1,560 matches
-
Statele Unite se mai găsesc doar în biblioteci (în anticariate, am verificat, dacă apar, dispar imediat). Volumele de la începutul anilor ’90 au apărut în tiraje meschine și sunt încă și mai greu de găsit decât cele din anii ’70. Era necesară reeditarea tuturor acestora, de la Structuralismul (1967) și până la Îmblânzirea Romantismului (apărută în traducere românească în 1998 și reeditată în 2004). Din fericire, în locul unor reeditări disparate, autorul, împreună cu Editura Spandugino, a ales o soluție mai bună: cea a unei ediții de
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]
-
meschine și sunt încă și mai greu de găsit decât cele din anii ’70. Era necesară reeditarea tuturor acestora, de la Structuralismul (1967) și până la Îmblânzirea Romantismului (apărută în traducere românească în 1998 și reeditată în 2004). Din fericire, în locul unor reeditări disparate, autorul, împreună cu Editura Spandugino, a ales o soluție mai bună: cea a unei ediții de autor. Care să ofere cititorilor esențialul operei românești și americane a lui Virgil Nemoianu, într-o versiune revizuită de autor, ordonată nu cronologic, ci
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]
-
cu despărțirea de structuralism și ajunge, în ultimul eseu din Calmul valorilor , la definiția criticii simptomatologice. Înainte însă de a ajunge la conținut, se cuvine să remarc modul în care a fost rezolvată o problemă editorială, pe care o pune reeditarea multor cărți de critică literară din anii ’60-’70. Mă refer la prezența unor sintagme, introduse atunci de autori sau de redactori, prin care se făceau concesii, mai mici sau mai mari, ideologiei dominante. Rolul lor, atunci, era mult mai
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]
-
al filosofiei de dinainte de filosofie, devenită acum occulta, si la Johannes Reuchlin, în a sa De arte cabalistica (1517), sau la Johannes Boëmus, Omnium gentivm mores (1520), precum și în mult mai celebră Magia naturalis (1559) a lui Geambatista della Porta. Reeditările și traducerile acestor opere vor duce renumele lui Zamolxis până în Iluminism, de unde Epistolarul lui Vossius (1690), sau dizertația lui Lundius: Zamolxis primul legislator al geților (1687), ca și proiectul lui Newton (c. 1684) despre teologia popoarelor, rămasă în manuscris, vor
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
de Crăciun. Am filmat câteva luni câte șapte, nu câte cinci, cărți săptămânal, tocmai ca să am luna ianuarie liberă, să-mi termin eseul despre corespondența lui Caragiale. Numai în luna decembrie am fost invitat la Liceul „Gh. Lazăr”, am prefațat reeditarea Amintirilor Zoei Cămărășescu, la Editura Ponte, și am lansat-o la ICR, am avut ultima ședință cu board-ul Fundației Soros, am dat interviuri la „Jurnalul de Chișinău” și „Ziarul de duminică”, m-am întâlnit cu publicul „Dilemei vechi” la
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
sau orice alt eveniment care să nu scoată dintr-o uitare mai scurtă sau mai lungă un nume sau chiar o operă. Doar în ultimele săptămâni, presa culturală din Franța a profitat de împlinirea unor date rotunde sau de o reeditare ca să-i dezgroape pe câțiva scriitori neglijați de decenii bune. Unul este poetul și prozatorul Henry de Régnier (1864-1936), simbolist și clasicizant, dispărut din manualele de școală de după al doilea Război Mondial. Macedonski, Bacovia, Pillat îl citiseră iar cel din
Toți scriitorii au dreptul la posteritate () [Corola-journal/Journalistic/3473_a_4798]
-
cât un destin nedrept l-a răpit pe autor înainte de a-și vedea un volum publicat, iar arhiva sa și opera risipită în paginile publicațiilor promiteau frumoase surprize. Și nici nu se poate spune că nu au existat, după 1989, reeditări și dezvăluiri de inedite. Pe lângă ediția confidențială din 2011 a Ioanei Lipovanu (un volum intitulat Doti, de negăsit în biblioteci), mai sunt de semnalat cele mai vechi ale lui Mircea Muthu, Ion Vartic, Irina Petraș și Petru Poantă, care promiteau
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
semnate de intelectuali care l-au cunoscut pe Culianu, sub o formă sau alta: Șerban Anghelescu, Dana Șișmanian, Radu Portocală, Dan Laurențiu, Dorin Tudoran și Vladimir Tismăneanu. Aș vrea să remarc, din toate, o singură direcție, pentru a evidenția necesitatea reeditării volumului. E vorba de apertura istorică a multora dintre opiniile exprimate de Culianu, îndeosebi în textele publicate în săptămânalul new-yorkez „Lumea liberă românească”, sub rubrica „Scoptophilia”, între 1989-1990. Veridicitatea acestor opinii nu ține numai de firea incomodă a autorului, ci
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
biografii-model din critica noastră. Și, totodată, alături de Viața lui Al. Macedonski, de Adrian Marino, singura care, deși alcătuită deliberat pe principii pozitiviste și factologice, stă fără complexe pe același raft cu biografiile călinesciene. Pe coperta a IV-a a recentei reeditări de la Humanitas, Dan C. Mihăilescu scrie: „În istoria noastră literară, Șerban Cioculescu reprezintă pentru Caragiale ceea ce a însemnat G. Călinescu pentru Eminescu: uriașă defrișare documentară, sinteză factologică, biografie și textologie.” Semn că trecerea timpului a estompat asperitățile unei dispute critice
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
sale nu este deloc impresionistă, dimpotrivă. Asemănările dintre cele două tipuri de biografie critică sunt, de aceea, mai numeroase decât deosebirile, iar popularitatea mai redusă a Vieții lui I. L. Caragiale se explică, probabil, prin sinuozitățile biografiei postbelice a autorului ei. Reeditarea de la Humanitas era, desigur, necesară. Fie și numai pentru a aminti că întreaga exegeză a operei lui Caragiale pornește de la cercetările lui Șerban Cioculescu din anii ’30-’40, care încep cu editarea corespondenței dintre comediograf și Paul Zarifopol, continuă cu
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
noutăți remarcabile -, nu s-au înregistrat progrese notabile în cunoașterea biografiei scriitorului, era firesc, dată fiind și conjunctura centenarului de anul trecut, ca exemplara biografie scrisă de Șerban Cioculescu să fie readusă în atenția publicului. Textul pe care îl reproduce reeditarea de la Humanitas este cel al ediției a doua, revăzute, a cărții, datând din 1969 și conținând în plus față de cea princeps trei noi capitole: „Revizor școlar”, „Un moment sentimental din tinerețe” și „Reporter judiciar ocazional”. Micile îndreptări stilistice și îmbogățirea
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
criticii. Iar biograful lui Caragiale este, cu atât mai mult, obligat să restituie adevărul documentar al unei existențe care a stârnit numeroase polemici și a lăsat, în epocă și în posteritate, urme consistente în mentalul colectiv. De obicei, nu încurajez reeditarea unor cărți clasice ca atare. Lipsite, adică, de un aparat critic oricât de redus, în măsură să acopere distanța temporală dintre momentul inițial al apariției și cel al repunerii operei în circuit. Însă trebuie să recunosc că prezenta reeditare nu
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
încurajez reeditarea unor cărți clasice ca atare. Lipsite, adică, de un aparat critic oricât de redus, în măsură să acopere distanța temporală dintre momentul inițial al apariției și cel al repunerii operei în circuit. Însă trebuie să recunosc că prezenta reeditare nu are, din fericire, neapărată nevoie de acest aparat critic. Nici textul lui Șerban Cioculescu nu s-a învechit, stilistic sau informațional, nici aparatul critic propriu-zis al cărții nu necesită precizări sau amendamente. Sistemul de trimiteri gândit de critic este
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
Berlin, a căutat în câteva rânduri să se stabilească în Ardeal, ultima dintre destina- țiile posibile asupra cărora se oprise fiind tocmai Clujul, după cum semnalează Șerban Cioculescu în „Cronologie”, trimițând la o scrisoare din 1904, adresată lui Ilie Dăianu. O reeditare nu numai binevenită, ci și necesară, cum spuneam. Una dintre cele mai reușite biografii pe care le-a dat critica noastră revine în actualitate și, odată cu ea, revine și figura unui critic excepțional: Șerban Cioculescu.
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
circulație, în perioada de parțială liberalizare din anii ’60, ce a permis să se mai spună câte ceva despre dimensiunea culturală a „micii Rome” în special acei intelectuali blăjeni care au ocupat funcții ecleziastice . Opera lor face azi obiectul unor binevenite reeditări critice, de mare interes pentru istoria culturii române. Dintre aceștia din urmă, Augustin Bunea este unul dintre cei mai importanți. Istoric neopozitivist, de riguroasă școală documentară, el a lăsat câteva cercetări fundamentale pentru istoria Ardealului, a Bisericii Române Unite cu
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
și operei lui Ioan Inochentie Micu-Klein, multe inspirându-se sau preluând din cercetarea lui Augustin Bunea, perspectiva acestuia asupra semnificațiilor activității întemeietoare a episcopului-martir nu a mai fost, însă, depășită. Ioan Chindriș și Niculina Iacob ne oferă, prin urmare, o reeditare îndelung așteptată. Și o fac sub forma unei excelente ediții critice, realizată prin confruntarea textului tipărit în 1900 cu manuscrisul original, păstrat la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca. Rezultatele confruntării au fost supuse unei probe suplimentare: cea a șpalturilor volumului din
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
Ana Tăușan (n. 1937). Semnificativ, în acest sens, este și memorabilul autograf: Victoriei Ana Tăușan, poetei absolute, și lui Marin Bucur, prozatorului și exegetului cu un har, la care sunt deosebit de sensibil, în semn de caldă prețuire și simpatie, această reeditare, amplificată și revăzută „pe ici pe colo și în punctele esențiale ", a unei cărți pe care Marin a comen-tat-o3 cu o înțelegere, pentru care-i voi rămâne totdeauna recunoscător. Dinu Pillat. Epistolele lui Dinu Pillat trimise lui Marin Bucur, necunoscute
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
Uitată după 1948, când regimul comunist avea alte planuri cu Brașovul - devenit Orașul Stalin - și cu minoritățile naționale, ea a fost recent reeditată, în cadrul unui proiect de Bibliotecă istorică a Brașovului susținut de revista Astra. Date fiind caracteristicile ediției princeps, reeditarea îngrijită de Nicolae Pepene și Bogdan-Florin Popovici a avut de surmontat mai multe dificultăți. Prima ține de modificarea radicală a înfățișării și statutului orașului și județului Brașov, care a trecut prin două prefaceri structurale. Mai întâi în anii ’60, când
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
indisponibil, el poate fi reeditat sub formă digitală, luându- se de principiu acordul autorului, dacă acesta nu protestează prin procedura descrisă mai sus. Așadar, cine nu se exprimă, consimte. Deși până acum s-au înregistrat doar 650 de opoziții față de reeditarea unor titluri în format digital, internetul vuiește de proteste. Multe ediții au fost cenzurate, la vremea lor, sau publicate sub pseudonim, iar reeditarea ar cere puțin scrupul filologic. Nemaivorbind că lista celor 500.000 de titluri abundă de greșeli, iar
Îi fură statul pe scriitori? () [Corola-journal/Journalistic/3639_a_4964]
-
Așadar, cine nu se exprimă, consimte. Deși până acum s-au înregistrat doar 650 de opoziții față de reeditarea unor titluri în format digital, internetul vuiește de proteste. Multe ediții au fost cenzurate, la vremea lor, sau publicate sub pseudonim, iar reeditarea ar cere puțin scrupul filologic. Nemaivorbind că lista celor 500.000 de titluri abundă de greșeli, iar oficialii se încurcă în comisii. Sună cunoscut?
Îi fură statul pe scriitori? () [Corola-journal/Journalistic/3639_a_4964]
-
îndoiesc că Nimigean s-a săturat să vadă cum ideile lui rămân blocate într-o receptare critică ce sesiza un răspăr autentic, însă irelevant. Și-a luat revanșa cu Rădăcina de bucsau(2010), unul dintre cele mai bune romane postrevoluționare. Reeditarea lui Mortido(pe care a comentat-o în numărul trecut și Cosmin Ciotloș) aduce un plus prozei lui Nimigean, recuperată, acum, ca un întreg. Dar ce anume a derutat critica la romanul de față? Mai întâi subiectul: crimele lui Abăza
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
Luminița Corneanu Elias Canetti, Limba salvată. Istoria unei tinereți, traducere din limba germană de Elena Viorel, Cronologie și prefață de Mihai Iovănel, București, Editura Art, 2012, 363 p. A trecut neobservată în presa noastră culturală reeditarea, anul trecut, după 28 de ani, a primei părți a memoriilor lui Elias Canetti, unul dintre cei mai celebri și mai apreciați dintre câștigătorii Nobel-ului pentru literatură. Și e păcat că s-a întâmplat așa, pentru că marele scriitor, cunoscut
Tinerețea lui Canetti by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3381_a_4706]
-
Daniel Cristea-Enache Ion Mureșan, Cartea de iarnă, ediția a II-a, Cuvînt înainte de Mihai Șora, „Cuvînt înapoi” al autorului, Editura Charmides, Bistrița, 2013, 58 pag. În textul său explicativ la reeditarea, după 32 de ani, a debutului poetic, Ion Mureșan observă că numărul cronicilor la Cartea de iarnă depă- șește „cu mult numărul poemelor din carte”. Un volum - tipografic - subțire a suscitat nu doar cronici literare și comentarii orale, ci un
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
apar, comportările umane le-a surprins autoarea în imediat. „În ultimii ani de festivism ceaușist - scrie Gabriela Adameșteanu în nota asupra ediției - am vrut să fac o carte cu astfel de «scene de gen»“. Nu a rescris niciun text la reeditare, ne spune prozatoarea, în afara unuia singur, Gara de Est, căruia i-a adăugat noi capitole, în 1991 și în 2012, și un fragment care-i fusese eliminat de cenzură în anii ’80. Le-ar fi adăugat și altor narațiuni fragmentele
Ironie și tandrețe by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3412_a_4737]
-
vechiul sat românesc și despre rolul pe care îl mai poate el juca în societatea contemporană. Ca să nu mai vorbesc de faptul că este poate singura carte al cărei conținut e atât de puternic, încât răstoarnă și regulile editologice: oricâte reeditări ar cunoaște de acum încolo, ea trebuie să rămână așa cum a apărut în 1993, fără adaosuri și completări critice. Este, de fapt, o carte cu un destin ciudat, chiar trecând peste particularitatea excepțională a biografiei Elisabetei Rizea. Unul dintre cei
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]