710 matches
-
de a alege din categoriile ontologile familiare. Însă, nu putem alege un set de categorii ontologice pentru definirea obiectului de artă și a artei în general. De aceea ontologia operei de artă necesită o reîntoarcere la metafizica fundamentală, pentru a regândi istoricitatea și temporalitatea operei de artă în vederea găsirii unui sistem ontologic deschis. Ontologiile operei de artă, în special cea a lui Ingarden, duc la o diviziune a entităților în obiecte independente de conștiință și obiecte imaginare sau entități care există
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cel puțin suspendată. Poziție irenistă, ar putea gândi cineva. Jacques recunoaște această dificultate, cu atât mai mult cu cât „a Încerca să generalizezi totul Înseamnă să fii naiv” (ibidem, p. 18), iar ă În măsura În care intenția fundamentală este aceea de a regândi economia de ansamblu a domeniului filosofic pornind de la comunicabilitate ă capcanele și obstacolele nu lipsesc. Vom face Însă această Încercare cu Încredere, căci ne aflăm În fața unei gândiri puternice și lucide, conștientă de reticențele și de obiecțiile pe care o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
scoși din contextul lor printr-o Întâmplare sau din motive profesionale, sunt puși În situația de a trebui să abordeze Într-un fel străinul ș...ț. Acest șoc este un mijloc important de conștientizare a propriei identități sociale, În măsura În care este regândit și analizat” (Cohen-Emerique, 1999, p. 304). Aceste șocuri implică atât limbajul verbal, cât și pe cel nonverbal, dar și tot ceea ce ține de norme, de concepția asupra lucrurilor și asupra lumii etc. În acest tip de context, individul este „prins
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de tip diferențialist, fondat pe o negare a umanității. Să precizăm această distincție fundamentală: rasismul derivat din universalismul abstract nu recunoaște demnitatea specifică a unui grup sau a altuia și se recunoaște prin refuzarea totală a dreptului la diferență (chiar regândit ca drept individual), prin negarea diversității ca valoare (el este deci heterofob), În timp ce rasismul care derivă din viziunea diferențialistă radicală constă În sacralizarea sau absolutizarea diferențelor, fie ele fenotipice sau culturale, și nu poate recunoaște În consecință o demnitate umană
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prezent se ocupă doar de diversitatea culturală din România. Biroul de promovare a creației și moștenirii culturale scrise trebuie reconfigurat. Mai multe dintre atribuțiile acestui birou sțau modificat esențial.“ În ceea ce privește Serviciul artele spectacolului, Demeter Andras susține că acesta va fi regândit după modificările legislative apărute în domeniul funcționării instituțiilor de spectacole. Secretarul de stat Demeter Andras vrea să aducă modificări la legislația care reglementează numirea conducătorilor instituțiilor publice, sponsorizarea, timbrul teatral și muzical, dar și la Ordonanța privind finanțarea programelor și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
neschimbat, permițând analizarea evoluțiilor și recompozițiilor multiple: un partid se poate naște în cadrul unui clivaj, iar apoi își poate combina această primă poziționare cu orientări marcate pe registre distincte. Fiecare combinare cere o reajustare a posturii liminare: soclul programatic trebuie regândit și adaptat noilor opțiuni. Evoluțiile observate necesită în permanență comparații, pentru a se evidenția de ce o anumită combinare a fost operată în anumite țări, iar în altele nu, pentru a se vedea de ce inserarea în cadrul unui anumit clivaj determină transformări
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
semnificative ce anticipează metaficțiunile și jocularitatea postmodernismului, într-o descendență caragialiană și urmuziană. Câteva observații, precum cea a lui Nicolae Manolescu - "un roman al numelor proprii... (în care) nu lucrurile poartă nume, numele poartă lucrurile" -, subliniază insolitul unui proiect ce regândește modul în care literatura poate fi citită/ scrisă. Dincolo de aceste considerații ce pot orienta cititorul în lectură, cu adevărat semnificativ este modul în care textulrămâne autentic și fascinant. Binomul semnificat/semnificant este supus aici unui continuu proces de dezarticulare/ refacere
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
toate structurile de învățământ... Să concepem activitatea organizației nu ca pe ceva statistic, fără implicații rodnice în sistemul de învățământ. Ne vom ocupa îndeaproape de promovarea cadrelor tinere. ASC trebuie să activeze mai eficient, mai energic, să eliminăm absenteismul. Să regândim unele probleme fundamentale în pregătirea ideologică a studenților. Să reconcepem pregătirea acestora în mod unitar, să adecvăm temele în concordanță cu cerințele studenților. Să revedem metodologia... La nivelul tuturor institutelor și facultăților să revedem modalitatea de organizare a participării studenților
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
conceptul, nesaturat, cum am văzut, se întregește prin preluarea unei "poziții" în relația predicativă. Pentru noi este însă important faptul că există o cale inteligibilă ba și legitimă din punct de vedere logic-judicativ-constitutiv, potrivit ideilor formulate mai sus de a regândi reelația de adecvare dintre lucru și cuvânt. Desigur, ceea ce Frege numește "obiect" (Gegenstand) trebuie luat ca "lucru", iar ceea ce la el apare drept "concept" (Begriff) să fie socotit aici "cuvânt". Substituțiile propuse nu trebuie argumentate, nici susținute pe alte căi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reduce la dezlegarea unui fapt de o primă semnificație, pentru ca apoi să-i fie atașată o altă semnificație, socotită mai potrivită din anumite motive (desigur, formale, adică dependente de fel de fel de reguli postulate). Este cumva necesar să fie regândit statutul analiticii și al dialecticii prin raportare la un temei mai profund al lor decât cel scos la iveală din perspectiva scopului prim pentru care ele ar fi fost construite și puse la lucru de către Aristotel, temei ivit, cum am
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
non-judicativ al analiticii existențiale. Acesta este adevărul în sens existențial. Pe de o parte, adevărul ține tot de enunț (de judecată), având astfel o legătură cu însuși principiul logic al analiticii existențiale; pe de alta, în contextul acesteia, adevărul este regândit ca un existențial, adică într-un registru care se anunță a fi, cumva, non-judicativ. Ca și în celelalte două aplicații, demersul de față va înainta către "scoaterea la iveală prin punerea în evidență" a unor sensuri non-judicative ale acestei reconstrucții
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și, în urmare, ei desemnează fenomenul Dasein. De fapt, fiecare îl desemnează ca fenomen întreg, așadar ca o existență constituită întocmai, împlinită în "fenomenalitatea" sa, chiar dacă nu este desăvârșit în privința posibilităților sale de a fi. De aici șansa de a regândi atât statutul celor trei termeni, cu tot cu ceea ce ei desemnează, precum și cele trei "fenomene" despre care a fost vorba mai sus: ceva-ca-ceva, ca și enunțul. Este clară formula fenomenologică în care lucrează Heidegger în acest context. De altfel, însăși starea-de-deschidere a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aici înțelegem și saltul pe care îl suportă acestă structură a judecății către condiția de dictatură a judicativului. Unele aspecte ale acesteia au fost formulate mai sus, în legătură cu ivirea lor condiționată prin operările timporizante ale judecății. Dar acest salt trebuie regândit, adică reconstituit, în așa fel încât el să devină un sens întemeiat în cadrul reducției judicativului. 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată la dictatura judicativului. Părtinire, ordonare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obiectualizată" în anumite experiențe de gândire exemplare, poate îngădui constituiri non-judicative; experiențele în cauză indică cel puțin posibilitatea acestei reveniri. Discursul însuși se neagă pe sine, prin esoterismul său; un esoterism deschis, totuși, iar nu supus interdicției de a fi regândit, așa cum este, de fapt, orice esoterism autentic. "Sfârșiturile" fel de fel, înainte de toate, al filosofiei, semnifică, în fapt, sfârșitul unei faze din istoria ideologiei ca ipostază împlinită a discursului judicativ; epuizarea este a ideologiei (sau ideologiilor), dar ea nu indică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
erotică" a lui J.-L. Marion, sau "reducția etică" a lui Emm. Levinas, "metodă" prin care ființa își pierde întâietatea, "iubirea" fără ființă, sau relația "eului" cu transcendența absolută a Celuilalt, fiind sensul primar. Desigur, pentru aceasta, va trebui să regândim în modul cel mai simplu cu putință cele trei sensuri, logicul, ontologicul și pragmaticul (veritabile etaje structural-judicative). Cred că cei mai potriviți termeni, care să corespundă exigenței tocmai formulate, sunt: subiectul (ca "poziție" logică), ființa (ceea-ce-este indivualul universal) și autorizarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
asemenea dihănii, capabile să destrame, prin secreția lor acră, țesutul viu al oricărei comunități. Capitalistul român La el acasă, adică în țările dezvoltate, capitalismul încearcă să se reformeze, dezvă țându-se de rutina proprie. Caută soluții noi, își exersează imaginația, își regândește principiile, riscă, se recalibrează. La noi, capitalismul e în faza bolilor infantile. E zglobiu și iresponsabil. Imită un model care nu mai există decât în închipuirea întreprinzătorilor locali. Kjell Nordström și Jonas Riddersträle, doi experți suedezi care au conferențiat și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și în tot acest timp n-am simțit nici o dorință să-l revăd. Mă găseam la largul meu, de parcă anterior nici nu avusesem o altă existență decât aceea de acum. Aveam o autonomie deplină. Recapitulări Mi s-a întâmplat să regândesc, în acele puține zile petrecute pe munte, întreg trecutul meu; existența consumată la Roma nu mai conta absolut deloc. Episodul cel mai luminos al vieții mele era legat de vizita la templul Venerei din Eryx, după care urma întunericul total
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sinele a devenit "saturat" în urma atîtor "voci" care îi spun exact ceea ce ar trebui să gîndească și cum ar trebui să se comporte, încît, obosit de atîta presiune, devine inconsistent și segmentat. Prin urmare, conceptul de dezirabilitate socială ar trebui regîndit, în vederea fundamentării problematicii valorilor pe bazele acestui concept. 9.13. Asocieri între structura valorică a personalității și alte dimensiuni identitare: starea de bine psihologică și nivelul de împlinire în viață Anii de tranziție care au urmat după revoluția anticomunistă din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
având în vedere faptul că "ne pune în discuție", ne invită să ne povestim și să luăm un răgaz pentru autoanaliză și reconstrucție personalizată. Problematica pusă în discuție este inovatoare și pentru faptul că sparge "cochilia" vieții private, pentru a regândi și a reconfigura granița dintre cele două sfere ale vieții noastre (public/privat), considerate multă vreme ca zone de demarcație ale celor două genuri (masculin-feminin). Separația rigidă a celor două sfere, făcută în numele dreptului la privatitate, a exclus din zona
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
-ți schimbe ideile. Despre măsura în care ideile îți pot schimba viața rămâne să mai vorbim. * Dorința de libertate este supraapreciată, fiind continuu surclasată de instinctul de supraviețuire, nevoia de siguranță, dorința de plăcere, poate și altele. Ar trebui să regândim piramida nevoilor umane dintr-o perspectivă ontologică. Țara o percepem sub spectrul diverșilor oameni pe care e posibil să-i întâlnim și care așteaptă cumva această întâlnire. Autorul trăiește sentimentul depozitării propriului eu în cărțile sale. * Să ne găsim un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
depline. Prima conceptualizare a noțiunii de sisteme de activități însoțește totodată o reflecție asupra modului în care au fost privite, în literatura de specialitate, relațiile dintre muncă și viața din afara muncii (Gadboi, 1975; Curie și Hajjar, 1987). Ea urmărește să regândească diferit aceste raporturi. Numeroase cercetări se sprijină, într-adevăr, pe o dihotomie între muncă și viața din afara muncii. O dată acceptată această dihotomie, se studiază atunci determinarea unilaterală care se exercită între cele două registre de activitate. Cu privire la determinarea de către muncă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
secolului al XIXlea, În zona portului, a dus la Înălțarea fundului oceanului cu un metru și jumătate, iar În apropierea țărmului, care Începea atunci la marginea centrului contemporan al orașului, a apărut o nouă fâșie de uscat. Aș vrea să regândesc ce i-a determinat pe acești oameni să-și părăsească căminul natal, pentru o mare necunoscută „nouă patrie”, aflată la așa depărtări și cu posibilități reduse de reîntoarcere?!! Care au fost primele impresii după un voiaj atât de lung și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
avocatură, și a putut să țină gospodăria... Comuniștii aveau o atitudine specială față de dumneavoastră ca evrei, victime ale regimului antonescian, ale fascismului? Nu, nu cred. Ce pot să spun - dar nu din experiența mea de atunci, ci de astăzi, dacă regândesc lucrurile - este că regimul comunist a Încercat să-și găsească elemente care să-i folosească În anumite etape istorice. Sigur, spune chiar și În doctrina marxistă: să te folosești de nemulțumirea minorităților - așa scrie În carte și așa au făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
unii filosofi au fost atei (Friedrich Nietzsche, Jean Paul Sartre) sau creștini (Kierkegaard, Rudolf Bultmann, Gabriel Marcel). Dintre factorii care au dezvoltat gândirea creștină în perioada modernă cei mai importanți sunt reprezentați de științele fizicii și ale omului. Acestea au regândit doctrinele creștine și au demonstrat că în sine credința este un răspuns liber la misterul existenței. Existența lui Dumnezeu și imortalitatea sufletului par a rămâne esența dogmei Tradiției. Blaise Pascal și William James fac referiri în jurul acestor premise bazale ale
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
superioare - cineva cu multe relații pe piață, cineva care să știe cine sunt cei mai buni analiști și care a invitat la prânz pe cine trebuie“, a spus Glocer. Explozia dot-com și aplatizarea lumii l-au obligat pe Glocer să regândească modul În care Reuters distribuie știrile - dacă putea să desfacă În bucăți funcțiile unui jurnalist și să le trimită pe cele cu o valoare adăugată mică În India. Principalul său obiectiv era reducerea suprapunerii cheltuielilor pe care Reuters le făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]