, suntem obligați la niște selecții și doar așa se explică de ce n-au mai încăput aici și remarcabilele dosare soluționate atât de profesionist și de onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak.) 2. Faptele și mai ales 3. Dezbaterea și 4. Sentințele: Julius
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
anume încredere că prin fermitate și abilitate raporturile cu sovieticii pot fi reglementate cu timpul în mod satisfăcător*.Delegația chineză s-a despărțit în termeni cordiali de conducătorii români. Când în toamna aceluiași an s-au întrunit la Moscova Comisia Redacțională și Conferința Mondială a Partidelor Comuniste și Muncitorești, delegațiile Partidului Muncitoresc Român erau pregătite să se angajeze într-un dialog cu delegațiile Partidului Comunist Chinez**, în vederea calmării spiritelor și călăuzirii disputei pe făgașul reglementării principiale a raporturilor dintre partidele comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
relații cu Coreea de Sud de către țările est-europene nu constituie un sprijin în direcția unificării Coreei. O poziție mai elaborată față de stabilirea de relații diplomatice cu Republica Coreea de către fostele țări comuniste fără a face însă nominalizări a fost exprimată în articolul redacțional "Ce urmărește politica (n.a. Republicii Coreea) față de Nord", publicat în oficiosul Partidului Muncii din Coreea, cotidianul "Nodon Shinmun" la 31 martie 1990, respectiv la mai puțin de 24 de ore de la anunțarea, prin mijloacele de informare în masă, a știrii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
naționale, ale neamestecului în treburile interne, ale dreptului tuturor statelor de a își hotărî singure soarta etc. Surprizele s-au ținut lanț. La 23 august, cotidianul "Nodon Shinmun", oficiosul Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, a publicat un articol redacțional intitulat " Lecția Istorică din Cehoslovacia", care prezenta de fapt poziția oficială în această problemă. Printre altele, în articol se arăta că "In Cehoslovacia socialismul a fost amenințat de forțele contrarevoluționare în complicitate cu imperialiștii, în frunte cu cei americani". A
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
direct și dintr-o declarație a lui Kim Je Bong, adjunct al ministrului de externe, făcută ambasadorului român la Phenian, la 4 octombrie 1968, în care arăta că "poziția R.P.D. Coreene față de evenimentele din Cehoslovacia a fost expusă în articolul redacțional din cotidianul Nodon Shinmun, din 23 august, față de care nu am nimic de adăugat...". Ulterior, însă, în condițiile în care, pe plan internațional, tendința de condamnare a intervenției în Cehoslovacia a devenit aproape generală, autoritățile coreene au început să își
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Sima al lui Ion, din 1899 de I. Popovici, apoi tot de I. Popovici, în colaborare cu G. Navrea. Ulterior, trece în îngrijirea lui N. Petra-Petrescu și a lui Horia Petra-Petrescu. Până în 1862 e tipărit cu litere chirilice, în 1863 redacționalul Cătră cetitoriu e scris cu litere latine, ca din 1866 să se adopte integral alfabetul latin, A.p. fiind primul calendar din Ardeal care optează pentru noul alfabet; din 1878 se trece și la ortografia fonetică. Scopul publicației este de „a
AMICUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
, revistă literară, științifică și economică, care apare la Roman, bilunar, între 20 mai și 25 decembrie 1932 (șapte numere). Este scoasă, declară articolul-program redacțional, în „vremuri cenușii”, caracterizate de „nevoi și necazuri multe și grele”, aspirația ei fiind „oglinda năzuințelor de mai bine, înfăptuire a gândului dârz și a visului aripat”. Publică poezii V. Eftimiu, G. Voevidca (sufletul publicației), G. Ranetti, N. Tcaciuc-Albu, Dragoș
ANALELE ROMANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285338_a_286667]
-
lui Ion Anghel, fabricant de mobilă, A. își face studiile școlare în localitatea natală (1951-1962), apoi urmează filologia la universitățile din Cluj (1964-1965) și București (1965-1969). Își ia doctorarul cu teza Critica literară interbelică (1978). Îndeplinește, succesiv ori simultan, funcții redacționale - uneori de conducere - la „Flacăra”, „Tribuna României”, Radioteleviziunea Română, „Conspect”, „Curierul național” ș.a. Debutul ca scriitor a avut loc în 1967, în revista „Amfiteatru”, iar debutul editorial îl constituie volumul de versuri Duhul pământului, apărut în 1971. A publicat un
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
în funcție de colegiile de redacție succesive acceptate sau numite de conducerea comunistă. Astfel, prima fază a celei dintâi serii corespunde intervalului în care redactor-șef a fost Ion Băieșu, schimbat de Gabriel Dimisianu, și se încheie în decembrie 1968. Din colegiul redacțional făceau parte Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Adrian Păunescu, Al. Piru, Andrei Șerban, Mircea Zaciu. Din ianuarie 1969, redactor-șef este Gheorghe Achiței, iar prezentarea grafică e asigurată acum de Petre Mihai Băcanu. De la numărul 4/1970, în colegiu
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
chiar și telegrame adresate familiei Ceaușescu, totul culminând cu discursurile prilejuite de alegerea președintelui statului ca membru titular și președinte de onoare al Academiei RSR. Seria a patra a „Memoriilor Secției de științe filologice, literatură și arte” conține o casetă redacțională: Al. Graur (redactor responsabil), Jean Livescu (redactor responsabil adjunct), Șerban Cioculescu, Virgil Vătășianu, Al. Balaci, Boris Cazacu, G. Ivănescu, H. Mihăescu, Matei Socor (membri), Al. Ionașcu (secretar științific). În Cuvânt înainte, Al. Graur dezvăluie preocupările care intră în profilul Secției
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Seminarului Pedagogic Universitar (1933-1936). Corector și încasator al ziarului „Glasul Bucovinei”, preot apoi într-o comună cernăuțeană, va lucra din 1937 în cancelaria Mitropoliei Bucovinei. Pe lângă alte însărcinări, a avut și răspunderea redacțională a publicațiilor „Credința” (1937-1949), la care colabora, alături de alți tineri poeți, încă din 1935, și „Foaia oficială” a Mitropoliei (1947, devenită „Cuvântul adevărului”, 1948). A. s-a format ca scriitor în ambianța grupării „Iconar”, fiind unul dintre fondatori. Debutase în
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
, supliment al ziarului „Tribuna Sibiului”, apărut la Sibiu, cu o periodicitate neregulată, între 1969 și 1971; nu conține o casetă redacțională. Revista are un profil larg, abordând domenii diverse - istorie, învățământ, psihologie, etnografie, artă plastică, muzică, teatru - și informând asupra vieții cultural-artistice sibiene. Locul cel mai important îl ocupă literatura, A. valorificând în cea mai mare parte potențialul artistic local. Poezia
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]
-
ARHIVELE OLTENIEI, revistă apărută la Craiova în 1981, editată de Centrul de Științe Sociale din cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice, cu o periodicitate de regulă anuală. Comitetul redacțional, condus de istoricul Ion Pătroiu, menționează că revista reprezintă „un liant peste timp” propunându-și să continue profilul enciclopedic stabilit de revista înființată în 1922 de Ch. Laugier și C. D. Fortunescu, prin publicarea unor materiale de istorie, arheologie, folcloristică
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
În numărul 7 din 1992, se precizează că revista „a ieșit din perimetrul unui regionalism cultural - altădată programatic afișat -, abordând nu numai probleme de interes local, specifice zonei, ci și aspecte de o largă deschidere națională și universală”. În colegiul redacțional figurează Gh. Popilian, Ovidiu Ghidirmic, Em. Burețea, Gh. Iordache, revista fiind publicată de Editura Academiei Române și beneficiind de apariție anuală regulată. Se păstrează profilul enciclopedic, cu preponderență pentru disciplinele arheologie-istorie sau etnografie și lingvistică. Deși materialele de istorie și critică
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
nouă serie, sub auspiciile Muzeului Năsăudean. Colegiul de redacție al seriei noi este alcătuit inițial din Alexandru Giurgiuca, Anton Coșbuc, Grigore Găzdac, Nicolae Istrate, Ion R. Nistor, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu; din 1974, în colegiul redacțional intră Pompei Ștefănescu; între 1975 și 1977, în colegiu figurează Alexandru Giurgiuca, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu, Pompei Ștefănescu. În prima ei serie, conform articolului-program Cătră cetitori, nesemnat, A.s. își propune: „Vom publica în această
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
cenaclului literar și artistic „Apoziția” din München, apărută între 1973 și 1994, anual în primii trei ani, ulterior - în numere duble acoperind perioade de 2-5 ani; în total nouă volume broșate, de 190-230 pagini. Mai multe modificări survenite în caseta redacțională vădesc caracterul oarecum spontan al apariției acestei reviste de cenaclu. Ion Dumitru, în a cărui editură müncheneză se tipărește A., este și redactorul primului număr, cules pe gestetner; la numărul 6-7 (1980-1981) i se alătură, ca redactor, George Ciorănescu, conducătorul
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
, revistă care apare la Cluj-Napoca, lunar, din ianuarie 1990, sub egida Uniunii Scriitorilor. Redactor-șef este Marta Petreu. Din colectivul redacțional fac parte Liviu Malița, Ioan Milea, Ovidiu Pecican, Mircea Țicudean, Virgil Leon, Octavian Soviany, Ștefan Borbély, Ștefan Melancu, Horváth Sandor, Claudiu Groza, Dora Pavel. Dorind să continue programul revistei „Echinox”, A. se concentrează îndeosebi asupra fenomenului literar și cultural actual
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
de date noi, inedite, referitoare la O. Goga, îndeosebi corespondența cu Ioan Lupaș, documentele din arhiva cercului studențesc „Petru Maior” și, mai ales, procesele verbale ale ședințelor la care a luat parte poetul, documentele de înființare și cele privind activitatea redacțională a revistei „Luceafărul”, notele inedite ale lui Goga la corectura traducerii sale după Tragedia omului de Madách Imre. D. s-a înscris în istoria cercetării relațiilor literare româno-maghiare cu cele două volume ale bibliografiei maghiare a literaturii române, A román
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
este Ion Țăranu, redactor-șef adjunct Ștefan Oprea, iar secretari responsabili de redacție Paul Balahur și Vasile Constantinescu. Numărul 50 din 1989 este o ediție specială, în care sunt reflectate evenimentele politice din decembrie 1989. Provizoriu, se constituie un „colectiv redacțional” condus de Ștefan Oprea. Cu numărul 4 din 1990 redactor-șef e numit Ioan Holban. C. se reia ca serie nouă, cu apariție lunară, în iulie 1997, redactor-șef fiind ales Valeriu Stancu. Primul colegiu de redacție al publicației, care
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
CULTURA CREȘTINĂ, publicație apărută la Blaj, de două ori pe lună, de la 14 ianuarie 1911 până în decembrie 1944. Din comitetul redacțional, pe parcursul anilor, au făcut parte Ioan Sămpăleanu, Ștefan Roșianu, Victor Macaveiu, Alexandru Nicolescu, Alexandru Rusu, Ioan Coltor. După o întrerupere între 1924 și 1944, revista își face apariția într-o serie nouă, redacția fiind acum alcătuită din Victor Macaveiu (președinte
CULTURA CRESTINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286572_a_287901]
-
apărută la Cluj, o dată la două luni, în intervalul ianuarie-iulie 1924, purtând subtitlul „Științe, litere, arte”. Director: Sextil Pușcariu. Secretar de redacție: Valeriu Bologa. Din comitetul director fac parte Yves Auger, Lucian Blaga, Kristof György și Oscar Netoliczka. Un articol-program redacțional, scris în limba franceză, fără titlu, mărturisește limpede dorința de a realiza o revistă de ținută intelectuală, fără implicații politice. C. se adresează străinătății și cuprinde articole, studii în limbile română, maghiară, germană, precum și rezumate ale acestora în limba franceză
CULTURA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286579_a_287908]
-
, revista apărută la București, săptămânal, de la 25 septembrie 1943 până la 2 septembrie 1944, sub conducerea unui comitet redacțional. Publicație de informatie socială și culturală, C.f. găzduiește și literatura, sub semnul eclectic al modernismului epocii. La rubrică „Literatura”, se tipăresc o nuvelă de Cezar Petrescu (Doamna la telefon), un fragment din românul Lunatecii de Ion Vinea, proza de Victor
CURENTUL FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286585_a_287914]
-
lui și să propagam unirea tuturor.” Este o publicație de tip magazin cultural, cuprinzând multe informații utile emigrației românești, știri culturale și texte din literatura clasică română (I.L. Caragiale în special). Articolele, în bună măsură nesemnate, sunt datorate, probabil, colectivului redacțional. Cei mai importanți colaboratori sunt Aron Cotruș, ale cărui versuri sunt tipărite întotdeauna pe prima pagină (Cel tare nu plânge, Haiduceasca ș.a.), Radu Gyr (Vânt de seară), Teodor Ioraș (Vine România, fragmente de proza din volumul A fost odată), Vintilă
CURENTUL ROMANESC (CORRIENTE RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286589_a_287918]
-
, publicație apărută la Sibiu lunar, din ianuarie până în aprilie 1941 (patru numere, ultimul, triplu), cu subtitlul „Revista de literatură a studenților în litere și filosofie de la Universitatea «Regele Ferdinand I»”. Redactor responsabil: Radu Stâncă. Din colectivul redacțional mai fac parte Ovidiu Drimba, Ion Negoițescu, Ion Maloș-Râpeanu, Eugen Todoran. C.d. se bucură de colaborarea și îndrumarea lui Lucian Blaga, a cărui poezie La curțile dorului ține locul obișnuitului articol-program. În câteva cuvinte inaugurale, poetul își exprimă credință în
CURŢILE DORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286606_a_287935]
-
său C. Gh. Filipescu. Într-o scrisoare din 15 octombrie 1836, adresată lui C. Negruzzi, I. Heliade- Rădulescu anunța apariția iminentă a revistei. La începutul aceluiași an (25 ianuarie 1836), Bolliac îi scrisese și el lui Negruzzi, schițând un program redacțional. C. ar fi trebuit să fie un „jurnal critic”, cu atenție pentru cultivarea limbii și cu un „adaos” dedicat publicării scrierilor unor începători. În ceea ce privește partea critică, Bolliac nu și-a putut îndeplini promisiunile. C. a preferat să dea traduceri din
CURIOSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286604_a_287933]