1,248 matches
-
întreaga bogăție a orizontului dictaturii judicativului logos-ul formal (judecata, ca act constitutiv pentru tot ce se află în acest orizont) și timpul (obiectul intențional corelativ) funcționează ca atare nu pentru reducția judicativă, ci pentru toate "obiectele" dictaturii judicativului (supuse reducției): gânduri, rostiri, fapte fel de fel (toate "formate", desigur, judicativ), socotite, de la cele mai simple până la cele mai complexe, drept "lucrurile însele". Dacă, totuși, o apropiere de un "model" trebuie să funcționeze și în acest discurs, cel puțin sub un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mucleu 'S este P' nu rămâne izolat."7 Dar certitudinea, posibilul, conjectura etc. de-naturează, cumva, sensul judecății ca "nucleu noematic"? Mai bine zis, ca formă logică ordonatoare în întreg orizontul gândirii, rostirii și făptuirii? Desigur, nu! Odată încheiate cele două reducții, va deveni cu putință proiectul pentru o veritabilă "reconstrucție" filosofică, prin care să capete șansă non-judicativul, adică o altă cale a gândirii decât cea care a condus către instituționalizarea logos-ului formal, anume către analitică și dialectică, altfel spus, spre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
deveni posibile, totuși, printr-o de-constituire filosofică, al cărei orizont a fost deja deschis, demers care va înainta pe două căi, amândouă aflate în putință prin ipoteza despre dictatura judicativului, formulată mai sus: a) calea genealogiei acesteia, folosind tehnica reducției de tip fenomenologic, pentru a-i sesiza originaritatea convențională; b) calea unui proiect non-judicativ, folosind tehnica unei "reducții non-judicative" (lămurită în contextul potrivit) și a unei ideologii polifonice, reunite, sistematic, într-o reconstrucție de hermeneutică radicală, pentru a testa posibilitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înainta pe două căi, amândouă aflate în putință prin ipoteza despre dictatura judicativului, formulată mai sus: a) calea genealogiei acesteia, folosind tehnica reducției de tip fenomenologic, pentru a-i sesiza originaritatea convențională; b) calea unui proiect non-judicativ, folosind tehnica unei "reducții non-judicative" (lămurită în contextul potrivit) și a unei ideologii polifonice, reunite, sistematic, într-o reconstrucție de hermeneutică radicală, pentru a testa posibilitatea de a lucra "filosofic" în afara regulilor dictaturii judicativului. Desigur, a doua cale are, asemenea celei dintâi, sensul de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care o vizează pe aceasta din urmă are încă șansa de a fi reformulată în așa fel încât să fie cel puțin relaxate convențiile analitice și dialectice; totuși, numai după ce dictatura judicativului își va fi dezvăluit ea însăși, supusă unei reducții fenomenologice, rădăcinile și, totodată, limitele în reglarea oricărui tip de discurs, sau a oricărui gând, rostire, făptuire. Lucrarea de față face parte dintr-un plan de lucru mai cuprinzător pe tema judicativului, pe care țin să-l precizez mai departe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sunt preluate și prelucrate, ele însele, judicativ. Tocmai de aceea, demersul se va constitui într-o reconstrucție filosofică având sensul unei "genealogii a dictaturii judicativului" veritabilă de-constituire a acesteia -, atâta vreme cât toate sensurile puse în mișcare vor ține de o reducție judicativă a dictaturii judicativului. Totuși, în măsura în care în prima Introducere se încearcă și o reducție non-judicativă a dictaturii judicativului, demersul supus unei asemenea sarcini se va constitui într-o de-construcție filosofică, având sensul unei "contra-istorii" a dictaturii judicativului sau al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
într-o reconstrucție filosofică având sensul unei "genealogii a dictaturii judicativului" veritabilă de-constituire a acesteia -, atâta vreme cât toate sensurile puse în mișcare vor ține de o reducție judicativă a dictaturii judicativului. Totuși, în măsura în care în prima Introducere se încearcă și o reducție non-judicativă a dictaturii judicativului, demersul supus unei asemenea sarcini se va constitui într-o de-construcție filosofică, având sensul unei "contra-istorii" a dictaturii judicativului sau al unei reducții non-judicative a însăși dictaturii judicativului. Pentru aceasta, însă, trebuie proiectat, prin operații
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a dictaturii judicativului. Totuși, în măsura în care în prima Introducere se încearcă și o reducție non-judicativă a dictaturii judicativului, demersul supus unei asemenea sarcini se va constitui într-o de-construcție filosofică, având sensul unei "contra-istorii" a dictaturii judicativului sau al unei reducții non-judicative a însăși dictaturii judicativului. Pentru aceasta, însă, trebuie proiectat, prin operații specifice, judicativul regulativ; ceea ce se va întâmpla tocmai la sfârșitul primei părți a primei Introduceri. Cea de-a doua Introducere nu poate fi, în contextul acestui proiect, decât
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ea se poate arăta ca fiind instanța non-judicativă cea mai radicală, prin însăși "formula" non-judicativă a sensurilor ei. Este, cred, cea mai firavă și pentru că împrumută forma poematică, așadar o formă care se află în afara formelor posibile puse sub "critica" reducției judicative, acelea ale discursivității analitice și dialectice; de aici dificultatea de a se impune într-un orizont dominat sub toate aspectele de regulile judicativului constitutiv. Dar, cum știm, filosofia a mai avut o asemenea formă, altădată; e drept, fără să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
da seama că nu știi ceea ce nu știi". În acest moment, așa ne par a fi distribuite rolurile celor două ipostaze ale gândirii și actele lor motivante pentru reconstrucțiile filosofice; rosturile acestei distribuiri ne vor fi clare abia după încheierea reducției judicative. Acum, poate că ele par simple prejudecăți; dar tocmai această "părere" asupra lor trebuie să intre în joc, fiindcă ea poartă miza diferenței dintre judicativ și non-judicativ și chiar a unei diferențe din interiorul dictaturii judicativului, anume aceea dintre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de lucruri este blocajul judicativ, îngustarea topos-ului gândirii-fenomen. De fapt, de la Aristotel încoace, a fost practicată, copleșitor, filosofarea de tipul gândirii-positum. De aceea este firească întrebarea: cum poate fi readusă, în focarul orizontului uimirii, filosofarea de tipul gândirii-fenomen? O reducție judicativă a dictaturii judicativului, aplicată cu scopul de a readuce gândirea, rostirea și făptuirea în locul din care poate începe o nouă "istorie" a lor, are șansa de a constitui propedeutica unei filosofări de tipul gândirii-fenomen. Totuși, timpul nostru, care "trebuie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
E drept, ceea ce spun acum despre aceste două concepte se află în limitele constrângătoare ale gândirii autorizate, formale, autonome. Aceste două "reguli de definire" ale gândirii vor funcționa, totuși, de aici încolo, cel puțin în pregătirea "descriptivă" a operării primei reducții, cea judicativă a dictaturii judicativului, precum și în operarea ca atare a acesteia. Îndreptățirea lor va fi căpătată ca pentru tot ce servește drept element prim al unei rostiri, potrivit regulilor judicative prin ceea ce decurge în mod direct și, întrucâtva, necesar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din prima secțiune a primei părți a lucrării ("Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică"), ce corespunde descrierii gândirii-positum, va avea drept scop dezvăluirea legitimității propriu-zis judicative a "monumentelor" gândirii filosofice date. În schimb, cel din a doua secțiune ("Reducția judicativă aplicată asupra dictaturii judicativului"), care ar corespunde exercițiului gândirii-fenomen, raportat la formele acreditate ale gândirii-positum, va trebui să provoace gândirea însăși să intre într-un act reflexiv pentru a se lămuri în privința "habitualităților" sale judicative, ceea ce presupune, cumva, asumarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
complicat și de aceea el poate fi bătut, filosofic, doar în sens de recunoaștere a sa, adică re-făcându-l de la un capăt la altul, la acest capăt din urmă ivindu-se ceea ce a fost căutat de la început: non-judicativul. Din această perspectivă, reducția (de tip fenomenologic) este, totodată, refacere a drumului construcției judicative și recunoaștere, printr-o conștiință "întemeietoare", a limitelor proprii judicativului datorită (re)cunoașterii non-judicativului. O asemenea "metodă" este cu totul necesară demersului de față. Non-judicativul, gândit după cantitate singurul criteriu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
calea potrivită către înțelegerea condiționărilor sub care a căzut discursul, acelea ale unui logos formal? Tocmai cele două, dar mai cu seamă felul în care "noțiunea" participă la judecată și felul în care aceasta din urmă constituie "raționamentul", reprezintă temele reducției judicative, prin care se poate ajunge la ceea-ce-este judicativul constitutiv: și el este timp. Prin urmare, noțiunea și raționamentul sunt elemente esențiale în demersul de "legitimare" a căutării non-judicativului. Autonomia noțiunii și raționamentului față de judecată nu a atins, până acum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
au însă, chiar în contexte aristotelice, o funcție prin ele însele sub unghi ontologic. Din acest motiv, tratatul despre Categorii apare mai degrabă ca o lucrare de ontologie, decât de logică; faptul acesta va fi mai bine descris în contextul reducției judicative a dictaturii judicativului, așa încât, aici nu vor fi semnalate decât unele aspecte necesare tematizării problemei formalizării (de-naturării) logos-ului și pregătirii "poziției" din care va fi cu putință operarea reducției judicative. Evaluarea de mai sus a Categoriilor lui Aristotel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
faptul acesta va fi mai bine descris în contextul reducției judicative a dictaturii judicativului, așa încât, aici nu vor fi semnalate decât unele aspecte necesare tematizării problemei formalizării (de-naturării) logos-ului și pregătirii "poziției" din care va fi cu putință operarea reducției judicative. Evaluarea de mai sus a Categoriilor lui Aristotel are temei; în lucrările Organon-ului, mai cu seamă în primele două, Categoriile și Despre interpretare, Aristotel analizează elementele discursului și dintr-o perspectivă ontologică, chiar dacă țintește să construiască un instrument
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
astfel putem înțelege un fapt cu mult mai important decât cel tocmai semnalat, anume prezența chestiunii adevărului în acest context și, în ultimă instanță, constituirea rațiunilor dictaturii judicativului, fapt ce corespunde obiectului unuia dintre scopurile acestei lucrări, chiar prin aplicarea reducției judicative a dictaturii judicativului. Problema adecvării cuvintelor la lucruri (sau a cuvintelor legate la stările de lucruri, ceea ce trece, totuși, dincolo de simpla adecvare, fiind vorba, aici, despre "corespondență") nu era nouă. Numai că Aristotel o așează într-un alt orizont
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
componentele acestei aglomerări trebuie interpretate în direcția unei înțelegeri a lor și a fenomenului adevărului. Problemele de mai sus au fost doar semnalate. Formularea lor ca atare și încercarea de a construi o soluție nu sunt posibile decât în contextul reducției judicative a dictaturii judicativului. Dar ele trebuie, deocamdată, semnalate și încadrate într-o interpretare "istorică", deodată și "fenomenologică" în intenție, pentru că toate instanțele semnalate unele cu semnificații ontice, altele lingvistice, logice, ontologice reprezintă sensuri ale reconstrucției fenomenului de-naturării logos-ului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
suficient de încăpătoare pentru anumite "acte constitutive" și pentru corelativul lor, "obiectele intenționale"; perspectiva aceasta, doar indicată aici, este cea care poate oferi un răspuns coerent problemei despre relația onticului cu lingvisticvul în "logic", dar nu oricum, ci după regulile reducției judicative a judicativului constitutiv. Pe acest fond de stabilire a sensurilor tematice pentru lucru și cuvânt (și pentru ontic și lingvistic), s-ar cuveni încă o precizare, referitoare la diferența dintre judecată și propoziție (enunțare), cu atât mai mult cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
problema se adâncește dacă relația în cauză apare, așa cum s-a sugerat mai sus, ca o sinteză între ontic (lucrul) și lingvistic (cuvântul sau termenul); sinteza aceasta este originară, sau este vorba despre o sinteză rezultată din elemente autonome? Numai reducția judicativă ne va apropia de răspunsurile potrivite la asemenea întrebări. Acesta este încă un motiv pentru care ea trebuie aplicată. Pe temeiul celor menționate până aici, să revenim la forma cea mai simplă a gândirii: noțiunea. Aceasta poate fi înțeleasă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
veritabilă, aceea dintre enunțare și starea de lucruri. Există și o altă posibilitate? Da! Non-judicativul, care lasă noțiunea autonomă și adevărul (ca adevăr) la fel. Cum este cu putință aceasta? Din deschiderea oferită cercetării de această întrebare decurge necesitatea unei reducții non-judicative a judicativului constitutiv. Logicul apare acum ca expresie a unei sinteze între ontic și lingvistic, în cele două ipostaze ale sale, adecvarea și corespondența, adică noțiunea și adevărul. Dincolo de diferențele dintre cele două "logici", pe care am încercat să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
le pun în evidență, rămâne identitatea lor constitutivă și apartenența lor la dictatura judicativului. Reconstrucția propriu-zis fenomenologică a diferenței dintre cele două "logici", precum și a identității lor constitutive, va fi operată în contextul tematizării fenomenului reformalizării logos-ului, temă aparținând reducției judicative. 1.4. Cercetare formală a relației predicative în ipostaza sa cea mai simplă, S este P, și a relației sale cu principiul formal și ne-formal al identității Modul cel mai simplu de (re)prezentare a relației predicative este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a "categoriilor" care îi pot încadra "ființa"; și toate acestea se întemeiază pe enunțul S este P. Micul tratat Despre interpretare (Peri Hermeneias), care face parte, cum știm, din sistematica Organon-ului (și pornind de la care își capătă șansa însăși reducția judicativă a dictaturii judicativului), constituie locul de naștere a judicativului constitutiv (dictaturii judicativului), locul în care sunt formulate condiționările formale ale oricărui tip de discurs, normele care vor ghida, prin "constrângere", orice tematizare "teoretică" și "practică". Motivația "opțiunii" pentru judicativul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și pentru că enunțul S este P are, pe lângă aspectul formal, și aspectul alethic (cel de "conținut", "obiectual", despre care am amintit mai devreme). Asupra legăturii din urmă vom zăbovi în altă parte a acestei lucrări, anume atunci când va fi operată reducția judicativă a dictaturii judicativului. Sensul propriu-zis formal al adevărului, așadar preeminența formală a enunțului judicativ (originar), poate ieși în evidență în acele împrejurări. Modernitatea face posibile anumite reacții anti-judicative pe linia identității, toate însă încadrate judicativ-constitutiv. Kant, de exemplu, va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]