1,168 matches
-
căci a grăit: «Eu sînt Dumnezeu și nu există alt dumnezeu În afară de mine», neștiutor cum este de izvorul lui, de locul de unde a venit”43. După ce creează Hebdomada planetară, Ialdabaot le dă planetelor masculine parteneri feminini: Providența, Divinitatea, Stăpînirea, Gelozia, Regalitatea, Inteligența, Înțelepciunea. Acestea sînt atributele tradiționale ale Dumnezeului din Vechiul Testament, iar aici le găsim interpretate ca tot atîtea Însușiri negative 44. Aceste sizigii „au un firmament (stereoma) În fiecare cer și un eon (aion) similar eonului care există dintru Început
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
un suflet (psyche), lăsînd În seama Îngerilor să-i alcătuiască apoi corpul celest, În conformitate cu datele stocate În aceste suflete: Divinitatea făurește sufletul osos; Stăpînirea - sufletul fibros sau nervos; Gelozia (Focul) - sufletul de carne (sarx); Providența - sufletul medular și tiparul trupului; Regalitatea - sufletul sangvin; Inteligența (synesis) - sufletul de piele, iar Înțelepciunea (Sophia) - sufletul păros 68. După această schemă psihică stabilită de cele șapte exousiai, Îngerii modelează membrele (melos, harmos) lui Adam din ceruri, din creștetul capului și pînă la unghiile picioarelor, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Spiritului Viu și Începe cu aducerea la ființă a Celui de al Treilea Trimis (Tertius Legatus)56, numit și Fecioara de Lumină 57, Androgin 58, Masculo-femina59. Al Treilea Trimis le cheamă la viață pe cele douăsprezece fecioare sau Virtuți 60: Regalitatea, Înțelepciunea, Victoria, Persuasiunea, Puritatea, Adevărul, Credința, Răbdarea, Probitatea, Dărnicia, Dreptatea, Lumina. Reședința Trimisului este Soarele, iar cele douăsprezece fecioare sînt piloții Navei sale cerești 61. După Theodor bar Konai, prima acțiune a Trimisului este de a porunci Marelui Arhitect să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Preoteselor, unde se află casa locotenentului. Analizat din perspectiva filozofiei tantrice, numele locotenentului de roșiori care trece călare spre casă, în amurg, frumos ca un luceafăr, este o metaforă simbolică; personajul apare ca un "un substitut sinonimic al cavalerului unei regalități sacre, un cavaler spiritual, eroul în spirit (Maha-vira) inițiat în soteriologia erosului, un trubadur căutător al Gralului, exaltând în arcanele unei religiozități cosmice, misterul mântuirii prin împărtășirea din tăcerea mistică a femeii"356. Numele celui care istorisește povestirea locotenentului, Onofrei
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un animal de povară care transportă greutățile țăranului în drumurile sale frecvente printre colinele însorite ale Israelului, măgar care să poarte și povara simbolică a profetului. Isus se leagă de această tradiție: el vrea să arate o glorie umilă, o regalitate modestă; zeloții și cei care pot fi numiți partizanii naționaliști ai poporului subjugat de Roma ar fi voit ca el să fie la fel ca toți ceilalți regi, înarmat și decis să folosească forța și violența pentru a restaura regatul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
în volumul de față. Dar cercetările sale nu au rămas decât la stadiul de proiect. 4. Widengren tocmai publicase „The King and the Tree of Life in Ancient Near Eastern Religion (King and Saviour IV)”, UUÅ, 1951:4, micromonografie despre regalitatea sacră și simbolismul Arborelui Cosmic în Orientul Apropiat antic, unul dintre multiplele dosare consacrate acestei tematici. 5. Cu toate acestea, Widengren îi scria o lună mai târziu: „Cartea dvs. despre șamanism a ajuns în timpul călătoriei noastre în Turcia. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
mult! Hartman nu și-a distribuit încă teza, întrucât a vrut să tipărească mai întâi corecturi și adăugiri. Cu siguranță veți primi un exemplar. Congresul de la Roma 1955 ne pricinuiește deja încurcături. V-am propus pentru o conferință generală despre regalitatea sacră, dar, din păcate, nu știu dacă această propunere va fi acceptată, căci propunerile sunt, evident, mai numeroase decât orele pe care le avem la dispoziție, chiar dacă eu însumi mă retrag! Cu toată simpatiaș,ț Geo Widengren Postfațătc "Postfață" Exploatarea
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Buzău, Mureș, Timiș; oronime: Carpați; oiconime: Turda)251. Bibliografie specială: Beekes, Robert S.P., Comparative Indo-European Linguistics. An Introduction, John Benjamins, Amsterdam, 1995. Benveniste, Émile, Vocabularul instituțiilor indo-europene, vol. I. Economia, vol. ÎI. Vocabularul rudeniei, vol. III. Statutele sociale, vol. IV. Regalitatea și privilegiile sale, vol. V. Drept, vol. VI. Religia, traducere din limba franceză, note suplimentare și postfața de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 2005. Cavalli-Sforza, Luca; Cavalli-Sforza, Francesco, La génétique des populations. Histoire d'une découverte, Odile Jacob, Paris, 2008
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rămânea, deci, cea care, În urma reconsiderării sale, să dicteze rolul său, utilitatea sa și raportarea la un prezent disputat din punctul de vedere al legitimității statale (Între o paradigmă a legitimității istorice și una a legitimității populare). În acest caz, regalitatea ca formă de recuperare a trecutului și vectorii ei au reprezentat centrul unei dezbateri angajate, cu multiple fațete, cu polemizări neprofesioniste, departe de gâlceava unor istorici angajați, cu resentimente, cu patetism și cu multe elemente caracteristice tranziției pricinuite de dispariția
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
istorici angajați, cu resentimente, cu patetism și cu multe elemente caracteristice tranziției pricinuite de dispariția unui sistem totalitar. Astfel, aducem aproape două materiale jurnalistice interesante, care dau măsura reconstrucției memoriei instrumenta lizate și utilizate În câmpul politic, cu privire la moștenirea privind regalitatea și resorturile ei prezente. Ele vin dinspre autori diferiți și publicații aflate În tabere adverse. Diverse materiale de presă din primii ani postdecembriști Încercau să evalueze memoria monarhiei, cu „meritele și păcatele” ei, așa cum a fost cunoscută În perioada existenței
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
pe seama unui leadership puternic, tradus În constituirea unei autorități puternice ce nu lăsa loc de contestări sau proiecte politice alternative. Prăbușirea tronurilor europene, În analiza pseudoistorică făcută de cotidianul Adevărul, nu apare ca un determinant al transformărilor ideologice privind susținerea regalității În rândul populației europene, ci ca o decizie a sovieticilor. Un raționament de-a dreptul nou și incorect din punct de vedere istoric este cel care Însumează, calculând membrii Partidului Comunist Român din perioada războiului, ai Partidului Social-Democrat și ai
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
numai ura țăranilor, dar a creat și un sentiment de insecuritate, cu o reală distanță de percepere a autorității, cum afirmă corect materialul. În schimb, În Transilvania, popularitatea lui Iosif al II-lea a modificat raportarea românilor la ideea de regalitate, Însă și aici dualismul austro-ungar de la 1867 a reușit să reconfigureze negativ percepția asupra guvernământului monarhic . Raportarea la domnia lui Alexandru Ioan Cuza, În analiza jurnalistică, este oarecum adecvată. Folclorul popular, imaginea legendară a domnitorului, dar și antiteza pe care
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
sa pe câmpurile de luptă pentru câștigarea independenței, dar și reforma agrară a lui Ferdinand. Sunt contabilizate, de asemenea, vizitele cuplului regal din 1918 și 1922, din Transilvania, dar și opțiunea „forțată” a dictatorului Ion Antonescu de a păstra instituția regalității: „Veți rămâne aici (spunându-i lui Mihai I - n.n.) nu pentru că vreu eu, ci pentru că țăranii vor să aibă un rege”. Rolul regelui de la 23 august 1944 apare ca fiind un moment de bun augur pentru tânărul monarh, de atragere
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
unor realități istorice. Mai mult, eșuarea grevei regale din 1945 a Însemnat, În opinia autorilor analizei, un precedent, care a arătat ulterior populației, mai ales În ceea ce privește lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, că „țara poate fi condusă și fără regalitate”. O altă critică adusă regelui Mihai privește felul În care monarhul a contribuit la legitimarea puterii comuniste prin câteva acțiuni de la sfârșitul domniei sale. „Spre a-și păstra tronul”, după cum afirmă realizatorii dezbaterii jurnalistice privind forma de guvernământ, regelui Îi sunt
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
președinte favorizează formațiunea/ formațiunile politice care-i oferă sprijinul politic („neocamarilism”) și, prin urmare, restaurația nu ar Însemna altceva decât „excluderea implicită” al lui Ion Iliescu. Raportarea istorică la monarhia constituțională Îl determină pe Pavel Câmpeanu să remarce că Întoarcerea regalității ar avea ca efect direct garanția Îndepărtării de pericolul „neocomunismului”, Însă ar putea antrena alte „evoluții antidemocratice” . Sporirea simpatiei față de regele Mihai și observația potrivit căreia memoria monarhiei câștiga teren se dovedește, potrivit materialului publicat În Revista 22, un efect
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
În majoritatea cazurilor crize politice majore, au amalgamat beneficiile dinastiei cu greșelile unui sistem politic tânăr și lipsit de practica gestionării guvernării și a leadership ului. Contabilizarea celor patru domnii scoate În evidență, În analiza politologului, momentele tensionate ale perioadei regalității, insistând asupra legăturilor cu ceilalți factori politici și a deciziilor luate În momente decisive. Pare Însă că ultimele domnii contează cel mai mult În balanța memoriei privind aportul instituției dinastice. Dacă regele Carol al II-lea se face vinovat că
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
privință: „(...) Mihai I nu a devenit pribeag pentru că a refuzat să colaboreze cu ocupantul, ci pentru că ocupantul nu a mai dorit să colaboreze cu el după ce Îl folosise atâta vreme cât i-a convenit”. Prin urmare, potrivit analistului politic Pavel Câmpeanu, „moda regalității” (o memorie instrumentalizată și provocată) a fost născută din lipsa de soluții alternative a opoziției și a eșuării acesteia În dobândirea puterii prin mecanisme democratice. Fiind o perioadă determinată de efecte, lipsa teoriei și a practicii sociale, la care se
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
nerealistă și o proiecție dacă nu eronată, cel puțin hazardată a unei perioade istorice cu grave deficiențe democratice, probleme sistemice și discrepanțe majore. Astfel, acesta concluzionează că „istoria nu se repetă, și aceasta ar fi un temei pentru optimism”. Memoria regalității În postcomunism are câteva caracteristici majore: vehiculată public, În spațiul civic, utilizarea memoriei devine instrumentalizare politică, În lipsa unei descifrări științifice corespunzătoare și necesare. Spațiul public a fost populat cu nespecialiști, iar puținele abordări nici nu au putut și nici nu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
și necritice, apropiate și neapropiate puterii, s-au enunțat teorii care mai de care mai „inovatoare”, iar cel mai bun exemplu Îl constituie semnificațiile simbolice hiperbolizante care i s-au atribuit zilei de 9 mai, tocmai pentru a nu acorda regalității un drept cuvenit de istorie. Dar nu am fost singurii care am făcut acest lucru. Lupta cu memoria a creat dificultăți la Sofia, unde dezbaterile privind recuperarea simbolurilor patrimoniale ale regalității au dat frisoane guvernanților; executivul de la sud de Dunăre
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
zilei de 9 mai, tocmai pentru a nu acorda regalității un drept cuvenit de istorie. Dar nu am fost singurii care am făcut acest lucru. Lupta cu memoria a creat dificultăți la Sofia, unde dezbaterile privind recuperarea simbolurilor patrimoniale ale regalității au dat frisoane guvernanților; executivul de la sud de Dunăre spunea În 1990 că În Bulgaria memoria monarhiei este asociată cu „o serie de catastrofe naționale și calamități care au lovit poporul” și că, datorită „experienței nefaste”, În viața socială a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
imposturii.” Singura încercare dramatică, din anii ’40, Brutus și fiii săi, este o reușită parțială. Personajul central al piesei nu este celebrul Brutus, ucigașul lui Cezar, ci Iunius Brutus, consul al Romei în secolul al V-lea î. Hr., care, apărând regalitatea, își ucide cei doi fii care unelteau împotriva tinerei republici. Este un exemplu de virtute romană, care pune binele statului deasupra sentimentelor umane. Scrisă în stilul datat al solemnelor drame romantice, piesa este o succesiune de splendide discursuri, mostre remarcabile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
datat al solemnelor drame romantice, piesa este o succesiune de splendide discursuri, mostre remarcabile de oratorie, care însă țin acțiunea în loc și nu justifică frenetica retezare a capetelor. Mesajul politic rămâne și el ambiguu, scriitorul dorind să acorde egală îndreptățire regalității și republicii: realitatea reprezintă abuzul imperial de putere, libertatea este scopul politicii, moartea însă (în numele unui principiu) strămută discuția din planul politic în cel ontologic. Două trăsături se vor conserva de la începutul la sfârșitul activității literare a lui D.: practicarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
s-a îmbolnăvit de două ori și a trebuit să-și ia inima în dinți ca să îndrăznească să o roage să nu îl mai invite. Cererea lui a avut succes. Din toate cele relatate mai sus, se vede că uneori regalitatea poate încununa mediocritatea cu o aură nemeritată. Și totuși, epoca în care a domnit a fost numită, în istoria politică și în cultură, the Victorian Age. Acest aparent paradox se explică prin aceea că, în istoria omenirii, o epocă în
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
răceală și neîncredere atît de politicieni, cît și de popor, care îl socoteau un străin numai pentru simplul motiv că nu vorbea bine englezește, nu se născuse în Anglia, neavînd nici măcar un părinte englez. Aceasta după 136 de ani de regalitate germană sau de origine germană! Unii l-au considerat chiar spion german! Așa se explică faptul că, în ciuda dorinței fierbinți și exprese a Victoriei de a i se acorda imediat un titlul (cvasi) egal cu al ei, nu l-a
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și mai înțelepți” , pe care-i numește, după inițierea ca preoți, pileați, ridicați, deci, dintre nobilii daci, purtători de pileum, o căciuliță de lână, ca semn distinctiv. Preoțimea geto-dacă a jucat un rol politic însemnat, contribuind, prin colaborarea directă cu regalitatea, la unificarea lumii geto-dace atât de divizată, încât era nevoie de o religie de stat . S-ar putea ca prototipul preotului geto-dac să se păstreze în „figura titanică din munții Daciei vechi, numiți odată ai Hyperboreilor”, de pe vârful Omul, Sfinxul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]