19,690 matches
-
fost compus în anul 1862, de către Eduard Hübsch, compozitor și violonist de origine germană, născut în Slovacia, în vremeea aceea, capelmaistru, la Iași. Linia melodică a acestui imn a fost încorporată în fragment în „Poema Română” de George Enescu. „Imnul Regal”, spune Răzvan Apetrei, directorul artistic al „Cameratei Regale”, „a cunoscut poate cea mai frumoasă înveșmântare muzicală în «Poema Română» de George Enescu. Tânărul geniu moldav, la vârsta de numai 15 ani a avut extrem de inspirata viziune de a o insera
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
compozitor și violonist de origine germană, născut în Slovacia, în vremeea aceea, capelmaistru, la Iași. Linia melodică a acestui imn a fost încorporată în fragment în „Poema Română” de George Enescu. „Imnul Regal”, spune Răzvan Apetrei, directorul artistic al „Cameratei Regale”, „a cunoscut poate cea mai frumoasă înveșmântare muzicală în «Poema Română» de George Enescu. Tânărul geniu moldav, la vârsta de numai 15 ani a avut extrem de inspirata viziune de a o insera în deznodământul acestei capodopere, numerotată cu op., 1
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
când i-a luat locul un imn cu avânturi proletar-bolșevice, antimonarhice, „Zdrobite cătușe”, pe textul lui Aurel Baranga și muzica lui Matei Socor. „Trăiască Regele/ În pace și onor,/ De țară iubitor/ și-apărător de țară!”// sunt versuri ale Imnului Regal. Iar, „Zdrobite cătușe în urmă rămân,/ În frunte-i mereu muncitorul,/ Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,/ Stăpân pe destin e poporul.”// sunt ale imnului de după căderea forțată a Monarhiei. Istoria de cândva, de astăzi și de mâine le
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
mărețiile făptuite de și pentru popor, într-un timp sau în celălalt, sub monarh sau președinte, în republică sau monarhie. În toate timpurile călăuzite de mesaje succesive, purtate de muzica și textele imnurilor, din adâncul istoric, până în timpul actual, Imnul Regal a răsunat și răsună astăzi, fiind singurul care se poate asocia fără dizarmonia absolută, cu actualul imn, „Deșteaptă-te române!”. „Putem afirma cu mândrie”, precizează muzicianul Răzvan Apetrei, „că Imnul Regal al României, cel mai longeviv și apreciat imn al
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
textele imnurilor, din adâncul istoric, până în timpul actual, Imnul Regal a răsunat și răsună astăzi, fiind singurul care se poate asocia fără dizarmonia absolută, cu actualul imn, „Deșteaptă-te române!”. „Putem afirma cu mândrie”, precizează muzicianul Răzvan Apetrei, „că Imnul Regal al României, cel mai longeviv și apreciat imn al statului român, cântat în mod oficial vreme de mai bine de șase decenii, este o creație a plaiurilor moldovenești, ambii creatori ai acestuia aparținând arealului moldovenesc la momentul creării sale. Imnul
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
al României, cel mai longeviv și apreciat imn al statului român, cântat în mod oficial vreme de mai bine de șase decenii, este o creație a plaiurilor moldovenești, ambii creatori ai acestuia aparținând arealului moldovenesc la momentul creării sale. Imnul Regal al Romaniei este cântecul celor mai fericite generații din istoria Statului modern Român, cel mai luminos și demn imn de stat pe care l-am avut vreodată. Cuvinte precum «pace», «onor», «iubitor», «glorios», «norocos», «falnic» etc., toate acestea gravitând în jurul
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
iubitor», «glorios», «norocos», «falnic» etc., toate acestea gravitând în jurul noțiunii de Rege și de Patrie, însoțite de o melodie exuberantă, așternută într-o tonalitate majoră, spre deosebire de actualul imn de stat care este creat într-o gamă minoră, fac din Imnul Regal al României un veritabil cântec național ce emană optimism și mândria de a fi român. Prin comparație, «Deșteaptă-te române», creat în 1848, într-o perioadă de aprigi frământări și neîmpliniri naționale, are ilustrat un mesaj învolburat al textului («somnul
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
barbarii de tirani», «cruzii tăi dușmani», «să fim sclavi iarăși» etc.). De asemenea construcția apăsătoare, de factură bizantină a melodiei, relevă aspecte care fac din acest cântec o variantă nefericită pentru imnul unui stat. Omagiul adus țării sale și Familiei Regale prin inserarea «Imnului Regal» în «Poema Română» a rămas până în ziua de astăzi un punct de referință în creația enesciană. Iată cum descrie compozitorul travaliul creării acestei lucrări: «O concepusem cu atâta dragoste și naivitate! Încercasem să evoc în acastă
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
tăi dușmani», «să fim sclavi iarăși» etc.). De asemenea construcția apăsătoare, de factură bizantină a melodiei, relevă aspecte care fac din acest cântec o variantă nefericită pentru imnul unui stat. Omagiul adus țării sale și Familiei Regale prin inserarea «Imnului Regal» în «Poema Română» a rămas până în ziua de astăzi un punct de referință în creația enesciană. Iată cum descrie compozitorul travaliul creării acestei lucrări: «O concepusem cu atâta dragoste și naivitate! Încercasem să evoc în acastă suită simfonică unele din
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
stema, imnul, moneda) și chiar întâlnirile oficiale au un caracter mai solemn, sunt mai mândre atunci când Regele este de față, iar acest lucru nu este dat de faptul că este în vârstă și impozant, ci de legitimitatea istorică a Casei Regale”, afirmă Alteța Sa Regală Principele Radu al României („Loialitatea”, 29 august 2012). Versurile Imnului regal care au răsunat solemn într-o Românie monarhică până la lovitura de stat din 30 decembrie 1947 sunt acestea: Trăiască Regele! Trăiască Regele În pace și onor
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
mândre atunci când Regele este de față, iar acest lucru nu este dat de faptul că este în vârstă și impozant, ci de legitimitatea istorică a Casei Regale”, afirmă Alteța Sa Regală Principele Radu al României („Loialitatea”, 29 august 2012). Versurile Imnului regal care au răsunat solemn într-o Românie monarhică până la lovitura de stat din 30 decembrie 1947 sunt acestea: Trăiască Regele! Trăiască Regele În pace și onor De țară iubitor Și-apărător de țară. Fie Domn glorios Fie peste noi, Fie
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
Cu mare, falnic nume. Fie-n veci el ferit De nevoi, Fie-n veci locuit De eroi, eroi. O! Doamne Sfinte, Ceresc Părinte, Întinde a Ta mână Pe Țara Română! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Imnul Regal, înveșmântat muzical în „Poema Română”, de George Enescu / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
adulților: proiecții în premieră în România, gale, „workshop-uri”, „master-classes” etc. Organizat de Fundația CHARTA, BIFF se desfășoară cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei (CNC), al Uniunii Cineaștilor din România și al Institutului Cultural Român, sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale, Principele Radu al României. Filmele, cele mai multe fără distribuitor în România și invitații speciali din cinematografia românească și internațională, garantează o saptamana magică pentru iubitorii de artă și cultură. Filmele vor avem cel mult 2 proiecții. Biletele se pot achiziționa de la
UN FILM ROMÂNESC ÎN COMPETIȚIA FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE FILM BUCUREŞTI 2016 by http://www.zilesinopti.ro/articole/11924/un-film-romanesc-in-competitia-festivalului-international-de-film-bucuresti-2016 [Corola-blog/BlogPost/98524_a_99816]
-
românești din Maramureșul istoric, înnobilată la mijlocul secolului al XIV - lea. Nobilimea românească din această zonă a țării era caracterizată de noblețea specifică proprietarilor de moșii, asemănătoare feudalilor din Europa occidentală a Evului Mediu timpuriu, care nu avea la bază diplome regale, ci recunoașterea unanimă din partea adunărilor generale a obștilor sătești. Strămoșul Părinteleui Arhimandrit Veniamin Micle, nobilul Ioan Micle de Șugatag s-a afirmat în viața socială și militară a epocii, evidențiindu-se ca mare proprietar funciar, viteaz în războaie și înzestrat
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
impresia că sunt înconjurat de acele personaje legendare care m-au urmărit de-a lungul anilor, pe când am urcat pentru prima oară spre zidurile ruginii. Privirea mi-am îndreptat-o spre Cetatea Universitară, Muzeul farmaceutic și bine înțeles către Castelul Regal . E drept că ici, colo printre armura de un verde pătrunzător, se întrevăd zidurile groase, drepte și armonioase care străjuiesc de mii de ani ascunzând cu dibăcie povestiri din trecutul îndepărtat dar și frumusețile prezentului, a studențimii care vine să
PAUL LEIBOVICI by http://confluente.ro/articole/paul_leibovici/canal [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
impresia că sunt înconjurat de acele personaje legendare care m-au urmărit de-a lungul anilor, pe când am urcat pentru prima oară spre zidurile ruginii.Privirea mi-am îndreptat-o spre Cetatea Universitară, Muzeul farmaceutic și bine înțeles către Castelul Regal .E drept că ici, colo printre armura de un verde pătrunzător, se întrevăd zidurile groase, drepte și armonioase care străjuiesc de mii de ani ascunzând cu dibăcie povestiri din trecutul îndepărtat dar și frumusețile prezentului, a studențimii care vine să
PAUL LEIBOVICI by http://confluente.ro/articole/paul_leibovici/canal [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
pe care am avut ocazia să-l vizitez în 2008) Aceste orașe ale păcii au rolul de a ameliora umanitatea și de a organiza periodic întâlniri la nivel înalt între conducătorii lumii, Stăpânii Lumii & Aristocrația neagră, Responsabilii Pământului, reprezentanții marileFamilii Regale, si nu în ultimul rând între laureații premiului Nobel și alte personalități culturale și științifice din lumea civilizată, pentru a dezbate starea națiunilor lumii și problemele fundamentale cu care se confruntă omenirea la nivel social-planetar. Apoi, în a doua etapă
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1375872046.html [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
pământ românesc, sacru, luminos și fertil, care îi va asimilă pe toți pământenii și nepământenii, din toate rașele de oameni de la zei, de oameni creștini, de oameni din oameni, de oameni fără destin și nu în ultimul rând de oameni regali - Atlanții din Carpați! De fapt, vor fi până la urmă două victorii glorioase: civilizația Atlanteeană și Lemuriană adusă de pe Lună și din Pământul Interior pe suprafața noii planete numită Terra Mirabilis; și vitalitatea biologică și spirituală a pământenilor, adaptați la noua
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1375872046.html [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
de bande de islamiști instalați în Europa în ultima sută de ani, dar mai ales după ridicarea “Cortinei de fier”. Expansiunea teritorială a islamului în întreaga lume a devenit deja un fenomen general. Dramă popoarelor europene, inclusiv a marilor Familii Regale, este mult mai mare decât ne-o putem noi imagina. Trebuie să cunoaștem mai întâi origine celor 72 de Fecioare ale islamului, din ce triburi de popoare proveneau, cine le-a vândut, si cum au fost rapițe atunci când s-a
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1375872046.html [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > AMBIANȚĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Odată cu ziua de joi, 27 aprilie 2010, când Majestățile Lor Regele Mihai și Regina Ana au organizat
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Odată cu ziua de joi, 27 aprilie 2010, când Majestățile Lor Regele Mihai și Regina Ana au organizat aniversarea a 50 de ani ai Alteței Sale Regale Principele Radu al României, avea să renască la Palatul Elisabeta o tradiție de o distinsă ținută, în măsură să ofere exemplul celei mai elevate și împlinite forme de petrecere sărbătorească regală: Garden Party. Era pentru prima oară, de la răsturnarea prin
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
organizat aniversarea a 50 de ani ai Alteței Sale Regale Principele Radu al României, avea să renască la Palatul Elisabeta o tradiție de o distinsă ținută, în măsură să ofere exemplul celei mai elevate și împlinite forme de petrecere sărbătorească regală: Garden Party. Era pentru prima oară, de la răsturnarea prin forță și șantaj a monarhiei, când întreaga națiune a fost surprinsă prin noutatea, grandoarea și eleganța unei sărbători regale la care Garda Regală a dat Onorul la Rege, iar Orchesstra Reprezentativă
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
să ofere exemplul celei mai elevate și împlinite forme de petrecere sărbătorească regală: Garden Party. Era pentru prima oară, de la răsturnarea prin forță și șantaj a monarhiei, când întreaga națiune a fost surprinsă prin noutatea, grandoarea și eleganța unei sărbători regale la care Garda Regală a dat Onorul la Rege, iar Orchesstra Reprezentativă a Armatei a intonat Imnul Regal. Cu atât mai semnificativă a fost ambianța acestui eveniment, cu cât el decurgea în același timp cu descompunerea și diluarea civilizaței, decenței
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
mai elevate și împlinite forme de petrecere sărbătorească regală: Garden Party. Era pentru prima oară, de la răsturnarea prin forță și șantaj a monarhiei, când întreaga națiune a fost surprinsă prin noutatea, grandoarea și eleganța unei sărbători regale la care Garda Regală a dat Onorul la Rege, iar Orchesstra Reprezentativă a Armatei a intonat Imnul Regal. Cu atât mai semnificativă a fost ambianța acestui eveniment, cu cât el decurgea în același timp cu descompunerea și diluarea civilizaței, decenței, vieții estetice în lumea
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
oară, de la răsturnarea prin forță și șantaj a monarhiei, când întreaga națiune a fost surprinsă prin noutatea, grandoarea și eleganța unei sărbători regale la care Garda Regală a dat Onorul la Rege, iar Orchesstra Reprezentativă a Armatei a intonat Imnul Regal. Cu atât mai semnificativă a fost ambianța acestui eveniment, cu cât el decurgea în același timp cu descompunerea și diluarea civilizaței, decenței, vieții estetice în lumea românească, fărâmițând neîngăduit etica sărbătorii, inducând motivul bâlciului până și la Ziua Națională. Echilibrul
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]