863 matches
-
culegerea Accident banal. Conflictul din Anotimpul posibil se desfășoară în toamna anului 1944, când aveau loc întrunirile Frontului Plugarilor, iar sarcina protagonistului, activistul Emil, este de a recupera o lume al cărei spirit se risipise treptat. Înclinația spre reconstituire și redescoperirea de sine se manifestă în romanele Blocul de marmură, Șansa, Gemenii, Orașul lunar, Coridorul, unde, în înfruntarea cu „oameni (sau gânduri) vechi”, noii activiști, personaje predilecte ale prozatorului, chinuiți de dileme și zbucium interior, se văd obligați să se redefinească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
științei. În definitiv, prin renunțarea la modelul metafizicii clasice și opțiunea pentru Weltanschauung-sphilosophie (al cărei proiect este elaborat chiar pe baza datelor oferite de metafizica tradițională), Dilthey urmărește să-i redea filozofiei istoricitatea și să o conducă astfel pe drumul redescoperirii propriei și adevăratei ei identități. Iar dacă Dilthey vorbește despre găsirea "unui punct de vedere situat deasupra taberelor", aceasta nu înseamnă bineînțeles nici instituirea unui model dogmatic, nici a unui model raționalist, a unei supraconștiințe menite să guverneze din afară
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fi supusă actualmente unui proces benign de reintegrare teoretică și practică odată cu evoluția teoriei curriculumului. Aceasta recucerește rapid toate „teritoriile” diverselor științe și discipline educaționale și chiar descoperă „teritorii” educaționale noi sau uitate. Este o tendință care va duce la redescoperirea paideia eline sau a pansophia comeniene 2. Este un proces agatosic, dar însoțit de multe efecte maligne. În România, le resimt mai întâi educatorii practicieni care sunt surprinși de modificarea rapidă a conceptelor pedagogice, de multitudinea teoriilor și de aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care depășește istoria pedagogiei moderne și pe care unii au botezat-o deja „etapa ultramodernă a curriculumului”. (În ceea ce ne privește, preferăm denumirea etapa antropologică a curriculumului.) Ultramodernismul pedagogic nu este „ultima modă” efemeră a gândirii și practicii educaționale, ci redescoperirea târzie a vocației fundamentale a omului - animal nedesăvârșit biologic, condamnat „să se nască pentru a doua oară” prin maieutică socratică, să-și adauge o „a doua natură” prin travaliu physiopoietic, să interiorizeze, de-a lungul întregii vieți, mari „zei axiologici
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dimpotrivă, fie au subestimat-o, fie au ignorat-o, risipind astfel o idee pedagogică mai fertilă decât oricare alta. Întrezărim, în eforturile actuale de a sintetiza „raționalitatea modernă” și „umanismul postmodernist”, pe temeiul cunoașterii ca o cunoaștere de sine, tocmai redescoperirea acestei „ultramoderne” idei socratice. Dacă nu se va autodistruge, omenirea secolului XXI va supraviețui respectând acest măreț principiu al „cunoașterii de sine”. Theaitetos cel genial, mort prea devreme, s-a salvat prin cunoaștere de sine. Căci despre Gnoti seauton 21
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
benigne, smulse cu dificultate de martirii cunoașterii omenești. Cel mai important pare să fi fost realizat de scolastică și de marii ei maeștri. Lor li se datorează reinserția gândirii platonice și aristotelice în circuitul culturii europene. Este drept că datorăm redescoperirea celor mai mari gânditori ai elinilor contribuției migăloase și oneste a arabilor. Au existat cel puțin două puncte de contact între creștini și musulmani: Bizanțul, cu Academia din Constantinopol; și Peninsula Iberică, cu Școala din Córdoba. Acolo s-a aflat
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-ului curricular modern, continuă cu propunerile de curricula multidimensionale postmoderne din anii ’90 și își diminuează vehemența la începutul secolului XXI; - etapa hipermodernă (supramodernă sau ultramodernă) este cea pe care o parcurgem. Este etapa concilierii cu realizările etapei moderne, a redescoperirii virtuților paideia și a construirii de curricula integrale. În prezentul capitol analizăm momente și realizări semnificative ale acestei perioade frământate, dar fructuoase pentru școală și educație. 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicitetc " 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicite
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în general și implicit a celui european. În secolul al XVII-lea, credința într-un progres nesfârșit era încă unanimă. Treptat însă s-a înțeles că multe din ideile considerate ca fiind noi, inovatoare, revoluționare, nu erau nimic altceva decât redescoperiri și reformulări a ceea ce epocile anterioare stabiliseră deja, dar, printr-o îndelungată folosință pierduseră sensul și scopul inițial. Înainte de a stabili o graniță definitivă între o epocă trecută, ca fiind veche și una actuală, ca una inovatoare, trebuie să ne
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
găsit, prin sine, locul sinelui său. Acest model nu-l putem afla decât redescoperind “depozitul tradiției”, al filosofiei eterne si restabilind contactul cu “spiritul tradițional viu”) în afara căruia filosofia rămîne străină de sensul ei fundamental, anume înțelegerea și exprimarea vieții. Redescoperirea acestui sens nu este posibilă prin continuarea stării de tranziție în care proliferează filosofia fără sistem și filosofii fără filosofii, astăzi. Doar o întoarcere înapoi către “spiritul radicalismului”) tipic începutului epocii moderne ne-ar permite să mergem într-adevăr înainte
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
conceptul în scrierile moderne, originile acesteia sunt mult mai recente. Părinții fondatori ai sociologiei au situat problema comunității în centrul preocupărilor lor, originile și explicația ordinii sociale și a controlului social fiind de asemenea legate de aceasta. Este însă o redescoperire a temei comunității, un curent ce va străbate întreg secolul al XIX-lea. Când vechea ordine a fost distrusă de Revoluția Franceză pe de o parte, respectiv de revoluția industrială pe de cealaltă, apare diada comunitate /alienare. Sigur că, datorită
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
interacționismului simbolic, este îndreptată către aceleași aspecte, deși dintr-o perspectivă ce favorizează mai degrabă comportamentul cooperativ decât analizele la nivel macrosocial, fie ele instituționale sau societale. Ideea cu bătaia cea mai lungă dintre ideile fundamentale ale sociologiei este comunitatea. Redescoperirea comunității este fără îndoială cea mai distinctivă dezvoltare a gândirii sociale a secolului al XIX-lea, o dezvoltare care se extinde mult dincolo de teoria sociologică către arii ca filosofia, istoria și teologia pentru a deveni într-adevăr una dintre temele
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
opuse statului)" (Bellah, 1998: 16). Lumea vie care lipsește în aceste ideologii este locul în care comunicăm cu ceilalți, cea în care trăim de fapt. Pe scurt, viața în lume este lumea comunității. Totuși, conservatorii au acordat o atenție deosebită redescoperirii comunității și virtuților acesteia. În dezaprobarea lor față de modernism, ei căutau să sublinieze acele elemente ale vechiului regim pe care modernismul le pierduse într-o anumită măsură, printre cele mai importante fiind și comunitatea tradițională. De asemenea, conservatorii au adus
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
lea, pictura icoanei și‑a urmat cursul, urmând vechile scheme conservând întreaga pregnanță religioasă până când puterea partidului comunist va opri în toată Rusia crearea acestor opere stingând fascinantul moment al întâlnirii între artă și sacralitate. Încet‑încet, se întrezărește o redescoperire a icoanei adevărate. În 1830 este deja evidentă (fie din partea intelectualilor, fie din partea clerului) o im‑ plicare sinceră în arta religioasă. Episcopii în mod special, promulgă legi care apără canonicitatea icoanei și în cele din urmă propun să se publice
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
bună formă de guvernare Un singur reproș trebuie să i se aducă acestei clasificări destul de clare a lui Bobbio. Știința politică nu mai lasă pe seama filosofiei politice cercetarea celei mai bune forme de guvernare. Ba din contră, de curînd, în urma redescoperirii instituțiilor, acumulării de cunoștințe empirice și teoretice, a posibilității de a interveni concret în procesele de democratizare și de consolidare democratică, știința politică a acționat și acționează încă în direcția definirii caracteristicilor, dacă nu ale celei mai bune forme de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
totul rolul unor comportamente diferite, care pot duce la o democrație puternic concurențială și chiar la o democrație centrifugă. Pornind de la o importantă schimbare de perspectivă analitică, ce s-a înregistrat în știința politică în ultimii 20 de ani, prin redescoperirea importanței instituțiilor, Lijphart și-a revizuit și reformulat clasificarea regimurilor democratice, acordînd o mare atenție tocmai variabilelor instituționale. Noua clasificare este urmarea identificării a două logici de funcționare complet diferite. Prima, bazată pe principiul majoritar, se axează pe conflictul politic
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Carol I. Ce a făcut acest transfug socialist (pe adevăratul său nume Solomon Katz, originar din Slavianka - Ekaterinoslav, acum oraș din Ucraina), pentru România și ce a făcut regele Carol I? 5. Frânturi inedite din viața primei femei-primar din România Redescoperirea în anii 2000 a personajului Luiza Zavloschi care a făcut istorie în perioada interbelică, a creat prilejul scrierii a numeroase articole atât în presa locală cât și în cea regională. În intervalul 1930-1938, cât timp a fost primarul comunei Buda
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
literaturii. Opera lui Praxitele era închinată tinereții și frumuseții carnale, senzuale. Elenismul a descoperit varietatea frumuseții și criteriul adevărului ca factor al plăcerii estetice. Arta romană, prin extensie, este considerată o formă de exprimare a artei ele-nismului. Renașterea reprezenta o redescoperire a lumii și a omului. Știința nudului a fost o disciplină specific italiană. Manierismul este mișcarea artistică prin care se încheie Renașterea. A urmat barocul, perioadă caracterizată prin grandoare, bogăție, vitalitate. Secolele al XVIII-lea al XIX-lea transformă nudul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
unei teme, textele sale având atât rigoarea cercetării științifice, cât și virtuțile registrului ironic sau maliția pamfletului. Majoritatea cărților lui sunt culegeri de studii și articole dedicate scriitorilor ruși. Pentru fiecare caz în parte, criticul impune o anumită disciplină a redescoperirii subiectului investigat, făcând abstracție de gradul de cunoaștere a unui scriitor în rândul publicului. Ia totul de la zero, pune sub semnul întrebării modalitățile de receptare clasicizate și caută să resusciteze interesul cititorilor față de anumiți scriitori sau perioade literare. Nu neglijează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
a sufletului se face treptat, pentru ca acesta să nu sufere. Atunci când este părăsit și trăiește chinul despărțirii, cel lipsit de dulceața luminii se trântește la pământ și zace ca un mort, plânge, cheamă și imploră, cere iertare și speră în redescoperire<footnote Pr.Prof.Dr. Ioan C. Teșu, op. cit., p. 169. footnote>. Probabil unul din elementele noi pe care le-a adus Sfântul Simeon este acela că dinamica experienței mistice include perioade de părăsire din partea lui Dumnezeu, ca un element necesar, deși dureros
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
transformări brutale. Satul românesc, așa „imperfect” cum era el, nu va mai îndeplini în viitor rolul de regulator al ansamblului sistemului religios. În astfel de cazuri de schimbare majoră, care sunt politicile de supraviețuire ? Fie o lentă „sinucidere” colectivă, fie redescoperirea unei lumi a credinței, combinată cu magie și supranatural, în care să-ți ușurezi sufletul, să clădești noi repere necesare supraviețuirii spirituale. Nu întâmplător, pelerinajul s-a maturizat, apoi a explodat ca număr de participanți și a evoluat ca organizare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de spirit și cultură, care dă naștere unei interacțiuni valorizante pentru turistul (non)pelerin. Turismul spiritual a devenit o sursă de identitate pentru un individ din ce în ce mai „dezorientat” și lipsit de repere spirituale foarte clare, aflat într-o încercare ultimă de redescoperire a memoriei religioase a predecesorilor săi, dar fără asumarea gestului religios ca atare. Atât pelerinul, cât și turistul occidental caută atmosfera și „autenticitatea” locului sacru pe care-l frecventează, fiind foarte atenți la „estetica” acestuia, care trebuie să răspundă așteptărilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al tradiției, al întoarcerii la surse nu este însă de dată recentă. În studiul lui A.-N. Petcu este menționată o sursă datând de la începutul secolului XX, Arhimandritul Nifon Popescu, starețul Mănăstirii Sinaia, care face apel încă de pe atunci la redescoperirea tradiției „pentru realizarea unei situații economice a mănăstirilor care să răspundă nevoilor așezămintelor monahale : torsul lânii, sculptura în lemn, pictura religioasă, legătoria de cărți, țesutul covoarelor, prepararea unor culori vegetale, a căror nuanță nu se schimbă nici după 8-10 ani
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
parte, Biserica a luat act de dorința fierbinte de miracol, de pietate și de supranatural a pelerinilor. La urma urmei, mulți oameni care ajung acolo (fie și în postura de simpli turiști) măr turisesc o imensă stare de bine, de redescoperire a sinelui „religios”, fără a mai vorbi de cazurile de (re)convertire religioasă. Or, într-un Occident din ce în ce mai secularizat, o astfel de „oază spirituală” cu efecte neașteptate nu poate fi trecută sub tăcere. Pe de altă parte, tradiția istorică a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sistematic, Bucureștiului să „normalizeze” situația dlui Mircea Răceanu, doleanță care a trecut până acum pe lângă urechea PDSR/PSD-ului fără nici un efect. Cum vor decurge lucrurile în România, vom vedea. N-ar fi rău însă ca ele să ducă spre redescoperirea adevăratei identități a țării, care nu este, ca să zic așa, nici una aflată sub zodia lui umlaut, nici sub cea a lui... miahkii znak. (Cotidianul, 21 februarie 2002) Iluzii costisitoare Am crezut că la doisprezece ani de la acel decembrie teribil, românii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
mai expresive în formulări, ingenioase nu o dată în interpretarea unor opere, în analiza tehnicilor artistice de care acestea se slujeau, mai ales dacă era vorba, în acele texte, despre Caragiale, Sadoveanu, Rebreanu, adică de marii scriitori români la a căror redescoperire („reconsiderare“) contribuie. Paul Georgescu se oprește, așadar, în aceste articole, nu doar la felul cum înfățișa scriitorul societatea, raporturile de clasă etc., dar și la elementele stilistice și de construcție, la modul cum erau plămădite personajele și condusă acțiunea, deci
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]