1,191 matches
-
derivate ale acestor rate (Bragg, 2002, pp. 35-40, 42-46; Walsh, 2003, pp. 64, 128, 134ă. Indicatorii-semnal care pot fi utilizați de auditorul financiar pentru testarea aserțiunilor contabile asociate acestui ciclu sunt sintetizați În tabelul 5.5. Dintre principalele norme aparținând referențialelor IAS/IFRS sau US GAAP asupra cărora auditorul se poate opri pentru a verifica modul În care acestea au fost aplicate sunt: IAS 1/ASC 205, IAS 2/ASC 330, IAS 7/ASC 305, IAS 12/ASC 740, IAS 21
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
economică, rata de lichiditate curentă, rate de profitabilitate și de randament, precum și derivate ale acestora În funcție de aserțiunile ce trebuie testate (Bragg, 2002, pp. 18-20, 27-30, 35-40, 69-70, 82, 85, 125; Walsh, 2003, pp. 64-65, 116-117, 120-122ă. Principalele norme contabile aparținând referențialelor IAS/IFRS și US GAAP pe care auditorul trebuie să le analizeze, În ceea ce privește corectitudinea aplicării, sunt: IAS 2/ ASC 330 și IAS 18/ASC 250. Indicatorii financiari utilizați În aplicarea de proceduri analitice pentru semnalarea eventualelor denaturări sunt sintetizați În
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
investițiile se realizează prin achiziția de imobilizări corporale sau necorporale, iar pentru auditarea operațiunilor financiar-contabile care se circumscriu acestui ciclul, se au În vedere corectitudinea modalităților de plasare a resurselor firmeiclient În active imobilizate, recunoașterea, evaluarea și amortizarea acestora, În raport cu referențialele contabile aplicabile. Dintre principalele cauze care pot conduce la apariția fraudelor financiare se pot enumera: recunoașterea și evaluarea necorespunzătoare a unor active imobilizate necorporale, operațiunile de amortizare, depreciere sau reevaluare frauduloasă, probleme la nivelul recunoașterii provenienței unui activ, din operațiuni
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
cre anțe/capital de lucru sau derivate ale acestora (Bragg, 2002, pp. 49-57, 87ă. Acestea pot avea calitatea de indicatori-semnal pentru testarea aserțiunilor contabile aferente acestui ciclu economico-financiar și sunt sintetizate În tabelul 5.9. Dintre principalele norme contabile aparținând referențialelor IFRS sau US GAAP pe care auditorul trebuie să le aibă În vedere cu privire la ciclul trezorerie și echivalente se pot enumera: IAS 1/ASC 205, IAS 7/ASC 305, IAS 21/ASC 830, IAS 39/ASC 815, IFRS 13/ASC
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Popescu, 2007, p. 185). Mai mult, patternul descris mai sus cunoaște o remarcabilă stabilitate în timp, "valurile de cercetări din European Values Surveys/World Values Survey (EVS/WVS) din 1993, 1999, 2005 și 2008 indicând o continuitate a acestei orientări referențiale. Doar religia cunoaște o creștere semnificativă a importanței care i se acordă, apropiată de importanța atribuită muncii (care ocupă mereu locul secund în aceste ierarhii referențiale), ceea ce atestă o tendință contrară celei general europene, în care, treptat, retragerea Bisericii din
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
EVS/WVS) din 1993, 1999, 2005 și 2008 indicând o continuitate a acestei orientări referențiale. Doar religia cunoaște o creștere semnificativă a importanței care i se acordă, apropiată de importanța atribuită muncii (care ocupă mereu locul secund în aceste ierarhii referențiale), ceea ce atestă o tendință contrară celei general europene, în care, treptat, retragerea Bisericii din viața publică prin procesul secularizării este însoțită de o diminuare a însemnătății simbolice ce i se conferă de către omul obișnuit" (Gavreliuc, 2012, p. 295). Analiza structurilor
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de-al treilea Viconte, îl condusesem în calitate de paj la Isabella (cap. III). Timpul prezent din titlul capitolului II contrazice teza mea, însă probabil poate fi explicat ca un fenomen al perseverenței și al analogiei: toate celelalte titluri-propoziție ale romanului sînt referențiale și, prin urmare, sînt la timpul prezent, în acord cu teza mea. Cuvîntul "Unde" de la începutul titlului capitolului III este și mai surprinzător. Din moment ce locul la care se referă poate fi dedus doar din finalul narațiunii celui de-al doilea
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dar se dovedește imediat că aparține modelului relatării sau, în termenii opoziției mod, că procesul comunicării de la începutul povestirii The Force of Circumstance este dominat de un personaj-reflector. Spre deosebire de acesta, începutul povestirii Schwere Stunde dispune de un personaj-narator, în ciuda nedeterminării referențiale a primului cuvînt. Thomas Mann a impus temporar o convenție mai veche de a începe o narațiune pe baza unei convenții recente. Această tehnică are ca rezultat o anumită înstrăinare. Efectul acestei înstrăinări a cititorului oricum nu poate fi descris
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
v. "text Eu-Tu" "text Eu-Tu" și "text El", 221, 233 texte narative texte non-narative, 113, 116, 222, 279 texte, "comentative" și narative, 55, 73-75, 78-80, 108 dialogate, 278 narative, 278 timp narativ, v. timpuri timpuri, ale "lumii discutate" (referențiale) și ale "lumii narate", 62-81 forme temporale progresive (expanded tenses), 244 tipare de percepție, 194 tip ideal, 23, 30-31, 92, 105-107, 112296, 307, 317 titluri de capitole, 54, 72-81 comentative și narative, 72-81 în romanul epistolar, 77 transferul punctului de
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pentru schimbare, trebuind a fi integrate în toate domeniile de activitate ale unei organizații. Cunoscut fiind faptul că orice sistem funcționează după anumite reguli, cerințe este normal să raționăm că și Sistemele de management al calității au anumite norme standarde, referențiale la care se raportează. Cel mai important, acceptat și recunoscut referențial în ceea ce privește SMC îl reprezintă seria de standarde ISO 9000. Standardele ISO 9000 și rolul lor în funcționarea SMC. Standardele din seria ISO-9000 reprezintă prima abordare sistemică și standardizată internațional
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
ale unei organizații. Cunoscut fiind faptul că orice sistem funcționează după anumite reguli, cerințe este normal să raționăm că și Sistemele de management al calității au anumite norme standarde, referențiale la care se raportează. Cel mai important, acceptat și recunoscut referențial în ceea ce privește SMC îl reprezintă seria de standarde ISO 9000. Standardele ISO 9000 și rolul lor în funcționarea SMC. Standardele din seria ISO-9000 reprezintă prima abordare sistemică și standardizată internațional a managementului calității unei organizații, indiferent de mărimea sau domeniul de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
problematicii sistemelor calității precum și într-o simplificare evidentă a eforturilor de aliniere la aceste standarde, indiferent de domeniul de activitate și mărimea organizației. Aceste modificări majore au constituit motivul pentru care obligativitatea certificării Sistemelor de management al calității având ca referențial standardul ISO 9001:2000 a început abia în decembrie 2003. Această ediție este în prezent în vigoare și asupra ei vom reveni cu mai multe explicații pe parcursul lucrării. Obiectivele ediției 2000 au vizat o multitudine de aspecte dintre care menționăm
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
Standardul ISO 9001 conține cerințele pe care trebuie să le îndeplinească o organizație pentru implementarea unui Sistem de management al calității funcțional și care, în funcție de opțiunea acesteia, să fie auditat de către un organism specializat în vederea certificării sale. Certificarea, având ca referențial standardul ISO 9001, atestă capabilitatea organizației de a furniza calitatea în mod constant, atât în ceea ce privește produsele sau serviciile realizate cât și în planul relațiilor cu partenerii de afaceri și toate celelalte părți interesate. Standardul tratează problema managementului calității din punct
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
organizațiile care solicită acest lucru, cât și pe plan intern, de către organizațiile care și-au implementat astfel de sisteme și efectuează audituri interne (de primă parte) pentru a se asigura de conformitatea proceselor și corecta funcționare a sistemului lor, corespunzător referențialului stabilit. De asemenea, standardul poate fi utilizat și de către clienții firmei, în vederea efectuării la furnizor a auditurilor de secundă parte care au practic același scop, de evaluare și constatare a conformității sistemului în ansamblu sau a anumitor procese din cadrul acestuia
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
De asemenea, standardul poate fi utilizat și de către clienții firmei, în vederea efectuării la furnizor a auditurilor de secundă parte care au practic același scop, de evaluare și constatare a conformității sistemului în ansamblu sau a anumitor procese din cadrul acestuia cu referențialul (standardul) stabilit.
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
mai mulți, cei mai mulți 2.2.2. Acordul în caz al adjectivului 2.3. Persoana 2.3.1. Pronumele posesiv 2.3.2. Pronumele de întărire 3. Acordul din perspectiva controlorului 3.1. Nominalele cu neconcordanță între genul formal și cel referențial 3.2. Nominalele cu neconcordanță între numărul formal și cel referențial 3.3. Nominalele cu neconcordanță în ceea ce privește categoria persoanei 3.4. Centrul este un nume propriu 3.5. Centrul este un pronume 3.6. Centrul este un numeral 4. Acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2.3. Persoana 2.3.1. Pronumele posesiv 2.3.2. Pronumele de întărire 3. Acordul din perspectiva controlorului 3.1. Nominalele cu neconcordanță între genul formal și cel referențial 3.2. Nominalele cu neconcordanță între numărul formal și cel referențial 3.3. Nominalele cu neconcordanță în ceea ce privește categoria persoanei 3.4. Centrul este un nume propriu 3.5. Centrul este un pronume 3.6. Centrul este un numeral 4. Acordul din perspectiva țintei. Particularități ale unor clase lexico-gramaticale 4.1. Numeralul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grupului nominal, între substantiv și adjectiv sau substantiv și determinant. Acordul intern grupului nominal este tratat din mai multe perspective: a particularităților nominalului centru, care pot avea o influență asupra acordului (cum ar fi neconcordanța între trăsăturile formale și cele referențiale, care se poate manifesta în acord sau nu); perspectiva categoriilor gramaticale implicate în acord (trăsăturile de gen și număr, cazul și, discutabil, persoana); perspectiva particularităților de acord ale unor clase de cuvinte (numeralul, formantul cel din componența superlativului, marca al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
două nominale pot avea trăsături diferite de gen și număr. Acordul verbului-predicat cu aceste sintagme binominale variază între acord cu N1 și acord cu N2. În general, acordul cu N2 este declanșat de faptul că acesta este substantivul mai plin referențial, iar acordul cu N1, de faptul că este interpretat uneori drept centru al sintagmei, fiind într-o poziție superioară în ierarhia sintactică a grupului. Subcapitolul este completat cu o Anexă cuprinzând date statistice referitoare la acordul predicatului cu unele sintagme
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să fie împlinită prin diverse operații sintactice. În plus, există și trăsături care nu trebuie împlinite, dar care intră în descrierea posibilităților combinatorii ale altor trăsături. Este vorba de trăsăturile categoriale (A - adjectiv, V - verb, N - nominal) și cele interpretabile, referențiale (persoana, numărul unui nominal). Procedura computațională operează cu elementele selectate din lexicon, utilizând câteva operațiuni: Selecția (engl. Select), Fuziunea (engl. Merge), Mutarea (engl. Move) sau Atragerea (engl. Attract) și Acordul (eng. Agree). Selecția presupune selectarea elementelor din lexicon și gruparea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acord: trăsăturile CONCORD și trăsăturile INDEX. Trăsăturile CONCORD sunt asociate cu proprietățile morfologice, formale, ale numelui (genul formal, numărul formal, cazul). Ele sunt în strânsă relație cu clasa de declinare a substantivului. Trăsăturile de tip INDEX sunt asociate cu proprietățile referențiale, semantice, ale substantivului. Ele sunt numite și indici. Indicii trebuie să fie ancorați unor entități reale (existând anumite condiții de ancorare). Ei cuprind persoana, numărul și genul. (Nu și cazul, acesta nefiind o trăsătură referențială, ci una sintactică, împărtășită doar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Wechsler și Zlatić (2000) analizează acest tip de exemple prin ipoteza celor două seturi de trăsături nominale: în grupul nominal, acordul se face pe baza trăsăturilor CONCORD, morfosintactice, formale, iar în domeniul predicativ, acordul se face pe baza trăsăturilor INDEX, referențiale. Wechsler și Zlatić formalizează astfel o distincție mai veche, între acordul formal și acordul semantic, prezentă și în gramaticile mai vechi, tradiționale, și fac o observație cu caracter generalizator: în interiorul grupului nominal, acordul este (mai degrabă) formal, iar în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formal, iar în domeniul predicativ, acordul este referențial. Pronumele utilizate anaforic se acordă conform INDEX-ului. Ipoteza celor două seturi de trăsături poate explica diverse tipuri de acord: (i) acordul hibrid, al substantivelor cu neconcordanță între trăsăturile formale și cele referențiale. În multe limbi, acestea se pot acorda formal în interiorul GN, dar semantic în exteriorul GN. La fel ca în sârbo-croată, în engleză, o serie de substantive colective impun determinantului numărul singular, dar verbul și pronumele anaforice pot avea fie formă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în acest caz, valorile CONCORD și INDEX fiind diferite, ca în cazul colectivului feminin singular deca din sârbo-croată. Ipoteza CONCORD - INDEX prezice că (i) toate substantivele care au astfel de neconcordanțe au valori CONCORD (formale) diferite de valorile INDEX (semantice, referențiale) și că (ii) acord intern grupului nominal se face pe baza trăsăturilor CONCORD, iar acordul extern grupului nominal (predicativ și anaforic), pe baza trăsăturilor INDEX. În română, acordul semantic și cel hibrid sunt mai limitate: - substantivele colective impun un acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
40) a. *acești guvern b. *Guvernul au decis. c. Guvernul s-a reunit ieri în ședință. Aceștia au avut pe ordinea de zi... (="Guvernanții au avut pe ordinea de zi...") - substantivele care au o neconcordanță între genul formal și cel referențial impun un acord formal atât adjectivului, cât și participiului: (41) a. Ordonanța a fost ucisă de inamici. b. Vedeta a fost asaltată de fani. c. Starul american a fost intervievat de reporterul nostru. În exemplele de mai sus (cu colective
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]