1,767 matches
-
și se îndepărtează de lentilă; c. este reală, răsturnată și se îndepărtează de lentilă; d. este virtuală, dreaptă și se apropie de lentilă. 3. O radiație luminoasă care se propagă printr-un mediu transparent, omogen și izotrop cu indicele de refracție n = 1,1, notat cu X în figura Fig.2.27., este incidentă pe suprafața de separare dintre acesta și cuarț în punctul I. Dacă viteza de propagare a luminii în cuarț este direcția în care se propagă lumina este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
imaginea obiectului în oglindă se depărtează de obiect cu viteza. 2. O rază de lumină venind din aer (naer = 1) întâlnește o suprafață plană de sticlă. Unghiul dintre raza reflectată și suprafața de separare aer-sticlă este de 40°. Unghiul de refracție este de 25° .Valoarea indicelui de refracție al sticlei este de aproximativ. 3. Imaginea unui obiect aflat la distanța de 4cm de o lentilă divergentă are mărirea liniară transversală β = 0,25. Distanța focală a lentilei, este de aproximativ. 4
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
obiect cu viteza. 2. O rază de lumină venind din aer (naer = 1) întâlnește o suprafață plană de sticlă. Unghiul dintre raza reflectată și suprafața de separare aer-sticlă este de 40°. Unghiul de refracție este de 25° .Valoarea indicelui de refracție al sticlei este de aproximativ. 3. Imaginea unui obiect aflat la distanța de 4cm de o lentilă divergentă are mărirea liniară transversală β = 0,25. Distanța focală a lentilei, este de aproximativ. 4. Lentilele L1 și L2 din figura Fig
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a fotoelectronilor de energie maximă. TEST 36 1. O rază de lumină pătrunde din aer (n1 = 1) sub unghiul de incidență i = 60° într-o fibră optică de diametru d = 1,73mm, ca în figura Fig.2.29. Indicele de refracție al materialului fibrei are valoarea n = 1,45. Distanța parcursă de lumină între două reflexii succesive este egală cu. 2. Două unde luminoase sunt coerente dacă au: a. aceeași frecvență și aceeași lungime de undă în punctul de suprapunere ; b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
optic cu distanța focală. 3. Știind că simbolurile sunt cele utilizate în manualele de fizică, expresia semnifică pentru o lentilă. 4. O monedă se află pe fundul unui pahar cu adâncimea h = 10cm, plin cu apă, care are indicele de refracție n = 4 / 3. Un observator care privește normal pe suprafața apei vede imaginea monedei deplasată pe verticală față de poziția adevărată cu. 5. Pentru a realiza dintr-o lentilă divergentă cu distanța focală f1 = −10cm și o lentilă convergentă cu convergența
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
două lentile trebuie centrate și așezate, una față de alta, la o distanță de. 6. Raportul convergențelor a două sisteme obținute prin argintarea pe rând a uneia din fețetele unei lentile menisc divergent cu razele R și 3R și indicele de refracție n = 3/2 este. 7. Se iradiază cu fotoni o țintă de wolfram ( L = 4,5eV). Lungimea de undă a radiației electromagnetice pentru care electronii smulși din wolfram au viteza maximă egală cu 0,1c este. Se consideră: viteza luminii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
doua lentilă subțire, de convergență C2 = −6 dioptrii. Determinați distanța, față de sistemul de lentile, la care se formează noua imagine a obiectului. 2.Pe partea inferioară (1) a unei plăci din sticlă de grosime d = 2,82cm și indice de refracție n =1,73, se află o sursă de lumină monocromatică S de mici dimensiuni. Placa este situată în aer (naer = 1). a. Calculați unghiul de refracție la ieșirea în aer a razei de lumină care, pornind de la sursa S, ajunge
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
1) a unei plăci din sticlă de grosime d = 2,82cm și indice de refracție n =1,73, se află o sursă de lumină monocromatică S de mici dimensiuni. Placa este situată în aer (naer = 1). a. Calculați unghiul de refracție la ieșirea în aer a razei de lumină care, pornind de la sursa S, ajunge pe fața (2) cu care formează unghiul α = 60°. 82 b. Aflați distanța de la punctul O aflat pe verticala din S și pe partea superioară (2
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
S′ a sursei S un observator care privește sursa de sus, pe verticala SO. 3. Un fascicul paralel de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 0,6μm cade normal pe suprafața unei pelicule transparente și subțire, cu indicele de refracție n1 = 1,5. Aceasta este formată pe un suport care are indicele de refracție n2 = 1,55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
3. Un fascicul paralel de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 0,6μm cade normal pe suprafața unei pelicule transparente și subțire, cu indicele de refracție n1 = 1,5. Aceasta este formată pe un suport care are indicele de refracție n2 = 1,55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. e. culoarea peliculei dacă se folosește lumină albă. TEST 39 1. Fenomenul de refracție a luminii constă în: a. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; b. formarea unei imagini; c. suprapunerea a două unde luminoase; d. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
focală f dă pe un ecran o imagine mai mare decât obiectul real, ea se poate găsi față de obiect la o distanță de. 3. Convergența sistemului format din două lentile de convergențe C1 și C2 alipite este. 4. Indicele de refracție absolut al unui mediu optic: a. poate fi mai mare, mai mic sau egal cu unitatea, în funcție de mediu; b. este întotdeauna mai mic sau egal cu unitatea; c. este întotdeauna mai mare sau egal cu unitatea; d. arată de câte ori este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
formează este. TEST 40 1. Unghiul dintre raza reflectată și cea refractată în incidența Brewster este. 2. Diferența de drum dintre razele care cad sub incidență normală pe o lamă cu fețe plan paralele, de grosime e și indice de refracție n, aflată în aer, care interferă prin transmisie, este. 3. Înălțimea unghiulară la care trebuie să se găsească Soarele deasupra orizontului pentru ca lumina reflectată de suprafața apei (napă= 4/3) să aibă gradul de polarizare maxim este. 4. Diferența de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
napă= 4/3) să aibă gradul de polarizare maxim este. 4. Diferența de drum dintre razele care cad sub incidență normală pe o lamă cu fețe plan - paralele de aer cu grosime e aflată într-un mediu cu indice de refracție n, care interferă prin reflexie, este. 5. Dacă distanța dintre cel de al 6-lea și al 5 lea inel luminos este 0,8 mm, distanța dintre al 19-lea și al 18-lea inel luminos al lui Newton obținute
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Reflexia luminii constă în: a. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; c. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Refracția luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a. formarea spectrului
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
direcției de propagare; c. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a. formarea spectrului vizibil; b.trecerea luminii prin mediul dispersiv, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. variația indicelui de refracție cu lungimea de undă. 4. Despre interferența localizată a luminii se poate afirma că: a. se poate obține numai pe lame subțiri cu fețe plan paralele, din sticlă; b. se poate obține pe lame subțiri cu fețe plan paralele, prin
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o lamă cu fețe plan paralele se obține interferență „localizată la infinit". Localizarea imaginii de interferență la o distanță finită se poate obține prin: a. înlocuirea lamei date cu o altă lamă cu aceiași grosime, dar cu alt indice de refracție; b. interpunerea unui filtru adecvat în fața sursei care emite lumina incidentă pe lamă; c. interpunerea unei lentile convergente în calea razelor de lumină care ies din lamă. 6. În cazul luminii parțial polarizate: a. vectorul luminos este polarizat doar în ce privește
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
emite radiația; c. distanța focală a lentilei utilizate. TEST 42 1. Numărul de imagini pe care le poate vedea un observator ce se află într-o sală în care tavanul și doi pereți adiacenți sunt oglinzi este. 2. Indicele de refracție al unei sfere transparente pentru care focalizarea unui fascicul paraxial să se facă în vârful suprafeței, opus punctului de incidență, este. 3. Un fascicul de lumină albă cade normal pe o rețea de difracție. Este posibil ca maximul de ordinul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de difracție pentru o rețea cu 500 trăsături /mm pe care cade la un unghi de incidență i = 30° radiația luminoasă λ = 5900Å este egal cu. 7. Relația între interfranja i a unui dispozitiv interferențial în apă cu indicele de refracție n și interfranja în aer i0 este. C A P I T O L U L III DOCUMENTARE „Știința însăși este putere." (Francis Bacon) FENOMENE OPTICE ÎN ATMOSFERĂ “Trucaje ale atmosferei", așa pot fi numite o serie de fenomene care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
împace Cerul și Pământul după o gâlceavă cu tunete și fulgere. De la Iris vine și cuvântul „a iriza" adică a descompune lumina albă în cele șapte culori ale curcubeului: ROGVAIV. Fenomenul curcubeului obișnuit se explică prin trei procese fizice: două refracții, o reflexie totală și dispersia luminii. Adică, refracția luminii la trecerea din aer în picătura de apă, o reflexie totală pe partea interioară a picăturii de apă, o refracție la ieșirea luminii din picătură în aer, dispersia în interiorul picăturii și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
tunete și fulgere. De la Iris vine și cuvântul „a iriza" adică a descompune lumina albă în cele șapte culori ale curcubeului: ROGVAIV. Fenomenul curcubeului obișnuit se explică prin trei procese fizice: două refracții, o reflexie totală și dispersia luminii. Adică, refracția luminii la trecerea din aer în picătura de apă, o reflexie totală pe partea interioară a picăturii de apă, o refracție la ieșirea luminii din picătură în aer, dispersia în interiorul picăturii și la ieșirea din picătură (Fig. 3.10.). La
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
ROGVAIV. Fenomenul curcubeului obișnuit se explică prin trei procese fizice: două refracții, o reflexie totală și dispersia luminii. Adică, refracția luminii la trecerea din aer în picătura de apă, o reflexie totală pe partea interioară a picăturii de apă, o refracție la ieșirea luminii din picătură în aer, dispersia în interiorul picăturii și la ieșirea din picătură (Fig. 3.10.). La formarea curcubeului participă milioane de picături. Densitatea și mărimea lor determină luminozitatea și lărgimea arcelor colorate ale curcubeului. Curcubeul se vede
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
multe curcubee, chiar și șapte. Când se formează două curcubee, la primul (curcubeu principal) culorile se aranjază astfel încât roșu este în exterior și albastrul în interior, iar la al doilea (curcubeu secundar) ordinea culorilor este inversă, deoarece au loc două refracții și două reflexii totale în picătura de ploaie. Curcubeul principal are intensitatea mai mare, iar cel secundar este separat de primul printr-o zonă întunecată numită banda Alexandre. În realitate, în interiorul picăturii, au loc mai multe reflexii, însă se pot
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
și nu le pot ajunge niciodată, deoarece ele nu există. De asemenea printre marinari circula legenda „corăbiei fantomă", sau a „olandezului zburător". Aceste „minuni" se numesc miraje optice. Dar ce este mirajul optic ? Mirajul este un fenomen optic produs prin refracția treptată a razelor de lumină în straturile de aer cu densități diferite ( au și indici de refacție diferiți) și urmată de reflexia totală. Când straturile de aer din vecinătatea solului sunt mai calde are loc mirajul inferior ce constă în
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
vorba de mirajul lateral. Mirajul lateral va apărea ca o reflexie aparentă pe suprafața care devine precum o oglindă. Mirajul lateral poate apărea lângă țărmurile înalte ale mărilor și oceanelor, astfel încât o nava aflată în spatele unui promontoriu să fie “văzută". REFRACȚIA NEGATIVĂ Știința este fascinantă nu numai datorită faptului că descoperă noi și noi domenii de cercetare, dar și datorită capacității sale de a descoperi lucruri absolut noi în domeniile “vechi de când lumea", unde nimeni nu s-ar aștepta să se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]