623 matches
-
o sursă de energie primară, Soarele, ea induce o modificare În sensul reductiv a caracterului redox al solului. O atare acțiune o exercită toată vara, mai precis Întreaga perioadă de vegetație. Numai că aceeași plantă iubește un sol cu caracter redox oxidant, adică inversul a ceea ce ea a indus. La un moment dat, care coincide cu toamna, reducerea excesivă la nivelul solului face ca planta să fie inhibată și, ca urmare, să prefere repausul. Primul semn e căderea frunzelor. Pe scurt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acceptă. Cum? Pe ce considerente? Am dezvăluit deja ce face Chlorella. Așa fac, aș putea spune, toate plantele, adică secretă În sol ceea ce se numesc substanțe alelopatice. Pentru că practic toate aceste substanțe pot fi considerate, prin structura lor chimică, modulatori redox, adică substanțe capabile a induce În sol un anume potențial redox, mai mult să-l păstreze Într’o oarecare măsură chiar În prezența altor influențe, alungarea ori, dimpotrivă, tolerarea altei plante se datorează aceluiași efect reductiv exercitat de plantă asupra
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Așa fac, aș putea spune, toate plantele, adică secretă În sol ceea ce se numesc substanțe alelopatice. Pentru că practic toate aceste substanțe pot fi considerate, prin structura lor chimică, modulatori redox, adică substanțe capabile a induce În sol un anume potențial redox, mai mult să-l păstreze Într’o oarecare măsură chiar În prezența altor influențe, alungarea ori, dimpotrivă, tolerarea altei plante se datorează aceluiași efect reductiv exercitat de plantă asupra solului, efect de care am amintit adesea; iar acest efect diferă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dimpotrivă, tolerarea altei plante se datorează aceluiași efect reductiv exercitat de plantă asupra solului, efect de care am amintit adesea; iar acest efect diferă ca intensitate de la o specie la alta. Iar dacă altă plantă are afinitate pentru acest potential redox va putea prinde rădăcini; dacă nu, era mai bine ca sămânța sau rădăcina să nui fi ajuns În acel loc. Potențialul redox indus În sol e Întotdeauna mai reducător decât valoarea optimă, chiar pentru planta emitentă a mesajului chimic, astfel Încât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
efect diferă ca intensitate de la o specie la alta. Iar dacă altă plantă are afinitate pentru acest potential redox va putea prinde rădăcini; dacă nu, era mai bine ca sămânța sau rădăcina să nui fi ajuns În acel loc. Potențialul redox indus În sol e Întotdeauna mai reducător decât valoarea optimă, chiar pentru planta emitentă a mesajului chimic, astfel Încât o altă plantă, chiar din aceeași specie, e inhibată, acesta fiind mecanismul prin care se reglează densitatea populației. Cum de planta emitentă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să prindă rădăcină. Plantele perene, care deja ocupă locul, Își vor consolida capul de pod. Plantele anuale, plecând de la zero, vor Încheia, pe parcursul vegetației, un armistițiu, după ce, În prealabil, s’au ales anume acele specii care-și doresc un potențial redox asemănător; de aceea, plantele nu se asociază, pe un areal dat, Întâmplător ci, an de an, la fel. Iar un efect asemenea cu cel al plantelor perene Îl are și monocultura, adică repetarea ani la rând a culturii aceleiași specii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
există puține cu caracter specific unei plante, precum juglona secretată de nuc. Majoritatea au un caracter general, fiind secretate de multe specii, chiar foarte diferite. Și, Încă mai mult, o aceeași plantă secretă mai multe astfel de substanțe. Așa Încât, potențialul redox indus specific În sol de o plantă oarecare e rezultatul secreției atât a mai multor substanțe cât și În proporții diferite, rezultând astfel o gamă foarte largă de efecte. Se Înțelege acum rostul nemărturisit de la Început al subiectului capitolului: complexitatea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
metodele de aflare de noi antibiotice este tocmai investigarea microorganismelor din sol. Astfel, alelopatia care, manifestată la nivelul microorganismelor, capătă denumirea de antibioză, este exploatată de om, de multă vreme. Cât privește diversitatea mecanismelor specifice ce se adaugă modificării caracterului redox al mediului, ca mecanism general dar care creează doar condiții improprii de viață altora, amintesc Împiedicarea formării peretelui celular, modificarea permeabilității membranei celulare, blocarea sintezei proteinelor sau a metabolismului acizilor nucleici. Astfel de mecanisme, care conduc inevitabil la moartea inamicului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apă: unul, heterotrof, ciuperca, altul, care poate fi și heterotrof, alga. Personal, am convingerea că În momentul compromisului și alga era heterotrofă; vicisitudinile mediului au determinat-o să devină ulterior autotrofă. Și, pentru că acel compromis se bazează pe un potențial redox apropiat pentru ambele organisme, lucru menținut În mediul intern al lichenului până astăzi, lichenul nu se poate sinucide, chiar de-ar vrea, prin proliferarea vreuneia din componentele sale − ciuperca ori alga. Și iată cum am ajuns la scopul nemărturisit al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu caracter global, substanțele suport al mesajului chimic rămânând intacte. Mai mult, heterotrofele solului produc În condiții normale factori de creștere pentru plante, precum bacteriile intestinale vitamine. Substanțele alelopatice ale heterotrofelor sunt În general relativ oxidante. Asta demonstrează prevalența mecanismului redox față de cele alternative, chiar și din punct de vedere istoric: În mediul arhaic, reducător, a crea condiții improprii Vieții, evident a altora, Însemna oxidarea, după cum În mediul oxidant actual, plantele produc substanțe alelopatice reducătoare. Și, Încă ceva a asigurat supraviețuirea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organisme, scopul e dublu: eliminarea intrușilor, respectiv a suratelor supranumerare de la concurența pentru hrană. Așa poate fi considerată secreția măcar a unora dintre toxinele paraziților intestinali. Alt exemplu? Ouăle ariciului de mare nu se pot dezvolta decât În anumite condiții redox, adică a prezenței ori absenței unor substanțe alelopatice. Mormolocii de broască mai dezvoltați secretă o astfel de substanță, de natură proteică, menită a Împiedica dezvoltarea celorlalți, mai plăpânzi. Alte specii reglează pe aceeași cale și raportul dintre sexe. Hrana constituie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de broască mai dezvoltați secretă o astfel de substanță, de natură proteică, menită a Împiedica dezvoltarea celorlalți, mai plăpânzi. Alte specii reglează pe aceeași cale și raportul dintre sexe. Hrana constituie ea Însăși un mesaj chimic, tot pe calea medierii redox. E drept, asta capătă denumirea de chemotactism, atragerea pe cale chimică, În baza căreia amoebele ori protozoarele se orientează spre hrană. La speciile evoluate războiul chimic se umanizează. Mai precis, se transmit doar ultimatumuri ori mesaje cu felurite scopuri. Mijlocitorul e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În față, În afara tegumentului izolator al organismului pluricelular, cum e cazul celulelor senzitive de pe limbă ori mucoasa nazală, ori a celor de pe antenele insectelor. Și e ceva firesc: celula primitivă trata diferențiat, În baza diferenței de structură chimică, de potențial redox dacă vreți, hrana și excrețiile. Ele constituiau mesaje chimice prin ele Însele. Cu timpul, celula a Învățat să producă și să perfecționeze molecule ce conțineau esențialul ca mesaj, reducând din ce În ce cantitatea necesară mesajului. Dacă vreți, falsă hrană
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la rândul lui Înfometat. Să spun acum că acei convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei. Mai concret, cele două segmente se plasează, prin potențialul redox optim al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prea apropiată strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei. Mai concret, cele două segmente se plasează, prin potențialul redox optim al fiecăruia, de o parte și alta a potențialului redox caracteristic biotopului, a solului ce adăpostește biocenoza. Pentru că optimele fiecărui segment sunt relativ depărtate, nici unul dintre segmente
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei. Mai concret, cele două segmente se plasează, prin potențialul redox optim al fiecăruia, de o parte și alta a potențialului redox caracteristic biotopului, a solului ce adăpostește biocenoza. Pentru că optimele fiecărui segment sunt relativ depărtate, nici unul dintre segmente nu se simte chiar În largul său, dar o duce acceptabil. Dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei. Mai concret, cele două segmente se plasează, prin potențialul redox optim al fiecăruia, de o parte și alta a potențialului redox caracteristic biotopului, a solului ce adăpostește biocenoza. Pentru că optimele fiecărui segment sunt relativ depărtate, nici unul dintre segmente nu se simte chiar În largul său, dar o duce acceptabil. Dacă intervenim cu un poluant de acest fel, vom deplasa acel echilibru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nici unul dintre segmente nu se simte chiar În largul său, dar o duce acceptabil. Dacă intervenim cu un poluant de acest fel, vom deplasa acel echilibru. Să vedem cum. Un biostimulator oarecare nu face altceva decât să inducă deplasarea potențialului redox al mediului până la coincidența cu optimul plantei cultivate. Numai că În acele condiții, heterotrofele sunt puternic inhibate, astfel Încât planta e cu mâinile libere; efectul e o acțiune reductivă asupra mediului, adică autoinhibiția plantei. Va fi nevoie de o nouă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
așa cum am arătat acum. Iar o cantitate mică este exact ceea ce rămâne În sol după spălarea de către ploi a ierbicidului aplicat. Pesticidele acționează de fapt asupra heterotrofelor În general, chiar dacă doar unele dintre acestea se numesc dăunători. Lipsite de acțiunea redox compensatoare a heterotrofelor, plantele se vor autoinhiba În cele din urmă, ca și cum ar fi vorba de o monocultură. Vor trebui adăugați biostimulatori și iar se Închide un cerc vicios. Unul peste altul, aceste exemple arată că un câștig imediat, chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
carbon și azotul atmosferei, pentru că ceea ce lasă În urmă e humusul. Dar să urmărim, accelerând, evoluția unui lac. Prima fază a evoluției, de inițiere a Vieții, este caracterizată prin negentropie ori, altfel spus, prin condiții reducătoare din punct de vedere redox, adică exact ceea ce au nevoie deversele organisme heterotrofe. Că n’au la dispoziție decât hrana, ori mai bine zis biomasa adusă de ape din jur, e o altă poveste dar, În urma viețuirii acestor Încă rare organisme, apa Începe a se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu alte plante decât cele aflate În ofensivă, acest sol trebuie pregătit astfel Încât să le fie optim. Aceste plante succesoare sunt de regulă dicotiledonate, adică ceva mai puțin evoluate și, implicit, cu slabe posibilități de pregătire din punct de vedere redox a solului și iubitoare de medii mai puțin oxidante decât plantele din ofensivă. Iar aceste condiții sunt realizate tot de acestea din urmă care, monocotiledonate fiind, reduc puternic solul format. Pentru că aici, spre deosebire de ochiul lacului, energia solară este bine captată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În același loc, de un proces de reducere, realizat de producătorii primari ai biocenozei, adică de plante, care proces compatibilizează cu mediul acea Încărcătură chimică. Paranteză: traversând Dunărea cu bacul, am avut curiozitatea să iau probe de apă. Determinarea potențialului redox a confirmat afirmația de mai Înainte, fiind găsit mai mic la malul stăpânit de vegetație decât la mijlocul fluviului. Numai că eficiența maximă o au papura, stuful, rogozul și alte monocotiledonate acvatice. Arborii luncii sunt mai puțin eficienți; de fapt, existența
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediu negentropic? Desigur, da. Nu ne așteptăm desigur la animale. De ce? Pentru că, dacă acceptați, ca și mine, că starea negentropică e În același timp reducătoare, iar cea entropică oxidantă, deci că Între starea entropiei, a gradului de degradare și starea redox, adică nivelul energetic accesibil organismelor, există o relație strânsă, atunci la starea entropică a mediului răspund În primul rând organismele dependente drastic de starea redox, adică plantele și microorganismele, și mai puțin animalele. Dar microorganismele sunt prea mici ca să le
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
iar cea entropică oxidantă, deci că Între starea entropiei, a gradului de degradare și starea redox, adică nivelul energetic accesibil organismelor, există o relație strânsă, atunci la starea entropică a mediului răspund În primul rând organismele dependente drastic de starea redox, adică plantele și microorganismele, și mai puțin animalele. Dar microorganismele sunt prea mici ca să le vedem În excursia noastră. Plantele Însă... Dar ce ne spun ele? Dar, mai Întâi, să ne uităm la biotop, adică la substratul abiotic, neviu, pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a dreptul la nivel spiritual odată cu omul. Om care poate fi, cu oarecare aproximație, considerat În două subspecii: femeie și bărbat. Evident, putem vorbi și de relații ecologice la acest nivel; să le vedem pe fiecare. Femeia are un caracter redox al țesuturilor sale oxidant, iar bărbatul reducător. Întreținerea acestei diferențe cere bărbatului mai multă energie, deci hrană. Biocâmpul femeii e predominant oxidativ, Yin adică, iar cel al bărbatului reductiv, adică Yang, ceea ce arată o negentropie internă mai mare la bărbat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]