5,631 matches
-
împrejurimilor? Foamea și setea după Cuvânt au fost și sunt ’stâmpărate și ostoite” la bisericuța de lemn de la șosea” nu o dată, ci mereu și mereu, Cuvântul țâșnind din Izvorul Vieții, proaspăt și bun de băut; familia creștină fiind prin definiție, reflectare a iubirii intratrinitare dintre Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Biserica „Sf. Treime” Vaduri, s-a construit între anii 1996-1998, sub păstorirea părintelui Nicolae Nicolescu, de către o echipă de meșteri în frunte cu Petru Cociorvei din comuna Frasin, județul Suceava; pictura
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
în același timp, o adevărată școală istoriografică formată în jurul lui Viorel Faur, între care și câteva nume de mare prestigiu, aici, la muzeul orădean. Remarcabile, constituind adevărate modele, sunt studiile și cărțile despre anul revoluționar 1848-1849 în Țara Crișurilor despre reflectarea Războiului de Independență, despre anul Marii Uniri și următorii, în același ținut, sau studiul monografic dedicat localității Sighiștel etc. care i-au adus, istoricului Viorel Faur, notorietatea, nu numai printre colegii de breaslă, ci și în cadrul publicului larg. Notorietate care
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
ca unui partener de dialog: „Doamne, Dumnezeul nostru! Cât de minunat este numele Tău în tot pământul! Că s-a înălțat slava Ta mai presus de ceruri” (Ps. 8, 1). Dumnezeu este unicul și supremul frumos, iar măreția creației este reflectarea Frumuseții divine [13] . După această Frumusețe tânjește sufletul credinciosului: „Una am cerut de la Domnul, ca să văd frumusețea Lui și să cercetez locașul Lui” (Ps. 26, 8). Frumusețea lui Dumnezeu strălucește, este lumina și slava Lui: „strălucirea frumuseții Domnului este din
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
eu chem [68] frumusețea omului, chip și asemănare. În antichitatea greacă frumusețea omului era interpretată ca teofanie: sălășluirea zeului în trupul unui muritor. La Sfinții Părinți frumusețea omului nu numai că își păstrează caracterul sacru, dar ea este considerată o reflectare, un simbol al frumuseții dumnezeiești. În cartea Facerii frumusețea lui Dumnezeu se reflectă mai întâi, în frumusețea lumii, în macrocosmos, iar la sfârșitul zilei a șasea, o dată cu crearea omului, frumusețea lui Dumnezeu se reflectă în om ca macrocosmos. Astfel, omul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Logosului împreună cu Acesta” Ajungând mai în profunzime, vom vorbidespreîn antichitatea greacă frumusețea omului era interpretată ca teofanie: sălășluirea zeului în trupul unui muritor. La Sfinții Părinți frumusețea omului nu numai că își păstrează caracterul sacru, dar ea este considerată o reflectare, un simbol al frumuseții dumnezeiești. În cartea Facerii frumusețea lui Dumnezeu se reflectă mai întâi, în frumusețea lumii, în macrocosmos, iar la sfârșitul zilei a șasea, o dată cu crearea omului, frumusețea lui Dumnezeu se reflectă în om ca macrocosmos. Astfel, omul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
îl va cunoaște personal la Berlin în 1933. Cioran a fost contrariat încă de tânăr de imposibilitatea unei cunoașteri profunde, reale și obiective a lumii și a fenomenelor neînțelese prin simțurile noastre, cu toate că par a fi realității obiective și a reflectării lor în conștiința umană, agnosticismul considerând drept inutilă orice cercetare rațională (metafizică, transcendentă) în acest sens. Din păcate aceste timpuri ce le trăia ca bursier acolo, erau timpuri de „agonie” pentru Germania, unde prețul unei pâini atingea cifra astronomică de
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
ale creației există „vocațiile creaționale ale lumii”, prin care omul depune un efort către dezvoltarea „energiilor latente ale creației”. Congar inserează toate aceste idei fiindcă nu a fost mulțumit de expunerea lui Culmann; deși „ciclurile concentrice” ale lui Culmann îngăduiau reflectarea Bisericii în lume, ele nu au permis autonomia lumii ca realitate în care lucrează Împărăția lui Iisus Hristos. Ca să asigure această autonomie, Congar „restaurează” teologia creației și antropologia. Aici Congar vede „pregătirea Împărăției lui Dumnezeu” în desăvârșirea cosmosului. Desăvârșirea creației
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
Luca Viola, Constantin Strungă, Mariana Strungă din Timișoara și Traian Trifu Căta din Banatul sârbesc. Sperăm ca Anuarul nr. 2 al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Timișoara Banat să aducă un plus de cunoaștere, originalitate și creativitate, care să fie o reflectare obiectivă a activității noastre. Coordonatori, Prof. Doina DRĂGAN Prep.Univ. Andreia Elena ANUCUȚA Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE prezintă: ANUARUL NR.2 AL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI - FILIALA TIMIȘOARA BANAT / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 430, Anul II
FILIALA TIMIŞOARA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354750_a_356079]
-
ori să fie de folos altora pentru hrană trupească și sufletească. 15 martie 2012 O CLIPĂ DIN MEMORIA TIMPULUI Imortalizată cu un penel, ori încrustată într-o pagină, cu pana de foc a inimii. O clipă doar. O rază. O reflectare a sufletului. Un rid în plus. O secundă care-ți poate schimba întreaga viață. Îți poate lăsa urme care nu se șterg. O clipă - de asemenea, poate să-ți dăruiască atâta fericire, încât suplinește toate nereușitele și înfrângerile tale. Gândește
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354809_a_356138]
-
mereu pe mâna noastră, biet popor... "tarat" și "fără șira spinării" (cum ne alintă un alt distins „boier al minții”, din același club select... Cu privire la Decizia Curții Constituționale, legată de Referendum, aceasta era...previzibilă. Amânarea n-a fost decât o reflectare a ceea ce reprezintă Curtea în esența ei politică. Tergiversarea legată de calcularea cvorumului a fost în ton cu..."lungește, Doamne, boala că să treacă vara", eventual, și toamna. Iar... "iarna nu-i ca vara". Cât despre judecata celor nouă "judecători
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
o genă a criminalității comuniste care influențează spre stânga atitudinea lor și a maselor. -Succesul unei opere de artă depinde de mai mulți factori:felul receptării artei,nivelul de cultură al receptorilor, felul de interpretare a acesteia și modul de reflectare a societății și talentul autorului în interferență cu intervenția și rolul societății. -Nu există opere accesibile sau opere inaccesibile.Valoarea estetică a operei ce cuprinde:profunzimea esenței,complexitatea structurii,noutatea limbajului,rafinamentul expresiei,polivalența sensurilor incluse,nu definește accesibilitatea.Între
6-METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356792_a_358121]
-
rezultat din dotări și autodotări era de de aproape două milioane de lei iar valoarea obiectelor de inventar era cu puțin peste 310 mii lei, începând din același an valoarea patrimoniului provenit din fonduri bugetare nu a mai crescut. Era firește, reflectarea evidentă a crizei multiple prin care trecea societatea românească în ansambulul ei. Tot ce s-a făcut în acest timp : amenajarea unor cabinete școlare, de istorie și geografie, a două laboratoare, de fizică-chimie și biologie sunt eforturi exclusive ale titularilor
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356926_a_358255]
-
spirit, chiar spiritul suprem, acționează asupra sa însăși sau asupra corpului? Noi nu avem în noi înșine nici un sentiment sau o cunoștință despre această putere. Nu avem despre ființa supremă o altă idee decât aceea pe care o aflăm din reflectarea asupra facultăților noastre proprii. [...] Oare e mai greu de conceput că mișcarea poate naște din impuls decât că poate naște din voință?”. Hume a avut încă din timpul vieții admiratori și apărători de un mare prestigiu intelectual, cum a fost
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
inspiri în cânt, A fi vorba caldă ce te liniștește-te în gând, Și șoaptele ce vitalitate-ți dau venind.. Al nopții astru stingher de-aș fi fost Cântând în beznă șansa fără rost, Doar când te văd încep o reflectare, Reflectându-ți Lumina am o scăpărare.. Oo, sufletu-ți e atât de moale și de fin! Ce mi-ar păsa de lume cu al ei spin, Plin de venin ce pe mulți însingurează? Ci doar de văd așa icoană mă
FERMECAT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370813_a_372142]
-
89, 10) Imaginația unui poet aduce lirismul, imaginea dată de poet vizibilizează înțelepciunea, ceea ce rezultă vedem cu ochii minții sensibile și este poezia. La poetul Eugen Dorcescu acest parcurs trasează repere în toate trei etapele creatoare, spiritualizând trăirile interioare până la reflectare divină. Nu este întâmplător motto-ul acestui volum- sinteză a operei poetice de până acum, distinsul professor, doctor în filologie, se află la vârsta biologică propice exprimării existențialiste și la apogeul creației menite reflecțiilor interpretate hermeneutic Cele 111 poezii au
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
la aceleași glume și ne putem întreba, ba chiar, deseori, o facem, de ce râde omul simplu (rural, urban, cu specificațiile urban-industrializat și urban-periferic, spre deosebire de omul cult, evoluat spiritual); Funcția educativă: stârnind râsul prin ironie, societatea induce ideea scăderii performanței, cu reflectare în plan social: mai puține șanse la promovări, cuceriri, succese, etc; Funcția coercitivă: râsul ridiculizator provoacă individului, senzația de rușine activând astfel mecanismele ei mobilizatoare; Funcția socio-morală: aici străvechiul dicton „ridendo castigat mores” este, de unul singur, în măsură să
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
etc; Funcția coercitivă: râsul ridiculizator provoacă individului, senzația de rușine activând astfel mecanismele ei mobilizatoare; Funcția socio-morală: aici străvechiul dicton „ridendo castigat mores” este, de unul singur, în măsură să dea importanța acestei funcții. În plan individual, însă cu fermă reflectare în social, exercițiul râsului, fiind eliberator de endorfine, creează relaxare, disponibilitate pentru comunicare, permisivitate, toleranță, creșterea capacităților intelectuale. Și aici cred că un exemplu se impune. În anii șaizeci vestul Europei era confruntat, la nivel social, cu actuala noastră problematică
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
stemă de pădure, Cosmos de mărgean... ,, În păduri adevărate, Toți copacii sunt palate, De la miez până la coajă, Apărate-n trunchi, de-o strajă Înarmată până-n dinți Lustruiți și ascuțiți. ,, ( Basm de codru ) Ceea ce rămâne impresionant la poemele Mirei Lupeanu este reflectarea spre natură și tot câștigul dăruit de plinătatea imaginilor. Cuvântul scris este pentru poetă ceva divin. Cuvântul are ca scop suprem - creația. Întreaga sa creație este o sinteză specifică gândirii poetei care prilejuiește interpretări din cele mai diferite - rămânând prin
,, SUB ZODIA CĂRȚII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369503_a_370832]
-
de mediul în care s-a dezvoltat fiecare, ideea de bază a rămas aceeași: omul, în esență, este o ființă vie, alcătuită din trup și suflet, în plan material cu un creier care gândește, iar în plan spiritual cu o reflectare psihică a realității, un produs al activității creierului uman, o capacitate aparte de înțelegere. Cu toate astea nu creierul produce această conștiință, ci invers. El este doar un receptor și un emițător al fluxurilor de conștiință. Când vom cunoaște cu
IMAGINEA DE SINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368116_a_369445]
-
Este vorba despre o carte ce pune în valoare calitățile gazetărești excepționale ale autoarei, întrucât avem de a face nu cu orice fel de jurnalism, ci cu unul cultural ce vorbește în primul rând despre buna intenție și preocuparea pentru reflectarea adevărurilor societății românești de azi, a adevărului, în general, despre spiritul civic, soliditatea culturii, prețuirea valorii autentice, dragostea pentru istoria bogată în fapte și oameni luminați, îngrijorarea pentru prezentul în care s-a produs răsturnarea scării valorilor, lucru grav ce
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
cu jurnalism de curte, „roboței”, atât de dăunători sănătății societății,cu întelectuali vânduți pe arginți - false și toxice modele, apariția unui astfel de text jurnalistic de idei, responsabil și cu o componentă etico-filozofică strecurată cu finețe care trimite spre meditație, reflectare asupra unor stări de lucruri, este o adevărată delectare a spiritului lectorului însetat de adevăr netrucat, nerebalansat mereu manipulator, de sinceritate și frumos. Căci jurnalista L.O.N. dovedește mult curaj și obiectivitate în abordarea bogatei game de abordări problematice
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
a poposit în gări pentru a respira poezie. „Dând prezentului un sens,/ În vagonul de safir,/ Într-un tren oprit din mers,/ Versul e un musafir.// Prin cuvântu-i fredonează/ Într-o scumpă înnobilare,/ Arta lui se conturează/ În plăcută reflectare.// În cătarea lui divină/ De material discret,/ Ideea pură și virgină,/ Îl alege pe poet.” (Versul) Poeziile sale scurte, mici depozite de suflet, scrise cu inimă curată, ne conferă muzicalitate și confortul unor trăiri proprii. Ele mustesc de frumuseți simple
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]
-
de invitați din SUA, Germania, Republica Moldova și personalități de la Academia Română, din centrele universitare București, Iași, Suceava, Bacău, Sibiu, de la Ministerul Educației și Învățământului, dar și din județul Galați (cum este cazul Prof. Dr. Zanfir ILIE cu ’’Scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu și reflectarea profunzimii observației umane’’, dar și de Prof. univ. Asoc. Pompiliu COMȘA, care a pregătit împreună cu acad. Constantin Gh.MARINESCU, ampla comunicare despre ’’ Profesorul universitar Dumitru Burlui (1920-1983), savant al chirurgiei românești și internaționale’’). Congresul Internațional, unic în țară și nu
DE 27 DE ANI UNIVERSITATEA ‘’APOLLONIA’’ IAŞI PROMOVEAZĂ EXCELENŢA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362590_a_363919]
-
1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Am invocat ploaia... Căzuse peste noi, o realitate strâmbă și visul nu se mai putea plia ... am adunat sămânța cea din urmă să cresc pom în livada ta. Poate era doar o reflectare, sau poate, era chiar așa, ce mai conteaz-o depărtare ce printre pomi, se impunea. Și-am prins din cer tot zborul din sămânța de măr neatinsă ce se unea mereu cu dorul în dimineața necuprinsă. Văd că nu ai timp
AM INVOCAT PLOAIA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362677_a_364006]
-
în Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014. Am invocat ploaia... Căzuse peste noi, o realitate strâmbă și visul nu se mai putea plia ... am adunat sămânța cea din urmă să cresc pom în livada ta. Poate era doar o reflectare, sau poate, era chiar așa, ce mai conteaz-o depărtare ce printre pomi, se impunea. Și-am prins din cer tot zborul din sămânța de măr neatinsă ce se unea mereu cu dorul în dimineața necuprinsă. Văd că nu ai timp
ECATERINA ŞERBAN [Corola-blog/BlogPost/362688_a_364017]