17,529 matches
-
World Union of Free Romanians (Anglia); Free Romanian Writer Association (Franța); World Academy of Arts and Culture (SUA); Liga Culturală Oltenia; East and West Literary Foundation (SUA); World Poetry Society (India); World Poetry Research Institute (Corea); Societatea Mihai Eminescu (Australia); referent la Zentralblatt für Mathematik (Germania) (1985-). Premii: A obținut 16 premii literare, dintre care: Premiul special la proza, Concursul Național Marin Preda, Alexandria (1982); Internațional Eminent Poet, Madras, India (1991); Diplôme d'Honneur en poésie fantaisiste, L'Académie des Lettres
60 de ADRIANA ELENA RĂDUCAN în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363280_a_364609]
-
se înscrie și să obțină diploma de licență în drept la facultatea cu același profil din Iași. Nu profesează niciodată ca avocat, poate și din cauza sănătății șubrede, ocupând de-a lungul vieții funcții mărunte de funcționar, șef de birou, copist, referent sau bibliotecar. La 47 de ani se căsătorește cu poeta Agatha Grigorescu, cu care are un fiu, iar la 51 de ani se pensionează primind de la Societatea Scriitorilor o pensie de 1000 de lei, majorată succesiv pînă la 10.000
„ … DESCHIDE CLAVIRUL ŞI CÂNTĂ-MI … ” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362500_a_363829]
-
introspecția (Trupurile noastre, la soare,/ Două coloane răsturnate,/ Ce susțineau cândva/ Altarul iubirii, p.23), tardivitatea ( Privește cum se desfrunzesc păduri,/ Dezvăluindu-și limpede misterul,/ Cum ramuri goale țin pe brațe răni,/ Să nu se prăbușească în noi cerul, p122), referentul homeric (Așa cum mă-nvățară vechii greci,/ Mi-astup urechile când trec prin mare, p.32), sensibilitatea feminină ‒ elevată, subtilă și totuși sinceră ‒ dau o notă aparte poeziei (regretul feminin vs dorința masculină). Eroticul feminin, în poezia Domniței Flori Neaga, poartă
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
regretul feminin vs dorința masculină). Eroticul feminin, în poezia Domniței Flori Neaga, poartă, nu doar ca o nostalgie, amprenta literaturii medievale, cavalerești: în memorabile sonorități (Tot auzeam cum bate orologiul/ Din turnul vechi cu trepte de granit, p.12), în referenți de recuzită (Iar tu m-ai apărat cu sabia,/ Ca un vrednic cavaler medieval..., p.124), în aspirații și în fantezii nubile (În așteptarea Prințului Albastru/ Pe calu-i cu căpăstrul de argint./ Să mă arunce-n șaua de mătase
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
grei și având prețul seriozității neîncetate! Cât de apreciat de public este tânărul interpret Marius Cristian Brutaru, o spune prezența impresionantă la spectacolul său de gală; cât se bucură de încredere în aria producțiilor muzicale o spun numele colaboratorilor și referenților recentului CD, între care cel al maestrului Constantin Arvinte e mai mult decât o precizare, e o lămurire ireversibilă; iar cât de respectat este în rândurile artiștilor o exemplifică incontestabil cei care au răspuns fără să încalce, ci să ilustreze
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
gramatică și lexicon sunt făcute după dialectele Arli, Djambashi și Burgudji....și din aceste dialecte așteptăm să fie limba literară a romilor din (Macedonia și Șerbia, n.n.), și din alte locuri unde trăiesc romii. Semnează autorul rom Shaip Yusuf și referenții W. R . Rishi (indian), Krim Toșev, Nedat Jasar, Nusret Sehaar. ”...Autorii ...care creeaza simbolistică sunetelor care se aud în dialectul Arli și Djambashi au concluzionat că sunt aceleași cuvinte cu ale romilor din Macedonia, și în cel mai mare loc
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
descoperim aproape toate caracterele folosite astăzi pentru alfabetul comun al limbii români, dar care nu este potrivit pentru toate dialectelor rome, care sunt foarte numeroase și diferite în rostirea aceleași cuvinte sau reguli gramaticale. W. R. Rishi este declarat că referent pentru cartea lui Shaip Yusuf, dar în acele vremuri domnul W. R. Rishi a scris o carte comparativa între hindi și români numărând doar 65 de pagini. Este foarte curios de ce domnul Yusuf nu a spus un cuvant despre cartea
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
îl întâlnim și la Varșovia în anul 1990, când s-a adoptat alfabetul și limba comună. Lista cu persoanele care au hotărât înainte de anul 1980, în lipsa a milioane de romi, ce limbă și ce alfabet să folosească: Shaip Yusuf și referenții W. R . Rishi (indian), Krim Toșev, Nedat Jasar, Nusret Sehaar. Lista cu persoanele complet necunoscute pentru milioane de romi care au semnat alfabetul decis la Varșovia: Sait Balic, Rajko Djuric, Georgi Demeter, Saip Yusuf, Mozes Heinschink, Andreej B. Lewkowicz, Ignacy
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
același post îl găsim în Salonta (Bihor). Și aici a căutat să întroneze ordinea, „ să stârpească corupția, mituirea, aceste burueni veninoase de cari se vede că sufere societatea rămasă în urma războaielor” ( s.a.). În anul 1959 Gheorghe Popa de Teiuș este referent la Tribunalul din Oradea-Mare, iar din anul 1861 la Tribunalul din Arad, înființat la insistențele sale. În ziua de 5/17 septembrie 1861 la Arad se întrunesc reprezentanții de frunte ai românilor din eparhia Aradului, printre care îl regăsim și
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
circula era că nu de oameni ar avea nevoie instituția în chestiune, cât de proiecte, căci echipa încropită politic nu avea nici o idee cu care să înceapă să se afirme. Erau scoase la concurs 17 poziții de directori adjuncți și referenți. Cerințele pentru înscrierea la concurs au fost trasate precis, cei interesați trebuind să îndeplinească o serie de condiții: „cetățeni” români care cunosc limba țării respective și vorbesc o limbă de circulație internațională (de preferat limba engleză); au o vechime de
ILEGALITATEA – VALOARE „CULTURALĂ” PROMOVATĂ DE NOUL ICR ŞI ACOLIŢII SĂI de IOANA MOLDOVAN în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349030_a_350359]
-
au abilități de comunicare; cunosc spațiului cultural din țările-gazdă, implicarea în dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și acestea și cunosc legislația în vigoare privitoare la înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, precum și a Institutelor Culturale Române din străinătate.” Pentru referent era eliminată obligativitatea vechimii într-o funcție de conducere. Cei interesați au trebuit să trimită toate hârtiile relevante, de la acte de identitate, diplome universitare, portofolii, atestate etc. - tot ceea ce candidatul considera relevant, însoțite de atotcuprinzătorul CV, adevăratul buletin de identitate profesională
ILEGALITATEA – VALOARE „CULTURALĂ” PROMOVATĂ DE NOUL ICR ŞI ACOLIŢII SĂI de IOANA MOLDOVAN în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349030_a_350359]
-
Cum se face că cei care organizează concursul sunt înșiși concurenți și se ocupă de dosarele altor concurenți? Fiecărui concurent i s-a cerut un cazier judiciar. Cazierul însă nu spune toată povestea legală a candidaților! Rareș Cristian Trifan, desemnat referent la ICR New York, a fost trimis în judecată, în octombrie 2011, pentru conflict de interese, după ce procurorii au stabilit că, în calitate de director general al Operei din Cluj, a încheiat, în 23 februarie 2009, un contract cu sine însuși, în calitate de regizor
ILEGALITATEA – VALOARE „CULTURALĂ” PROMOVATĂ DE NOUL ICR ŞI ACOLIŢII SĂI de IOANA MOLDOVAN în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349030_a_350359]
-
circulă era că nu de oameni ar avea nevoie instituția în chestiune, cât de proiecte, căci echipa încropita politic nu avea nici o idee cu care să înceapă să se afirme. Erau scoase la concurs 17 poziții de directori adjuncți și referenți. Cerințele pentru înscrierea la concurs au fost trasate precis, cei interesați trebuind să îndeplinească o serie de condiții: „cetățeni” români care cunosc limba țării respective și vorbesc o limbă de circulație internațională (de preferat limba engleză); au o vechime de
IOANA MOLDOVAN [Corola-blog/BlogPost/349033_a_350362]
-
circulă era că nu de oameni ar avea nevoie instituția în chestiune, cât de proiecte, căci echipa încropita politic nu avea nici o idee cu care să înceapă să se afirme.Erau scoase la concurs 17 poziții de directori adjuncți și referenți. Cerințele pentru înscrierea la concurs au fost trasate precis, cei interesați trebuind să îndeplinească o serie de condiții: „cetățeni” români care cunosc limba țării respective și vorbesc o limbă de circulație internațională (de preferat limba engleză); au o vechime de
IOANA MOLDOVAN [Corola-blog/BlogPost/349033_a_350362]
-
în contextual epocii, îmbiind la o nouă rejudecare a întregii sale contribuții literare, publicistice, politice și teologice”. În concluzie, ceea ce dă valoare inestimabilă acestui volum este unicitatea sa, fapt remarcat și de un Dumitru MICU, Stancu ILIN și Pavel ȚUGUI, referenții tezei de doctorat. Mai există o monografie CRAINIC a profesoarei Geta PÂRVĂNESCU din Oradea, care repovestește însă ceea ce CRAINIC a povestit deja în amintiri. Prof. univ. Asoc. Pompiliu COMȘA, Universitatea ”Apollonia” Iași Referință Bibliografică: Un volum de ținută despre viața
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Preacuviosul Părinte Arhim. Dr. Macarie Motogna. Cartea este teza de doctorat a Protosinghelului Macarie Motogna, lucrare ce a fost susținută în data de 18 octombrie 2007, la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca - Filiala Academiei Române, comisia de specialiști și referenți științifici având următoarea componență: Președinte; Acad. Camil Mureșan, Conducător științific; Prof. univ. Dr. Nicolae Edroiu - Membru Coresp. al Academiei Române, Referenți științifici: Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru, Domnii: Conf. Univ. Dr. Șerban Turcuș și Cercet. Șt. Gr. I Dr. Veniamin
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
în data de 18 octombrie 2007, la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca - Filiala Academiei Române, comisia de specialiști și referenți științifici având următoarea componență: Președinte; Acad. Camil Mureșan, Conducător științific; Prof. univ. Dr. Nicolae Edroiu - Membru Coresp. al Academiei Române, Referenți științifici: Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru, Domnii: Conf. Univ. Dr. Șerban Turcuș și Cercet. Șt. Gr. I Dr. Veniamin Ciobanu. Cartea are la început o Binecuvântare scrisă de către P.S. Părinte Episcop Justin Hodea Sigheteanul - Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
românesc. Poetul însuși, se vede un Luceafăr aparținând nemuriri. Stea, ce luminează înaltul cerului pe o cale de expresie, considerându-se el însuși o ființă cerească, iar viața lui ca o biografie, în sensul etimologic al termenului, un poem fără referent, materie a unei conexiuni, și nu a unei filiații, transformând ficțiunea în figură romanescă, prinsă în pluralul propriului poem.Un travaliu a cărei poveste este repovestită de Poet. Acest fenomen în regăsim și în”Amorul unei marmure “, în care poetul
AUTOBIOGRAFIA POETULUI ÎN OPERA LUI EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362136_a_363465]
-
Profesor de Patrologie și literatură Patristică Ioan G. Coman. Revenind pe plaiurile natale, este numit Profesor suplinitor la Academia Teologică din Caransebeș și după desființarea istoricei Episcopii de aici merge la Timișoara, unde este numit în anul 1949 Secretar, apoi Referent principal la Centrul Eparhial, iar între anii 1952 - 1956 ocupă funcția de Consilier Cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei și Caransebeșului. Din anul 1956 reia activitatea în învățământul teologic ca profesor la Seminarul Teologic din Caransebeș, unde predă greaca și franceza până la
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
narativă amintește de sistemul filosofic propus de Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit autorul și
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
filosofic propus de Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit autorul și în piesele „Zilele de pe
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
prezentator al emisiunilor săptămânale de etnologie și muzică populară „Ethnos” și „Du-te, dor, pe la izvor”la Radio Antena C, Chișinău. În 2008 activează ca producător al emisiunii de folclor „Ethnos” la DTV, Chișinău, Moldova. Din 2010 până în 2012 este referent principal la cultură, știință și învățământ în Aparatul Președintelui Republicii Moldova, apoi, din 2012 funcționează ca redactor prezentator al emisiunii de etnologie „Dor de izvor” la Radio România Chișinău.Toată activitatea sa artistică este fundamentată de nenumărate expediții folclorice în Basarabia
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
marxiste al cărei jandarm se consideră, iar Uniunea scriitorilor are doar formal o secție de critică literară, deoarece membrii ei nu mai fac corp comun cu spiritualitatea obștii, ci formează un grup de decidenți în legătură cu creația obștii, ei fiind și referenții consultați de edituri în legătură cu oportunitatea unei cărți de a fi publicată sau nu și cei care, după apariție, hotărăsc dacă „servește” sau nu. Tot dintre ei erau preferați cei care, concomitent cu cariera universitară ca stâlpi ai educației înaintate, deveneau
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
unei cărți de a fi publicată sau nu și cei care, după apariție, hotărăsc dacă „servește” sau nu. Tot dintre ei erau preferați cei care, concomitent cu cariera universitară ca stâlpi ai educației înaintate, deveneau editori sau conducători de redacții, referenții aparatului de cenzură și selecționerii pentru manualele de literatură. Este drept că, până de curând, mi-aș fi permis să mă refer numai la perioada care are legătură cu aceste nume, perioadă în care s-a simțit din plin și
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
lui nerostită, dialogul lui cu sine și cu Cel Ascuns ne oferă, cred, unele surprize. Lectura și interpretarea semnelor plastice, din acest unghi, anunță o fractură, o discontinuitate în raport cu palierele perceptibil și inteligibil (asemănarea și chipul), punând în lumină polisemia referentului și impresionanta vocație introspectivă și recuperatoare de care face dovadă sculptorul. Echilibrul clasic (tensionat, e drept, chiar la primele două niveluri) e tulburat aici, chiar abandonat, la răstimpuri, în favoarea unei modernități problematice, sceptice și agnostice, poate. În prim-planul analizei
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]