55,719 matches
-
a ajuns în America!) Piesa de teatru Cruciada fermoarelor este o satiră a stilului de viață comunist, realizată de sus, cu mijloacele teatrului absurdului. Energia demistificatoare aduce aminte de Brecht, exuberanța lingvistică - de Eugen Ionescu. în text nu apare nici o referire directă la comunism. Ceea ce "vedem" este doar un spațiu al nunții fără sfârșit, al bucuriei obligatorii. Personajele se agită și vorbesc necontenit: ele au o veselie mecanică, pe care și-o alimentează cu fise introduse în propriul corp. După cum reiese
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
învăluind lent, întotdeauna de la distanța potrivită, lucruri și personaje. în bună măsură, probabil, o consecință a privirii îndepărtate (în spațiu și timp) a celor patru implicați în realizarea filmelor. Toți sunt tineri, detașați biografic de momentul istoric la care fac referire (primele două filme), și în plus, educați cinematografic în afara spațiului originar, în România (un "afară" trist, odata ce-ar fi putut fi "acasă"). Plecați și întorși așadar, cu o privire nouă ce poartă în ea lecția distanței: nu numai (senzația
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
politici trebuie rugați a lucra pentru ca să ți se reguleze o pensie viageră de înălțimea lefii chiar". De acum încolo, pînă tîrziu în 1883, (ultima scrisoare a lui Eminescu, potrivit însemnărilor Veronicăi, e din 16 februarie 1883), corespondența lor are dese referiri la acest episod bănesc, Eminescu informînd-o despre eforturile, inutile, pe care le face și Veronica venind în cîteva rînduri la București (unde, uneori, a întîrziat mai mult) pentru a impulsiona lucrurile. Amorul lor corporal acum se împlinește plenar, fie în
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
negativism iresponsabil. Când îl persiflează pe Alexandru Mironov, "care a recunoscut că a dat note informative Securității", Dan Petrescu ni se înfățișează pentru o clipă ca un om de atitudine, demn de încredere. Dar când în același paragraf descoperim o referire batjocoritoare și la adresa lui Gabriel Liiceanu, nu mai putem lua în serios presupusa lui intransigență. începem să credem că justițiarul nu este cu adevărat un justițiar, ci un maniac al denigrării semenilor, că - imatur - își găsește o plăcere vinovată în scandalizarea
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
Cantemir și 2. explicit, dar limitat la un aspect, la o circumstanță sau la un caz al puterii, prin cugetări, maxime sau imagini, făurite la nivel popular, eclesiastic sau literar. Prima modalitate implicită, justifica "stăpânirile" în stil solemn, sentențios, prin referire la voința divină (mila Domnului) sau la calitățile morale ale bunului voevod: înțelepciunea, vitejia, cumpătarea. În schema noastră, aceste fundamentări se situează în cadrul procesului de eticizare a puterii. Cealaltă modalitate, explicită, de legitimări se manifesta în primul rând la nivel
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
n-a coborît niciodată la nivelul ilustrat mai sus. Catastihul amorului reprezintă, fără dubiu, o traducere. De precizat însă: o traducere localizată, care introduce elemente de topografie bucureșteană (Cișmegiu, Kiseleff, grădina Scufa, mănăstirea Sărindar, Bossel, Băneasa, Podul Mogoșoaiei, Lipscani) și referiri la viața culturală autohtonă (Misterele căsătoriei, Elena, Manoil, Catastrofa boierilor, Isachar, Grigore Vodă, pictorul Aman, reprezentația la Teatrul Național a piesei Fiamina...). Dar afirmația lui D. Bălăeț că ar fi vorba de "mediul bucureștean specific începutului celei de-a doua
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
un adevărat șmecher de cartier" (LD, 11 martie). Diferența dintre sensul "tradițional" și cel recent și specializat e utilizată în scop umoristic în cazul în care cartierul, ca metonimie a existenței mizere și marginale, a periferiei, este explicitat oximoronic prin referirea la o zonă rezidențială, la cartierul de lux preferat de nomenclatură: "Și Petre Roman este băiat de cartier - Primăverii, firește" ("Academia Cațavencu" 15, 1999, 6). Se știe că muzica actuală (rap, hip-hop) a contribuit în mod decisiv la răspîndirea emblemei
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
în timp ce Eminescu "rîdea cu indiferență", fără să-i acorde vreo importanță. Maiorescu administrează o nouă și ultimă analiză a erorilor celor "20-30 unii zic chiar 40 de redactori-colaboratori" în Răspunsurile "Revistei Contimporane". Al doilea studiu de patologie literară, cu ample referiri în special la erorile lui V. A. Urechia. Față de P. Grădișteanu, criticul junimist are o atitudine conciliantă, întrucît "nu este erudit și literat ex professo", ca .V.A. Urechia, "nu este profesor de literatură și istorie la o universitate a
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
se tratează după reclamele de la televizor" (EZ, 2322, 2000, 5); "Cu budigăii pe sticlă"; "s-a prelins pe sticlă" (EZ 2331, 2000, 8); "A vrut (...) să apară în sfîrșit "pe sticlă"?" (L, 14, 2000, 2). Se simțea probabil nevoia ca referirile la televiziune să capete o variantă argotizantă, care să se potrivească cu registrul colocvial și cu tonul lui de ironie generalizată. Televizorul era de altfel de mai multă vreme și o sursă pentru comparații familiare: expresia a vorbi ca televizorul
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
un autor ori un volum neconvenabil puterii. Atenția maximă a autorităților era, însă, concentrată, pe acele mijloace de comunicare (a ideilor "subversive") care ajungeau la "mase". Drept dovadă stă faptul că, în vreme ce se publicau cărți "cu aluzii" ori chiar cu referiri critice explicite la adresa sistemului, în vreme ce pe scenele teatrelor se montau piese la care îți era cam frică să aplauzi sau să rîzi, în schimb presa era obligată să lucreze la comandă, într-un stil impus și cu restricții draconice (listă
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
de fond. Ironizînd și autoironizîndu-se prin mijlocirea unei fantezii ațîțate (ciclul în chestiune se intitulează Phantastikon), poeta nu abordează de-a dreptul realiile dure ce-o rănesc, ci prin intermediul imaginarului solemn, convențional, în care ele se drapează adesea, ergo prin referire la mitologia lor. Deși adînc decepționată de real, se luptă cu reprezentanța abstractă a acestuia. Și pentru a fi la paritate, înscenează ea însăși o mitologie caricată, emisie a ingenuității rănite, precum delirul "unui înger nebun/ care mă urmează șontîc-șontîc
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
acord cu fascismul și totalitarismul. Și, acum, în 1948 (avea 80 de ani), scriind la jurnalul său, urmărea să înalțe un studiu despre totalitarism, din care n-au rămas decît fragmente, pe deasupra neinteresante cu totul. La 14 februarie 1948, făcînd referiri la scopul acestor însemnări, mărturisea: "Mîine, 15 februarie, se împlinesc cinci ani de cînd am început însemnările de față. Ele au fost începute cu gîndul să servească la revizuirea și adăugirea celor publicate de mine și de oamenii timpului meu
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
un moment dat în presă de opoziția miluită a liberalilor, reluînd o veche sintagmă din presa autohtonă de la începutul secolului trecut. Conștient cum stau datele problemei, premierul Năstase a putut căina opoziția că trece printr-o criză de lideri, cu referire la președintele PNL, Valeriu Stoica, și la cel al PD-ului, nărăvașul Băsescu. Un lucru pe care îl știu, în egală măsură, și Adrian Năstase și președinții acestor partide e că PRM-ul lui CVTudor poate cîștiga puncte prețioase în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
muncii e de obicei preferată și de jurnaliștii care descriu fenomenul: "Fetele sînt pe "servici" sub privirile atente ale "peștilor"" (RL 870, 1993, 9). Principalele expresii citate nu par totuși a fi strict legate de prostituție: le întîlnim și cu referire la alte activități specifice, ca în declarațiile de mai jos (nu se poate ști în ce măsură absolut autentice ca limbaj) ale unui tînăr infractor: "ieșim la produs: strîngem gașca, bătem aurolacii, șparlim prin tramvaie, spargem mașini de prin zonă" (Dilema 378
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
ne sesizează la un moment dat, pare doar o simplă perversiune de colecție. Ca un bun gal al zilelor noastre, Pascal Quignard își completează speculațiile lingvistice (excelente!) cu o bună cunoaștere a psihologiilor abisurilor. Înclinație precizată de altfel și prin referiri explicite la autori ca Géza Roheim ori Sándor Ferenczi. Marea calitate a lui Quignard stă de altfel în modul în care umanizează și relativizează un discurs în sine foarte pretențios. Pascal Quignard, Sexul și spaima, trad. Nicolae Iliescu, col. "Sinteze
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
cînd cea a evreului meseriaș atipică, cînd statisticile demonstrează că au fost mai mulți meșteșugari. Dar, în imaginarul antisemit, inversarea acestui raport contribuia bine la fixarea clișeului despre evreul parazit și speculant, prin comerțul său. Și, la aceasta, a făcut referire și M. Eminescu. Se știe că evreul cămătar este o profesiune aproape dictată lui în Evul Mediu, cînd Biserica a interzis creștinilor negoțul cu bani. Iar evreului i se interzicea, secole de-a rîndul, să dețină proprietăți funciare și imobiliare
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
face un reproș subînțeles că nu e Lovinescu cel care să fi fost chemat, cum era drept, să îmbrace tunica brodată cu fireturi. Aceasta pare să fie ținta principală a articolului. Mulți dintre cei care "erau acolo", scrie Nego cu referire la Academie, "vor trăi în istorie numai prin numele citat undeva de E. Lovinescu, de asemenea un dărâmător de falși idoli, un nemuritor care nu fusese poftit la prânzul de pe pământ al eternității". Viitorul, adică posteritatea i-a confirmat previziunea
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
mai strălucită generație intelectuală din toată România modernă". Întreb, de ce am diminua generația junimistă, bogată în atîtea mari valori. Bune și interesante sînt capitolele despre filosofia în deceniile totalitarismului comunist, relevîndu-se cum funcționează din interior acest tip de totalitarism, făcîndu-se referiri la un exponent al acestui tip rudimentar de filosofie, C. Ionescu-Gulian. Aici se acordă însemnătate personalității și operei filosofice a lui C. Noica, o vreme extaziat de Marx, ale cărui scrieri le-a studiat în anii de închisoare. Capitolul Păltiniș
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
Cronicarul n-o cunoaște, dar care i se pare demnă de a fi citită. E vorba de Tzara mea de Tamara Carauș, "ceva între jurnal literar și eseu sociologic", după cum o califică dl Ciobanu. Ortografia neașteptată a titlului conține o referire implicită la dadaistul Tristan Tzara. O carte, despre postmodernismul basarabean. Nasc și dincolo de Prut postmoderni. Scenarii și opinii despre criza din PNȚCD Demisia de la președinția PNȚCD a profesorului Andrei Marga și întîmplările de tot felul produse în partid după această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
Mill, în traducerea lui Adrian-Paul Iliescu, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității București, autor, printre altele, al unor cărți de filosofie a politicii (Conservatorismul anglo-saxon 1996, și Liberalismul între succese și iluzii, 1998, aceasta din urmă conținând, evident, numeroase referiri la John Stuart Mill) și al unor antologii în domeniu. Nu este singura versiune românească a celebrei cărți a filosofului utilitarist englez (în 1996 a mai apărut una, semnată de Dan A. Lăzărescu, semnalată și aceea în România literară). Numeroasele
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
Ar fi mai grav dacă formularea ar constitui încă unul dintre exemplele manierei de un gust foarte îndoielnic manifestate în publicistica românească, de tratare a dramelor umane în cheie nonșalantă, ironică și minimalizatoare. Din păcate, DEX-ul nu conține nici o referire la respectivul uz metaforic al cuvîntului salbă (e înregistrată totuși, cu valori opuse, expresia salba dracului). în DLR (tomul X, partea 1, 1986) se găsesc, în schimb, destule dovezi ale clișeizării termenului: de la scriitorii secolului al XIX-lea - "cea întîi
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
pe noi. * Și ca să ne consolăm puțin, iată, cenzura funcționează și la americani, nu doar la noi, prin Stelian Duțu: de pe caseta video în care Bin Laden se conversează cu un saudit despre atentatele din 11 septembrie au fost tăiate referiri neplăcute la ambiguitățile Arabiei Saudite, cu care SUA nu vor să se pună rău. Pentagonul răspunde în doi peri acuzației: caseta ar fi fost tradusă de mai mulți reputați specialiști independent unul de altul. Oare de ce era nevoie de mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
Eminescu, Maiorescu, Rebreanu, Negruzzi, Asachi, Dosoftei, Bolintineanu nu s-au scris fără a se aminti măcar într-un colț de pagină numele celui care a pus la dispoziție instrumentul de lucru, ediția critică?!). Așa încît nimic mai firesc decît frecventele referiri ale lui Z. Ornea la calitatea edițiilor analizate și a autorilor lor; înțelegerea, cuvintele de caldă apreciere, punerea în evidență a erudiției filologice, a travaliului, scrupulul profesional, competența, rigoarea, eficiența, perseverența constituie un elogiu al activității editorului (,,munca aceasta e
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
de freudiană, pe atât de șocantă, rupând cu o întreagă tradiție filosofică. Dispoziția lui Vasile Dem. Zamfirescu este cea a unui analitic documentat și rămâne neschimbată, dar o dată cu volumul al II-lea conceptul privilegiat va fi cel de inconștient - prin referire îndeosebi la trei mari momente: Freud, Jung și Blaga. Un capitol vast - Antropologia psihanalitică, în care psihanaliza este circumscrisă drept "cea mai radicală și mai fundamentată dintre orientările hedoniste", deschide volumul ca o punte către cel anterior; un alt capitol
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
către un filon al reflecției personale. Indiferent de scopul (sau de scopurile) pentru care va fi scris, Sorin Pavel s-a plasat de timpuriu la nivelul unei hibernări auctoriale. Cu rare excepții, el a fost radiat din orice fel de referiri. Mă întreb dacă nu și refulat. Pe fondul contextului istoric nefavorabil și al cotației sale modeste la bursa valorilor naționale, mai contează drept cauză și narcisismul moștenitorilor spirituali ai epocii atât de violent înfierate de către autor. S-ar putea spune
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]