767 matches
-
nedorită „ștanță” de grup, din masa lor nu s-au putut elibera prea multe individualități. Excepții fericite au fost Ion Minulescu, N. Davidescu, Tudor Vianu, George Bacovia, Ion Pillat, însă fiecare a publicat puțin, urmându-și drumul propriu în afara revistei. Redundanța motivelor și a simbolurilor l-a făcut pe Dumitru Micu să sublinieze că poeții de aici se vor diferenția în funcție de rolul conferit decorului: „cadru” al emoției sau „însuși modul stării sufletești, al atmosferei interioare”. Când trăirea e sinceră, pentru simboliști
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
vertical și simetric, astfel încât degetele formează un fel de turn sau un simbol falic. Poziții tampon Bariere corporale precum obiecte sau poziții ale membrelor care împiedică pătrunderea în spațiul vital. Receptivitate nonverbală - Abilitatea de a interpreta corect limbajul trupului altora. Redundanță Repetarea informației de mai multe ori sau în diferite moduri. Limbajul corpului comunică în mai multe moduri sau pe mai multe canale cu redundanță simultană. Ritualuri de supunere Un limbaj al trupului umil sau slugarnic care include poziții precum aplecarea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
care împiedică pătrunderea în spațiul vital. Receptivitate nonverbală - Abilitatea de a interpreta corect limbajul trupului altora. Redundanță Repetarea informației de mai multe ori sau în diferite moduri. Limbajul corpului comunică în mai multe moduri sau pe mai multe canale cu redundanță simultană. Ritualuri de supunere Un limbaj al trupului umil sau slugarnic care include poziții precum aplecarea capului, îngenunchere, ghemuire, prosternare, plecăciune sau înclinare. Rostire bătrânească - Modul de a vorbi foarte tare și de a repeta sau accentua fiecare cuvânt, care
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
un model relativ simplist alcătuit dintre trei elemente definitorii: emițător-canal-receptor. Această teorie s-a configurat în jurul optimizării canalului de transmisie prin posibilitatea de a reduce numărul de elemente perturbatorii care duc la deformarea și la distorsionarea mesajului și prin reliefarea redundanței și entropiei la nivelul mesajelor transmise. Din punct de vedere structural, ca element care permite difuzarea unui mesaj, canalul de transmisie face parte dintr-o rețea de comunicare. Roman Jakobson a introdus canalul (sau contactul) în schema lingvistică ce realizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relativă ori absolută a structurii integrale inițiale. În comunicare, pot fi eliptice cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții sau fraze. Brahilogia, o specie a elipsei textuale, constă în omiterea componentelor exprimate anterior în context, operație generată de intenția de evitare a redundanțelor. V. oralitate, parataxă, zeugmă. DUBOIS 1973; DSL 2001; BUSSMANN 2008. RN EMFAZĂ. În înțeles general, emfaza este un mod de exprimare caracterizată prin exagerarea unor trăsături fonetice sau morfologice, printr-o atitudine nenaturală și pretențioasă, manifestată în vorbire și în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
apreciată ca fiind orice element ce putea fi exprimat cu ajutorul unui cod, astfel încît schema informației a fost treptat apropiată de cea a comunicării. S-a constatat cu acest prilej, printre altele, că diminuarea informației, prin repetițiile din mesaj, corespunde redundanței prin care se reduc efectele negative ale zgomotelor sau altor factori perturbatori ai comunicării. În pragmatică, în cadrul problemei intenționalității, se urmărește găsirea mijloacelor de descriere a conținutului stărilor mentale, dar, în legătură cu natura acestui conținut, nu există o unitate a opiniilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
i z e i d i s c u r s u l u i, la capitolul coerență discursivă. Izotopia desemnează modalitățile ce țin de structura și de organizarea nonlineară a textului și contribuie la coerența lui, avînd la bază redundanța unui element de semantică discursivă. Semioticieni și lingviști, precum J. Courtés, F. Rastier, M. Arrivé, au pus în legătură izotopia cu alți termeni precum: omogenitate, eterogenitate, tropi, metaforă, metonimie sau sinecdocă, contribuind la realizarea unei adevărate tipologii. Redundanța elementelor semantice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la bază redundanța unui element de semantică discursivă. Semioticieni și lingviști, precum J. Courtés, F. Rastier, M. Arrivé, au pus în legătură izotopia cu alți termeni precum: omogenitate, eterogenitate, tropi, metaforă, metonimie sau sinecdocă, contribuind la realizarea unei adevărate tipologii. Redundanța elementelor semantice se poate manifesta explicit sau implicit (de exemplu, marea izotopie destinul în Zadig de Voltaire), prin recurența aceleiași categorii semantice, prin fenomene de acord sau prin reiterarea aceluiași rol actorial (izotopia actorială este asigurată în Zadig de permanența
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
luptînd pentru supremație (textul poetic, rebusul, povestioarele reprezintă exemple de texte pluri-izotopice). Acest fenomen discursiv generează lectura plurală a textelor, identificată de Grupul µ. P. Charaudeau și D. Maingueneau disting o izotopie în planul coerenței semantice și o izotopie ca redundanță generalizată. Aceasta din urmă se manifestă la nivelul planului expresiei, adică al semnificanților sonori și grafici din discurs, fiind specifică textului literar (ritm, prozodie, calambur). GREIMAS 1966; GRUPUL µ 1970; GREIMAS 1972; GREIMAS - COURTES 1979; SIOUFFI 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din punct de vedere discursiv, sub raportul coerenței (- Ce ai cumpărat cu banii de pe orele suplimentare? - Nimic, deoarece nu i-am primit!; coerența acestui discurs dialogic se realizează prin presupoziția că banii au fost dați), 2) ele asigură o anumită redundanță în discurs, unele informații fiind reluate pentru a nu da impresia unei exprimări incoerente (El este burlac și nu are soție), 3) ele sînt exterioare în raport cu înlănțuirea elementelor discursului, deoarece această înlănțuire se referă numai la conținuturile exprimate, iar nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
preferință pe unul contra celorlalți" (p. 238.) După plecarea fetelor, Mària își concentrează atenția destructivă asupra lui Tinu, sporind convingerea celor trei copii că viața lor e definitiv marcată de tarele emoționale ale părinților lor. Dincolo de o serie limitată de redundanțe și hiperbole ce dăunează armoniei narative (o serie de repetiții se cer corectate, câteva elemente dezechilibrează personajul Màriei, cel mai evident fiind detaliul ce o propulsează în sfera obsesiei compulsive - femeia își detestă viața și, implicit, copiii și nu vrea
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
că avem a face cu controlori omonimi. Fiecare controlor ar trebui să aibă forme omonime pentru fiecare termen acordat. Astfel, în lexicon ar exista un pronume tu de genul feminin și unul de genul masculin, omonime. Această analiză duce la redundanță și omonimii prea multe. Pentru fiecare termen care se poate acorda în mai multe feluri trebuie să presupunem forme omonime cu valori diferite ale trăsăturilor. 4.2. Modelul valuării (engl. valuation) Pentru a evita omonimiile și redundanțele, putem considera că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
analiză duce la redundanță și omonimii prea multe. Pentru fiecare termen care se poate acorda în mai multe feluri trebuie să presupunem forme omonime cu valori diferite ale trăsăturilor. 4.2. Modelul valuării (engl. valuation) Pentru a evita omonimiile și redundanțele, putem considera că acei controlori care permit două sau mai multe tipuri de acord sunt nespecificați pentru trăsătura respectivă. Astfel, pronumele tu este nespecificat pentru gen, iar genul referentului acestui pronume este precizat sau specificat de acord. Această asumpție ne
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
diateză pasivă (Müler 1995: 268). Limbile semitice vechi aveau o substructură de ergativitate a cărei origine este necunoscută; limba proto-semitică nu era uniformă, omogenă; avea trăsături contradictorii, poate și de tip nominativ−acuzativ, și de tip ergativ−absolutiv, o anumită redundanță, o logică instabilă (Müler 1995: 271). 7.3. Există o motivație cognitivă pentru ergativitate? Problema pe care o ridică această întrebare privește (a) existența unei relații directe între ergativitate și tipul cognitiv uman și (b) existența unei motivații cognitive universale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că o comunicare verbală respectă linearitatea mecanică emițător-receptor, întrebarea se pune pentru a ști în ce condiție mesajul emis își poate atinge scopul. Aici intervin deosebirile între univocitate și plurivocitate, codaj și decodaj, conotație și denotație, în sfîrșit, noțiunea de redundanță. Aceste deosebiri și definiții sînt toate orientate către un scop: a găsi care este cel mai bun mod ca un mesaj să fie înțeles de un receptor ; a evita să intervină pe "linie" prea multe obstacole, obstacole datorate, în exclusivitate
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mesajului. Conotația și denotația trebuie, în limba vorbită, să se îmbine în mod echilibrat. Căci, dacă nu putem formaliza limba cotidiană, nu putem nici să o poetizăm prea mult. Acest echilibru, atît de dificil, are totuși cheia sa, care este redundanța: pentru ca un mesaj să fie receptat, este necesar ca anumite elemente ale sale să se repete, sau să trimită la alte elemente deja conținute în mesaj. De altfel, în afară de această redundanță "structurală", inerentă utilizării limbii, există o redundanță practică, supraadăugată
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
atît de dificil, are totuși cheia sa, care este redundanța: pentru ca un mesaj să fie receptat, este necesar ca anumite elemente ale sale să se repete, sau să trimită la alte elemente deja conținute în mesaj. De altfel, în afară de această redundanță "structurală", inerentă utilizării limbii, există o redundanță practică, supraadăugată, care se articulează la nivel semantic. Dacă dorim să mărim capacitatea de înțelegere a receptorului și să întărim univocitatea mesajului, se repetă fie aceiași termeni, fie sinonimele, fie parafraze, sau orice
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
care este redundanța: pentru ca un mesaj să fie receptat, este necesar ca anumite elemente ale sale să se repete, sau să trimită la alte elemente deja conținute în mesaj. De altfel, în afară de această redundanță "structurală", inerentă utilizării limbii, există o redundanță practică, supraadăugată, care se articulează la nivel semantic. Dacă dorim să mărim capacitatea de înțelegere a receptorului și să întărim univocitatea mesajului, se repetă fie aceiași termeni, fie sinonimele, fie parafraze, sau orice alt procedeu. Cu cît redundanța este mai
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
există o redundanță practică, supraadăugată, care se articulează la nivel semantic. Dacă dorim să mărim capacitatea de înțelegere a receptorului și să întărim univocitatea mesajului, se repetă fie aceiași termeni, fie sinonimele, fie parafraze, sau orice alt procedeu. Cu cît redundanța este mai puternică în interiorul mesajului, cu atît scade posibilitatea de interpretare a receptorului. Totuși, dacă redundanța este maximizată sau atinge o "dezordine", nu mai există nici un mesaj, ea devine zgomot pur. Există, deci, în limba vorbită, un punct de echilibru
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de înțelegere a receptorului și să întărim univocitatea mesajului, se repetă fie aceiași termeni, fie sinonimele, fie parafraze, sau orice alt procedeu. Cu cît redundanța este mai puternică în interiorul mesajului, cu atît scade posibilitatea de interpretare a receptorului. Totuși, dacă redundanța este maximizată sau atinge o "dezordine", nu mai există nici un mesaj, ea devine zgomot pur. Există, deci, în limba vorbită, un punct de echilibru al redundanței, pe care sensul comun îl utilizează cu bună știință în conversația obișnuită și care
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mai puternică în interiorul mesajului, cu atît scade posibilitatea de interpretare a receptorului. Totuși, dacă redundanța este maximizată sau atinge o "dezordine", nu mai există nici un mesaj, ea devine zgomot pur. Există, deci, în limba vorbită, un punct de echilibru al redundanței, pe care sensul comun îl utilizează cu bună știință în conversația obișnuită și care poate evolua, de la plus la minus, după cum se utilizează un limbaj poetic sau specializat. 5. Subiectul persistă Mesajul trebuie întotdeauna să spună ceva. Vorbim pentru a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
incertitudine în transmiterea unui mesaj provenit de la o sursă modifică gradul de informație al unui astfel de mesaj. S-ar înregistra deci o entropie progresivă, care ar pîndi informațiile transmise, în cazul în care acestea nu ar fi frînate de redundanță. Cu cît există mai multe informații, cu atît crește entropia. Entropia măsoară, în teoria informației, cantitatea de informații emise, pornind de la o sursă. În schimb, într-un sistem în care în fiecare moment probabilitatea ca termenul seriei să fie egal
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în fiecare moment probabilitatea ca termenul seriei să fie egal cu 1, există certitudine, și în acest caz entropia este nulă. Aceste considerații duc la promovarea unei entropii relative care, între dezordinea totală a incertitudinii și a întîmplării, și repetiția (redundanța) fără informație, menține un grad de entropie suficient. Aici, utilitatea reglează practica. Acest model informațional, care privilegiază în același timp formalizarea, cuantificarea și programatica, a contribuit ca model simplu al analizei structurale, dar cu un grad de respectabilitate superior, la
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ceva esențial: semnificația 90. Nici un fenomen nu poate fi perceput independent de semnificația pe care el o are pentru un observator. Ce este un mesaj care nu ar conține decît unități calculabile și ale cărui proprietăți ar fi toate abstracte? Redundanță și noutate, cantități de informație etc.? Uităm că mesajul poartă un sens care nu este acela al multidirecției sau al direcției vectorizate a elementelor sale în vederea consistenței sale, ci o adevărată semnificație. Or, semnificația nu se poate găsi decît la
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în plus, pilotul dispune de un sistem de reglare manual, independent de cele patru precedente." În fond, analizele lui Landau sînt clasice și vechi. În 1969, el publică un articol intitulat "Redundancy, rationality and the problem of duplication and overlap" (Redundanță, raționalitate și problema repetării și a suprapunerii). Redundanța este adesea văzută ca un exces. Totuși, folosirea redundanței este foarte frecventă. Pentru că, ne spune Landau, chiar incertitudinea din propria mea gîndire, incertitudine pe care încerc să o traduc pentru alții, mă
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]