1,067 matches
-
periculoasă pentru celelalte specii. Altfel spus, omul este cel mai feroce prădător! Să ieșim însă din această controversă care stârnește pasiuni și să analizăm o versiune rezonabilă a acestui principiu al datoriei față de viață. Principiul unei asemenea datorii poate fi reformulat ca datorii față de organisme. În acest caz se ridică întrebarea: "Ce înțelegem prin organisme?" Este celula un organism? Vom accepta că este rezonabil să definim organismele ca sisteme auto-organizate, capabile să se reproducă, să reacționeze la stimuli și să se
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care îl prețuiesc. Valoarea intrinsecă este independentă de actul prețuirii individuale, ceea ce înseamnă că și un peisaj poate avea valoare prin el însuși. 3.5. Datorii față de resurse. Dimensiunea temporală Distincția tradițională dintre resurse regenerabile și resurse epuizabile poate fi reformulată ca distincție între resurse purtătoare de dobândă, care, în anumite condiții, pot fi utilizate fără a fi diminuate, și resurse epuizabile, care sunt finite și prin utilizare sunt diminuate cantitativ 260. În prima categorie intră culturile de cereale, speciile de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu a unei anumite stări de fapt. Omul însuși participă la această continuă devenire, iar prin conștiința ecologistă își înțelege tocmai această situare într-un flux dinamic al realizării de sine. Cred că această terminologie specifică ecologiei profunde poate fi reformulată cu ușurință în termenii filosofiei imanentiste a lui Spinoza, eventual cu importarea anumitor elemente specifice unei dialectici de tip hegelian. Conceptele cu care lucrează reprezentanții ecologiei profunde, deși au o încărcătură speculativă profundă, pot fi ușor clarificate în termenii unei
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că au observat altceva, și anume, că cea mai bună cale de a minimaliza suferința nu este nici vânătoarea terapeutică și nici natura lăsată să-și urmeze cursul, ci controlul populației cu ajutorul unor mijloace neletale. Drept urmare, concluzia 3 va fi reformulată astfel: 3' Suntem obligați moral să utilizăm mijloace neletale pentru a controla populațiile speciilor în cazul managementului obligatoriu. Dacă luăm însă în considerare datele de observație invocate de teoreticienii holiști ai mediului, atunci vom descoperi cazuri în care vânătoarea este
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în note finale; informațiile/ideile și implicit paragrafele sunt ordonate logic (demers inductiv - de la simplu la complex, sau deductiv - de la general la particular) și/sau cronologic (în suc cesiune temporală/cauzală); - secvența finală este construită ca paragraf de închidere care reformulează tema și rema întro sinteză ușor de memorat de către receptor. Particularități ale discursului informativ: - prezintă informații obiective (definiții, date statistice, evenimente atestate documen tar etc.) dintro perspectivă neutră, obiectivă (emițătorul se estompează complet); - limbajul este obiectiv, impersonal, neutru din punct
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de teoria circumstanțialelor. Metalimbajul acestei teorii este mai bogat decît al teoriei sursă. Analiza conectorilor din perspectiva relației cauză-efect este adecvată secvențelor intuitive și conduce spre o problematică a explicării și a argumentării; legătura cauză-efect este susceptibilă de a fi reformulată cu ușurință în termenii argument-concluzie. Astfel, în funcție de context, conectori precum din moment ce, pentru că sînt considerați ca introductori ai cauzei sau ai argumentului, iar deci, în consecință, ca introductori ai consecinței sau ai concluziei. Acest tip de analiză, tradițional pentru anumiți termeni
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de reguli determinate istoric. Potrivit lui, discursul este un ansamblu de enunțuri care relevă aceeași formație discursivă. Dar el caracterizează această formație, în același timp, ca fiind dispersată, cu unități divizate, însă conformă sistemului de reguli. Mai tîrziu, M. Pêcheux a reformulat noțiunea în cadrul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, arătînd că orice "formație socială" presupune formații ideologice care includ una sau mai multe formații discursive legate de ele
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de o parte, între comunicare și metacomunicare, pe de altă parte, după modelul oferit de raportul clasic limbă - metalimbă (lingvistic- metalingvistic). Ca atare, prin metadiscurs se înțelege totalitatea mijloacelor prin care locutorul comentează propria enunțare sau prin care confirmă ori reformulează enunțarea colocutorului. În opinia lui D. Maingueneau, metadiscursul ilustrează, împreună cu discursul propriu-zis, eterogenitatea enunțiativă, realitate ce presupune permanenta evaluare, comentare, reformulare a propriului discurs sau a discursului colocutorului. Din aceeași perspectivă, în a n a l i z a d
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
întrupată și pe cea calcedoniană “în două naturi”; el poate face acest lucru în virtutea unei clarificări terminologice prin care este reinterpretată, în prima formulare a lui Chiril și în general în textele acestuia, physis ca hypostasis, ceea ce îi permite să reformuleze lucrurile astfel: „o singură ipostază a Cuvântului întrupată”. Chiar și unirea ipostatică, tipic chiriliană, este considerată de el în concordanță cu conciliul de la Calcedon. Caracteristice pentru tendința neocalcedoniană sunt totodată cristologia alcătuirii (unde, pentru Efrem, în Cristos, o synthesis se
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
politice ce se perfecționează în planificarea și executarea birocratică a genocidului. "Fenomenele de tip holocaust trebuie recunoscute ca rezultate legitime ale tendinței de civilizare și ale potențialului său constant". Bauman are, cu siguranță, dreptate să insiste și prin aceasta el reformulează o teză-cheie din teoria sociologică germană post-weberiană că totalitarismul nu este doar un simplu accident pe lungul drum al progresului modern. Teza sa mai reliefează în mod util una dintre cele mai tulburătoare enigme cu care trebuie să se confrunte
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Relatările contemporane despre societatea civilă trebuie, în mod indiscutabil, să depășească această distincție aristoteliană între domeniul necesității (dominat de violențe) și domeniul libertății. Și totuși, intuiția fundamentală a lui Aristotel, că violența instrumentalizează potențialii subiecți interactivi și intercomunicativi, rămîne valabilă. Reformulată într-un limbaj pe care el nu l-ar fi înțeles pe deplin: o societate civilă protejată și sprijinită de instituții de stat justificabile public presupune cultivarea unor subiecți care comunică și interacționează pașnic, pe cînd efectul violenței (cel puțin
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
din Antichitate și la cele moderne occidentale: o proză are un aer hoffmanesc, Conachi e "un Petrarca ras în cap". Aceste trimiteri la modelele occidentale evidențiază europenismul și trăsăturile particulare ale literaturii române. În capitolul final intitulat "Specificul național" a reformulat sintetic trăsăturile literaturii române. Clasificările sunt eclectice, dar cancanele s-au impus pentru multă vreme. Cartea este o reconstituire epică a vieții și personalității scriitorilor, impresionând prin portrete (N. Iorga, M. Sadoveanu, E. Lovinescu, Mateiu Caragiale), descrieri (natură, interioare), prezentarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tuturor elevilor înainte de a comunica cu clasa. • Vorbesc clar și natural, în ritm normal, cu excepția cazului in care mi se cere să vorbesc mai rar. • Evit să-mi acopăr mâinile cu fața atunci când vorbesc. * Dacă elevii nu înțeleg, repet sau reformulez mesajul de transmis utilizând un alt cuvânt sau mă opresc și explic cuvântul cu ajutorul semnelor, imaginilor, obiectelor, acțiunilor concrete, etc. * Repet întrebările sau răspunsurile pe care le oferă un elev din clasă pentru a mă asigura că toți elevii înțeleg
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ca rezultat, cum pot fi create noi "realități" istorice, culturale, politice distincte. Depășind cu mult dimensiunile principalelor teorii ale securității în prezent, constructivismul este important mai ales pentru descrierea securității individuale și a statului drept construcții sociale care pot fi reformulate la nesfârșit de către actori doritori și înzestrați cu voință și nu drept un concept static, blocat în condiții determinate și schimbătoare, după cum sunt obișnuiți să presupună realiștii și neorealiștii.108 Andrew Hurrel analizează conceptul securității colective considerând că acesta este
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
înțelegere individuală, constructiviștii pun accent pe înțelegerea împărtășită. 1.4 Studiile de securitate constructiviste Depășind cu mult dimensiunile principalelor teorii ale securității, constructivismul este important mai ales pentru descrierea securității individuale sau a statului drept construcție socială care poate fi reformulată la nesfârșit de către actorii doritori și înzestrați cu voință. Securitatea, în această viziune, nu este un concept static, blocat în condiții predeterminate și neschimbătoare, după cum sunt obișnuiți să presupună realiștii și neorealiștii. Tot mai mulți teoreticieni și practicieni ai relațiilor
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
zi cu zi a oamenilor și nu putea fi ignorată. Conceptualizarea identității de către Erik Erikson combină interesul său pentru dezvoltarea psihologică a individului în relație cu impactul factorilor istorici și socio-culturali pe măsura conștientizării lor. Paradigma "socio naturii" umane este reformulată în contextul schimbărilor istorice și a circumstanțelor biografice, regăsindu-se în perechile identitate societate și identitate istorie.205 Spre exemplu, lucrarea Childhood and Society are în vedere psihanaliza relației dintre ego și societate.206 Domenii precum sociologia, antropologia și psihologia
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
se încadrează, deosebindu-se astfel de alte curente din relațiile internaționale specifice disciplinei (realism, liberalism). Într-o altă secțiune a primului capitol analizează studiile de securitate constructiviste care descriu securitatea individului și a statului drept constructii sociale care pot fi reformulate de către actorii doritori și înzestrați cu voință și nu un concept static precum realiștii și neorealiștii. În egală măsură, relevă faptul că studiile din perspectivă constructivistă privind securitatea umană sunt diferite prin conținutul dat conceptului și prin explicațiile avansate există
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
din gândirea marxistă este cea pe care Marx a analizat-o într-o primă etapă a gândirii sale, atunci când sublinia contrastul dintre ideologie și realitate. Odată recuperată această înțelegere, un alt pas ce trebuie făcut este cel de a o reformula și de a demonstra că ideologia nu se află în opoziție cu praxisul social ci, dimpotrivă, este conectat cu acesta. Argumentul său este că distorsiunea poate opera numai din spatele unui sistem simbolic preexistent: "Dacă realitatea socială nu are deja o
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este bine pentru ea, ca rezultat al acestei discuții), conceptul de utopie este folosit de Rorty atunci când autorul redă principalele coordonate teoretice ale concepției sale. Propunându-și să redescrie țelurile democrației fără a apela la un vocabular fundaționalist și să "reformuleze speranțele unei societăți liberale"189, prin apel la ideea post-metafizică și post-epistemologică de solidaritate, filosoful american nu ascunde nicio clipă că a optat pentru un demers în care utopia joacă un rol fundamental: "Unul dintre scopurile mele (...) este să sugerez
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
am putea lua în calcul și multe alte preocupări pe care le „narativizăm” ca modalități de a ajuta la înțelegere. Studenții de la Drept, care se străduiesc să înțeleagă ramificațiile legilor privind furtul, ar putea, pentru a le face înțelese, să reformuleze legea ca o povestire în desfășurare, cu încadrări dar și cu devieri de la cutumă și, nu în ultimul rînd, suportînd revizuiri instituționale. Iar Codul Penal în totalitatea sa poate fi văzut ca o povestire ce poate fi revizuită: povestirea se
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
deoarece avem la dispoziție o serie de formulări ale vorbirii sau gîndirii personajului, redate indirect dar liber: un autor poate opta pentru o variantă narativă mai distanțată ori mai apropiată de personaj. Fie a treia rostire de mai sus (GDL), reformulată la modul de Gîndire Indirectă Liberă: Niciodată nu mai avusese un asemenea sentiment față de vreo femeie. Dacă avem aici o versiune care exprimă mai apăsat punctul de vedere al naratorului, un autor ar putea să compună în schimb o versiune
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
natură și har. Modelul medieval a primit o excelentă caracterizare sub pana lui E. Gilson: „raportul dintre filozofie și teologie este acela dintre stat și Biserică, respectiv natură și har”2. În tradiția romano-catolică, gânditorii captivați de mitul teocrației au reformulat acest principiu în termenii unei teologii integriste, care insistă asupra prezenței Bisericii în societate prin implicarea partinică a clerului în deciziile guvernamentale. Ca replică adusă acestei teologii de dreapta, mai mulți gânditori catolici au reformulat principiile unui integralism teologic. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
captivați de mitul teocrației au reformulat acest principiu în termenii unei teologii integriste, care insistă asupra prezenței Bisericii în societate prin implicarea partinică a clerului în deciziile guvernamentale. Ca replică adusă acestei teologii de dreapta, mai mulți gânditori catolici au reformulat principiile unui integralism teologic. Ei au afirmat incapacitatea departajării analitice a domeniului „natural” de cel „supranatural” în descrierea unității dinamice a acțiunilor umane. John Milbank acceptă provocarea teologiei eliberării, care nu reprezintă însă decât o specie de integralism teologic, alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Își găsesc În continuare recunoaștere În lume, ci tocmai imperceptibilului, trivialului și cotidianului, care dispar În realitatea extramuzeală.― (Groys 2007: 93) Muzeul Încearcă astăzi să-și redefinească funcțiunile, să se adapteze la noile cerințe, să-și reorganizeze spațiul, să-și reformuleze misiunea; protejării și transmiterii valorilor artistice li se adaugă acum noi valențe: distracție, shopping etc. În viziunea lui Charles Jencks, muzeul contemporan este „o contradicție spectaculoasă de vechi cerințe și noi oportunități, un amestec de cultură și speculație, de spiritualitate
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
treburi și îl întâmpină în bătătură, zâmbind. Se îmbrățișară cu toții în curte, chiar sub bradul care le priveghea ograda. 3. OBÂRȘIA NEAMULUI a. Rădăcini înfipte adânc Să ne aplecăm, cu luare aminte, asupra ideii autohtoniei noastre. Să avem curajul să reformulăm adevărul și să zicem răspicat că, pe linie paternă, suntem autohtoni nu atât pentru că descindem din daci și romani, cât mai ales din populațiile din paleolitic (Hg I2). Nu în Antichitate trebuie să ne oprim în a ne căuta strămoșii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]