847 matches
-
cercetării. Aplicarea chestionarelor care conțin liste foarte lungi de itemi similari trebuie evitată. În tabelul 2.12 este prezentat un fragment de chestionar sociometric în care sunt folosite, pentru construirea unei rețele de consultare, întrebări relaționale similare și, în consecință, redundante. 2.3.4. Domenii în care sunt utilizate studiile despre rețele Înainte de a discuta pe marginea modalităților de culegere a datelor relaționale, voi face câteva precizări cu privire la domeniile în care pot fi utilizate studiile de rețele sociale. Consider că aceste
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cercetătorii trebuie să fie preocupați de aplicarea unor practici de colectare a datelor care să asigure rate de participare și de răspuns cât mai mari (tabelul 2.13). Evitarea aplicării de chestionare sociometrice lungi și care includ întrebări similare sau redundante, ce produc plictiseală și disconfort. Informarea clară a participanților cu privire la ceea ce se așteaptă din partea acestora în cadrul cercetării. Administrarea chestionarelor trebuie să se realizeze astfel încât participanții să fie tratați cu respect. Stabilirea clară a modului în care datele și rezultatele studiului
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
fiecare. În ego rețeaua nr. 2, densitatea este de 0,545 (adică puțin peste jumătate): dintre alterii ego-ului lipsesc aproape jumătate din legăturile posibile din punct de vedere teoretic. Cu cât densitatea unei ego-rețele crește, cu atât alterii devin mai redundanți pentru ego (de exemplu, în ego-rețeaua nr. 1, ceea ce ego-ul 6 poate afla de la nodul 20 poate afla și de la nodul 12; altfel spus, șansele ca lucrurile cunoscute de un alter să fie cunoscute și de ceilalți alteri sunt foarte
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de manager. Granovetter (1973) consideră că legăturile slabe, precum cea dintre Ana Barbu și Daniela Florescu, sunt importante deoarece facilitează circulația noutăților și a informațiilor. De cele mai multe ori, informațiile pe care le obținem de la familie sau de la prietenii apropiați sunt redundante. Legăturile noastre sociale cu diverși cunoscuți sunt foarte utile pentru că ne permit să intrăm în posesia unor informații „noi” la care altfel nu am avea acces sau am avea acces destul de dificil. Conform argumentului legăturilor slabe, indivizii își petrec cea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
plus, fiecare membru al unui cluster tinde să cunoască/să știe ceea ce cunosc/știu și ceilalți (vezi, drept exemplu, cele trei clustere prezentate în figura 3.9). Informația accesată de un actor de la ceilalți membri ai clusterului va deveni rapid redundantă (de exemplu, ceea ce 12 află de la 11, cu o probabilitate extrem de mare, va fi același lucru pe care îl află de la 10, 9, 8 sau 7, în clusterul format din noduri reprezentate prin pătrate). Acesta este, de altfel, și cazul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de altfel, și cazul difuziei informațiilor cu privire la un loc de muncă (Granovetter, 1988; Granovetter și Swedberg, 1992). În clusterul din care face parte, nodul 12 va epuiza rapid informațiile cu privire la locurile de muncă vacante și va începe să primească informații redundante din partea celorlalți (figura 3.9). Legăturile slabe sunt, potrivit lui Granovetter (1973, 1974) și Burt (2002), cele care leagă clustere altfel izolate. Fluxul inovațiilor și informațiilor între clustere neconectate probabil că este asigurat, potrivit lui Granovetter (1973), prin intermediul legăturilor slabe. De exemplu
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Astfel, presupunând că fiecare individ din grupul de prieteni g are legături de comunicare cu ceilalți membri, lui A îi este suficientă o singură legătură în grupul g pentru a transmite informația. Orice legătură suplimentară ar deveni în acest caz redundantă (vezi Hanneman și Riddle, 2005, pentru un exemplu detaliat). O altă măsurătoare a capitalului social este gradul de constrângere. Acesta se referă la măsura în care toate investițiile unui ego, directe sau indirecte, implică un singur alter (Burt, 1992: 55
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
În principiu, pentru un nod de referință, investițiile de energie, timp, resurse etc. în legăturile sociale trebuie să aibă în vedere legăturile dintre alteri. Cu cât alterii sunt mai bine conectați, cu atât legăturile nodului de referință tind să devină redundante, iar alterii să exercite un nivel mai mare de constrângere asupra comportamentului nodului de referință. Potrivit argumentului propus de Burt, cele mai eficiente investiții pe care actorii trebuie să le facă sunt în legături sociale cu alteri care nu sunt
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dintre doi alteri exteriori grupului, se interpune un membru al grupului. Această măsurătoare este relevantă pentru capitalul social, în opinia lui Borgatti și a colaboratorilor săi (1998), deoarece grupurile/echipele care înregistrează scoruri mari la această măsurătoare au puține legături redundante către alteri exteriori grupului/echipei, generând astfel găuri structurale care pot fi exploatate. Pentru a ilustra cele trei măsurători prezentate mai sus, voi folosi rețeaua din figura 3.14. Dacă presupunem că această rețea prezintă legăturile dintre membrii unei organizații
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
eliberare”. În mod evident, aceste două mecanisme prezentate sunt foarte apropiate din punct de vedere biochimic. Criteriile esențiale pentru identificarea acestor „gene ale morții” sunt: alterări funcționale în expresia genei (mutații nule, knock-out, inhibiția antisens); nu există o secvență genică redundantă care să completeze această pierdere. În majoritatea cazurilor, blocarea unor astfel de gene esențiale salvează viața unei celule altminteri condamnată. În această clasă sunt incluse gena supresoare a creșterii tumorale p53 și protooncogena c-myc, amândouă esențiale pentru anumite forme de
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
eliberare”. În mod evident, aceste două mecanisme prezentate sunt foarte apropiate din punct de vedere biochimic. Criteriile esențiale pentru identificarea acestor „gene ale morții” sunt: alterări funcționale în expresia genei (mutații nule, knock-out, inhibiția antisens); nu există o secvență genică redundantă care să completeze această pierdere. În majoritatea cazurilor, blocarea unor astfel de gene esențiale salvează viața unei celule altminteri condamnată. În această clasă sunt incluse gena supresoare a creșterii tumorale p53 și protooncogena c-myc, amândouă esențiale pentru anumite forme de
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de mijloc de plată și cea de măsură a valorii. În ce mă privește, mai acreditez încă trei funcții și anume: de rezervă, de reprezentare simbolică a puterii și de exprimare a identității unei comunități (apropo de "socioeconomie", termen oarecum redundant, economicul fiind, prin definiție, integrat în social, economia fiind o știință socială). După părerea mea, etimologic, termenul de monedă vine de la "monada" grecească, unitate fondatoare a tuturor lucrurilor, deși ne amintim cum Aristotel alunga moneda din câmpul economiei, considerând-o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
vapor, vaporul e în depărtări pe marea cea mare" (Phébus, (1894) 2002: 429) • c. Progresie tematică combinată sau amestec de două modele de bază. Dacă restabilim concluzia lipsă a silogismului din exemplul cu mierea Trubert, obținem o versiune cu T1 redundantă și cu o reluare a R2 de două ori: Schema 7 Dacă examinăm primele trei fraze din textul lui Schwob citat mai sus, observăm în același timp o progresie cu temă constantă și, în P2, o interesantă structură în chiasm
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dicționarul Littré: "termen de gramatică greacă. Expresia unei relații", alături de termenul retoric și stilistic de anaforă ca repetiție a aceluiași cuvînt la începutul frazei. 1 3 2 4 Deși în general reluarea anaforicului el/ei în poziție de subiect este redundantă, subiectul fiind inclus în desinența de plural a verbului, l-am reluat totuși pentru a marca opoziția semantică dintre așteptarea unui final fericit sugerat de verb (îl scoaseră teafăr) și realitatea tragică a coreferentului exprimată de dar mort (ei îl
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acestor rachete ale căror viteză de deplasare ridicată și plafonul la care se deplasau făceau practic imposibilă combaterea lor cu armamentul disponibil la acea dată. După finalul confruntării, Forțele Terestre, Forțele Navale, Forțele Aeriene americane au derulat, în paralel, programe redundante de dezvoltare de rachete ofensive, ceea ce a diminuat semnificativ distincțiile dintre rolul și misiunile diferitele categorii de forțe armate 307. Astfel, în martie 1946, USAAF (United States Army Air Forces), transformată un an mai târziu în USAF (United States Air Force
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
deprimarea inotropismului, fiind de altfel considerat principalul mediator al acestei modificări în cadrul sepsis-ului (58, 206, 262). Imunitatea naturala este prima linie de apărare a organismului împotriva unui potențial pericol. Componentele imunității naturale în stările critice sunt puternic întrepătrunse, pleiotropice și redundante, ceea ce descrie un sistem dinamic cu multiple legături, ce se potențează reciproc și cu o variabilitate crescută în timp. În descrierea răspunsului imun referirile se fac la componente celulare și moleculare. IV.1. COMPONENTELE MOLECULARE ALE RĂSPUNSULUI IMUN NATURAL: CITOKINE
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
trupului și a sufletului, dar și de meditație la sensul suferinței mundane care, după modelul christic, va fi răscumpărată în veac, de-a dreapta Tatălui, alături de cei buni și drepți. Suferința și chinul, disperarea și deznădejdea (am ales intenționat acest efect redundant al termenilor vestici și estici pentru a pune în lumină integralitatea lumii creștine la care ne referim) sunt preambulul necesar al mântuirii și renașterii, și de aceea Învierea Domnului este punctul nodal, chintesența credinței creștine. Conform evangheliilor, cele șapte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de a dezvolta gesturi care antrenează semnificații similare pentru o anumită comunitate, în sensul adaptării și reglajului atitudinilor. Fără a intra în detalii, rostul gestualității în perioada modernă nu se limita la funcția de a însoți discursul verbal, uneori fiind redundantă cu informația transmisă, ci se remarca prin statutul independent. Fiind considerată de regizorul polonez Joseph Grotowski ,,o hieroglifă de descifrat", ieșită de sub tutela cuvântului, gestica apare ca o ,,formă vie, posesoare a unei logici proprii", intraductibilă în limbaj comun, asemenea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este recomandat să spunem "Aș dori să nu mă întrerupi", în loc de " Nu îmi place de tine pentru că mă întrerupi încontinuu". Reguli pentru o reflectare eficientă a mesajului transmis de client: * Clarificarea. Nevoia de clarificare apare atunci când consilierul primește mesaje confuze, redundante, cu topică neinteligibilă etc. Fără să întrerupă brusc clientul, consilierul poate solicita mai multe detalii: "Nu cred că am înțeles foarte clar, poți repeta?", "Nu sunt sigur că îmi este clar, eu am înțeles așa.... Care este părerea ta?" * Parafrazarea
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
multitudine de alte motive economice și sociale. Primele sunt în general descrise de către modelul teoretic al celor trei sectoare: progresul enorm înregistrat prin creșterea productivității în ramurile de agricultură și de producție au dus la apariția unor locuri de muncă redundante. Forța de muncă ce s-ar fi îndreptat în mod normal spre primele două sectoare a fost nevoită să se orienteze spre sectorul servciilor, unde este mai greu de înregistrat o productivitate crescută. De exemplu, oferirea de servicii medicale sau
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
este, de fapt, superfluă, deoarece secvențele absente se subînțeleg din context: a înlocui inscripția De vânzare, atârnată la poarta unei case, cu propoziția Această casă este de vânzare ar însemna poliloghie 7. Tot o formulare corectă, dar nefirească, deoarece este redundantă, ar fi Ion se urcă în tramvai. Ion pare foarte grăbit în loc de Ion se urcă în tramvai. Pare foarte grăbit 8. În plus, scrisul, îndeosebi cel beletristic, redă adesea vorbirea (de exemplu în dramaturgie, în dialogurile incluse în proză sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
frumos") etc. Hasan Moh'd Al-Aidaroos, Omission of information. A study of Ellipsis in English, în "Yemen Times", vol. 13, 2003, nr. 663: Elipsa este "un fenomen lingvistic existent în toate limbile", "un proces foarte răspândit de omitere a informației redundante", prin care "vorbitorul lasă la o parte unul sau mai multe elemente ale propoziției, pe care interlocutorul urmează să le recupereze din contextul lingvistic". Elipsa este folosită, "unde și când este posibil, pentru realizarea unei economii cât mai adecvate a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu formează cuvinte noi și se produce fie la nivelul sintaxei propoziției sau frazei, fie la nivel sintagmatic caz în care se poate afla însă, în anumite condiții, la originea procesului de formare a unor cuvinte noi. Ea înlătură elemente redundante, care nu erau necesare la aceste niveluri, deoarece semnificația lor se subînțelege oricum, anaforic, din celelalte elemente ale textului ori, deictic, din contextul extralingvistic, situațional; omiterea secvențelor superflue urmărește realizarea unei expresivități mai mari, iar descifrarea denotațiilor și conotațiilor elementelor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dispun vorbitorii ori dacă este implicit din punct de vedere gramatical ori subînțeles din enunțurile anterioare sau din situația dată; elementele menținute sugerează adesea, deja aprioric, și sensul celor omise, care au o importanță secundară, de vreme ce folosirea lor ar fi redundantă. Condensarea lexico-semantică are ca efect final formarea unui cuvânt nou și se petrece exclusiv la nivelul sintaxei sintagmatice, iar înțelegerea mesajului nu mai depinde de contextul lingvistic imediat și, în etapele avansate ale condensării, nici de cunoștințele interlocutorilor. Ea nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
omis, ci se lexicalizează și devine uzual cu înțelesul deplin al sintagmei condensate, care este, nu-i așa, unul singur în cazul unui grup sintactic stabil sau al unui cuvânt compus. Cât privește elementele omise, acestea nu sunt secundare și redundante, ci, dimpotrivă, au un rol esențial, exprimând noțiuni sau caracteristici fundamentale în conținutul semantic al sintagmei de bază: nu se poate susține, de pildă, că pătlăgică era un element superfluu în sintagma pătlăgică roșie și de aceea a fost lăsat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]