89,305 matches
-
provin (P. 1407)-Teregova și (P. 2498)- Sasca Montană ca și P.1369 de proveniență necunoscută, dar pe care după aspect o încadrăm în această zonă. Continuând studiul început al colecției de cămășii femeiești fără poale, aflate în patrimoniul Muzeului Regiunii Porților de Fier13, am realizat o nouă etapă: studiul și catalogul cămășilor femeiești din Clisura Dunării(vezi ANEXA I). Acesta alături de alte studii privind portul din Clisura Dunării și Banatul Montan vor lărgi cunoașterea acestui domeniu atât de complex. ***Articol
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
Banatul Montan vor lărgi cunoașterea acestui domeniu atât de complex. ***Articol apărut în formă extinsă în volumul de studii și articole Drobeta, seria Etnografie, XXII, EUC, Drobeta Tr Severin, 2012, p. 165-181 Referință Bibliografică: Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 858, Anul III, 07 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
pe care le-am avut astăzi cu înalte personalității ale vieții publice spaniole am simțit un sentiment special, prietenie și respect pentru România ca țară, pentru poporul român, și pentru românii care, iată, trăiesc în Spania și, în special, în regiunea Madrid. Vreau să mulțumesc pentru acest sentiment și să spun că, pentru România, Spania rămâne o țară cu totul specială, de care ne leagă rădăcinile latine, tradiția, istoria. Pot spune că, acum, Spania este a doua țară din lume ca
PREMIERUL VICTOR PONTA SE VA ÎNTÂLNI, LA MADRID, CU REGELE JUAN CARLOS I AL SPANIEI ŞI CU PRIMUL-MINISTRU SPANIOL MARIANO RAJOY de MIHAI MARIN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Premierul_victor_ponta_se_va_mihai_marin_1374512219.html [Corola-blog/BlogPost/363237_a_364566]
-
o țară cu totul specială, de care ne leagă rădăcinile latine, tradiția, istoria. Pot spune că, acum, Spania este a doua țară din lume ca număr de români, după România, bineînțeles. Vreau să mulțumesc, în special, pentru această primire, președinției regiunii Madrid, pentru că regiunea Madrid este un exemplu de succes economic, de dezvoltare din toate punctele de vedere: culturală, socială și de integrare a unei comunități atât de importante, cum este cea a românilor. Sunt foarte fericit să vorbesc cu președintele
PREMIERUL VICTOR PONTA SE VA ÎNTÂLNI, LA MADRID, CU REGELE JUAN CARLOS I AL SPANIEI ŞI CU PRIMUL-MINISTRU SPANIOL MARIANO RAJOY de MIHAI MARIN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Premierul_victor_ponta_se_va_mihai_marin_1374512219.html [Corola-blog/BlogPost/363237_a_364566]
-
totul specială, de care ne leagă rădăcinile latine, tradiția, istoria. Pot spune că, acum, Spania este a doua țară din lume ca număr de români, după România, bineînțeles. Vreau să mulțumesc, în special, pentru această primire, președinției regiunii Madrid, pentru că regiunea Madrid este un exemplu de succes economic, de dezvoltare din toate punctele de vedere: culturală, socială și de integrare a unei comunități atât de importante, cum este cea a românilor. Sunt foarte fericit să vorbesc cu președintele regiunii Madrid nu
PREMIERUL VICTOR PONTA SE VA ÎNTÂLNI, LA MADRID, CU REGELE JUAN CARLOS I AL SPANIEI ŞI CU PRIMUL-MINISTRU SPANIOL MARIANO RAJOY de MIHAI MARIN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Premierul_victor_ponta_se_va_mihai_marin_1374512219.html [Corola-blog/BlogPost/363237_a_364566]
-
Madrid, pentru că regiunea Madrid este un exemplu de succes economic, de dezvoltare din toate punctele de vedere: culturală, socială și de integrare a unei comunități atât de importante, cum este cea a românilor. Sunt foarte fericit să vorbesc cu președintele regiunii Madrid nu despre probleme, ci despre contribuția pozitivă a românilor la dezvoltarea regiunii. Sunt foarte mândru de faptul că, românii care trăiesc aici muncesc, plătesc taxe, efortul lor se alătură efortului general de dezvoltare a regiunii și de relansare economică
PREMIERUL VICTOR PONTA SE VA ÎNTÂLNI, LA MADRID, CU REGELE JUAN CARLOS I AL SPANIEI ŞI CU PRIMUL-MINISTRU SPANIOL MARIANO RAJOY de MIHAI MARIN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Premierul_victor_ponta_se_va_mihai_marin_1374512219.html [Corola-blog/BlogPost/363237_a_364566]
-
toate punctele de vedere: culturală, socială și de integrare a unei comunități atât de importante, cum este cea a românilor. Sunt foarte fericit să vorbesc cu președintele regiunii Madrid nu despre probleme, ci despre contribuția pozitivă a românilor la dezvoltarea regiunii. Sunt foarte mândru de faptul că, românii care trăiesc aici muncesc, plătesc taxe, efortul lor se alătură efortului general de dezvoltare a regiunii și de relansare economică pentru Madrid și pentru Spania. Cred că este meritul autorităților regionale, al oamenilor
PREMIERUL VICTOR PONTA SE VA ÎNTÂLNI, LA MADRID, CU REGELE JUAN CARLOS I AL SPANIEI ŞI CU PRIMUL-MINISTRU SPANIOL MARIANO RAJOY de MIHAI MARIN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Premierul_victor_ponta_se_va_mihai_marin_1374512219.html [Corola-blog/BlogPost/363237_a_364566]
-
să vorbesc cu președintele regiunii Madrid nu despre probleme, ci despre contribuția pozitivă a românilor la dezvoltarea regiunii. Sunt foarte mândru de faptul că, românii care trăiesc aici muncesc, plătesc taxe, efortul lor se alătură efortului general de dezvoltare a regiunii și de relansare economică pentru Madrid și pentru Spania. Cred că este meritul autorităților regionale, al oamenilor de aici din Madrid, pentru faptul că integrarea românilor este un fapt realizat și aduce beneficii tuturor. Vreau să apreciez rolul pe care
PREMIERUL VICTOR PONTA SE VA ÎNTÂLNI, LA MADRID, CU REGELE JUAN CARLOS I AL SPANIEI ŞI CU PRIMUL-MINISTRU SPANIOL MARIANO RAJOY de MIHAI MARIN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Premierul_victor_ponta_se_va_mihai_marin_1374512219.html [Corola-blog/BlogPost/363237_a_364566]
-
ilegale, pentru coruperea autorităților, pentru ungerea rotițelor sistemului, pentru finanțarea campaniilor electorale. Înseamnă fonduri furate de la școli, sănătate, autostrăzi. Un sondaj realizat prin metoda interviului de Compania de Cercetare Novel Research în rândul a 2500 de persoane din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, fumători adulți (18-64 de ani) a arătat că nivelul contrabandei cu țigări era, în luna ianuarie, de 17,8% din piața internă de țigări. Aproximativ 600 de milioane de euro intră anual în România în conturile
„Săracu’, numai lui nu îi merge...” Cel mai ghinionist român by https://republica.ro/zsaracu-numai-lui-nu-ii-merge-cel-mai-ghinionist-roman-zcasnicul-in-reteaua-underground [Corola-blog/BlogPost/339023_a_340352]
-
profesorul de economie este de părere că a pleda pentru o majorare a cheltuielilor bugetare ar fi incorect, atâta vreme cât din cauza corupției și birocrației costul pe kilometrul de autostradă este în România de 2-3 ori mai mare față de alte state din regiune. „Mi se pare absolut incorect să pledezi pentru o expandare a cheltuielilor publice intr-un stat foarte corupt și foarte birocratic cum este România când efectiv arunci banii pe fereastră expandând acele cheltuieli fără ca banii aceia să vină spre populație
Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții by https://republica.ro/dumitru-consiliul-fiscal-despre-eventuala-majorare-a-deficitului-bugetar-anuntata-de-tariceanu-ar-fi-un [Corola-blog/BlogPost/338812_a_340141]
-
Japonia. În acest nou context, extrem de tensionat, România, în loc să fie un factor de stabilitate, apare, prin scandalurile politice la zi, ca un no man’s land, un fel de tărâm al nimănui care poate oricând exploda, aruncând în aer întreaga regiune sud-estică a Europei. Iată de ce, mai mult ca oricând, avem nevoie de lideri respectați pe plan internațional, capabili să întărească statalitatea României și să găsească alte surse de finanțare decât vânzarea pe nimic a bogățiilor naturale și activelor nației. În
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească by http://uzp.org.ro/presedintele-clubului-de-la-roma-pe-europa-dr-calin-georgescu-despre-crunta-realitate-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
NOROC BUN", regăsită în poezii, cântece, ode și rugăciuni adresate la „FORTUNA SALUTARIS", pentru binecuvântări miniere s-ar trage din mineritul de minereuri. Migrațiile furtunoase ale popoarelor au obligat retragerea romanilor, care au lăsat ca moștenire germanilor exploatările miniere din regiunea Rinului, din munții Taurus și Erz. Este probabil că aici să fi avut loc transformarea salutului roman „Fortuna Salutaris" în germana „GLÜCK AUF" (Noroc bun), salut care a fost preluat și împământenit și în mineritul românesc prin colonizarea minerilor aduși
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
munții Taurus și Erz. Este probabil că aici să fi avut loc transformarea salutului roman „Fortuna Salutaris" în germana „GLÜCK AUF" (Noroc bun), salut care a fost preluat și împământenit și în mineritul românesc prin colonizarea minerilor aduși tocmai din regiunile miniere ale Germaniei- Köln, Eiberenfel sau Mainz. În „De Re metalica" de Georgius Agricola din 1556 nu se regăsește cuvântul de Gluck Auf, ceea ce face să credem că salutul minier în forma actuală a apărut mal târziu. Înainte de a afla
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
5 spre 6 decembrie pentru a-i întreba pe copii dacă au fost cuminți. Copiii ascultători sunt răsplătiți cu cadouri, iar cei obraznici primesc câte o nuielușă. În Belgia există și o comună cu numele de Saint-Nicolas, localitate francofonă din regiunea Liege. Are o populație totală de 27.550 locuitori pe 6.84 km² Datele istorice care ne vorbesc despre Sfântul Nicolae sunt incerte. Se presupune că se face referire la Nicolae de Mira (cca 280-345) și visul lui Constantin cel
SFÂNTUL NICOLAE VINE ÎN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_nicolae_vine_in_belgia.html [Corola-blog/BlogPost/350801_a_352130]
-
de relache, o dată la două zile, mai ales în timpul nopții, ziua fiind întunecată la fel ca noaptea, apropirea noastră față de ocean confundându-ne cu griul furtunilor, cu dulceața și fragilitatea gândului în fața naturii. Visam încă la o vară sănătoasă din regiunea Bărăganului, cu ploi repezi și torențiale, zăpușeală uscată și umbră plină de verdeață pe timpul după amiezii. Poate un fel de virga sahariana, un sfârșit aflat înainte de concretizare. „Și era ploaie cu senin/ Senin cu ploaie, / Salcâmii ramurile-nclin/Și le
DEALURILE DIN SYDNEY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Dealurile_din_sydney.html [Corola-blog/BlogPost/341737_a_343066]
-
unde s-a perpetuat tradiția despre o Podunavie veche (strana) în titulatura domnilor Țării Românești, anterioară momentului includerii ei în titlul cneazului sârb Lazăr (1379/1380), deci a extinderii stăpânirii acestuia și a fiului său Ștefan Lazarevici până la fluviu (peste regiunile Braničevo și Kučevo din nord-estul Serbiei de astăzi); iar la nord de Dunăre se întindea peste tot teritoriul dintre Tisa și Olt, până la defileul Mureșului. De altfel, într-o hartă politică din secolul al XVI-lea când se fac suprapuneri
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1446630109.html [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
este extrem de edificator pentru a înțelege egoismul etnic. Liderii separatiștilor au motivat necesitatea separației de Moldova, inclusiv, și prin necesitatea apărării drepturilor minorităților. Au jucat pe spiritele cetățenilor, dându-și aere de mari democrați, declarând trei limbi de stat în regiune, dar, de fapt funcționează forțat numai limba rusă. Cunoaștem cu toții situația școlilor cu predare în limba noastră română din Tiraspol, Grigoriopol ș.a. E trist astăzi la capitolul relații între minorități...Noi credem, ca unul din scopurile noastre imediate trebuie să
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1459111327.html [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
în comună, nu credea că îl apucă toamna pe bătrân ca particular, membru în TOS, o organizație de întovărășire între țăranii ne colectivizați, cred că după model rusesc. După cum se zvonea în comună,Vasile Vâlcu, primul secretar de partid al regiunii Constanța, forța nota să colectivizeze întreaga regiune până la sfârșitul anului. Au mai rămas câțiva care nu au vrut să intre în colectiv. Autoritățile erau cu ochii pe ei. Din cauza lor nu se putea raporta la regiune încheierea „cu succes” a
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
toamna pe bătrân ca particular, membru în TOS, o organizație de întovărășire între țăranii ne colectivizați, cred că după model rusesc. După cum se zvonea în comună,Vasile Vâlcu, primul secretar de partid al regiunii Constanța, forța nota să colectivizeze întreaga regiune până la sfârșitul anului. Au mai rămas câțiva care nu au vrut să intre în colectiv. Autoritățile erau cu ochii pe ei. Din cauza lor nu se putea raporta la regiune încheierea „cu succes” a colectivizării întregii comune. Prin Băjenari nu au
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
secretar de partid al regiunii Constanța, forța nota să colectivizeze întreaga regiune până la sfârșitul anului. Au mai rămas câțiva care nu au vrut să intre în colectiv. Autoritățile erau cu ochii pe ei. Din cauza lor nu se putea raporta la regiune încheierea „cu succes” a colectivizării întregii comune. Prin Băjenari nu au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă, tatăl său, unchiul Stoica și Vasile și alți câțiva vecini. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși, că doar pentru pământ
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
pentru o nouă săptămână de muncă în sectorul său, mai ales că trebuia ca luni să însămânțeze o grupă de scroafe aflate în perioada optimă montei artificiale. Și-a adus aminte că mai avea pe cap și un control de la Regiune privind modul în care folosea materialul seminal repartizat și implementarea rasei ameliorate a brunei de stepă în șeptelul C.A.P.-ului. A intrat în camera de baie să se răcorească un pic la chiuvetă și, după o toaletă sumară, și-
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402569543.html [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
spital, aflând că nu mai este în pericol, și-a luat la revedere, îndreptându-se spre stația de autobuz, urmând să revină după-amiază cu ce era necesar pentru Ramona. Avea obligații profesionale ce nu puteau fi amânate. Controlul celor de la Regiune putea sa nu-l ocolească și pe el, chiar dacă era vorba în general despre zootehnie. Puteau să se intereseze de furajarea acestui sector, deci era și el implicat în sistem. Inginerul-șef i-a trasat Săndicăi obligațiile de serviciu pentru
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402569543.html [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
I, f. 175-176), relații care ni se confirmă și din alte note informative din această perioadă. 20 A.M.J., fond penal, dos. nr. 38.408, vol. III, f. 147-168 (Sentința nr. 347 din 14 martie 1959, dată de Tribunalul Militar Regiunea a 3-a, Cluj). 21 Într-o notă informativă din 30 iunie 1961 vorbindu-se de numărul mare al călugărilor de la Antim (se hotărâse transformarea mănăstirii în parohie) se amintește și de un călugăr, eliberat din închisoare: ” (...) a mai făcut
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
nici un interes), blocând de cele mai multe ori inițiativele marilor bărbați care vor să ne scoată din anonimat și din interiorul unei culturi care a excelat în miniaturi, broderii, frontispicii de cărți și construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1337583830.html [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
însemnările notariale sus-amintite,se ridicau la 3200 hiper-peri de aur, ceea ce era o cifră foarte mare pentru acea dată,deci negoțul practicat aici nu era deloc lipsit de importantă. ,,Vicina a fost o cetate importantă în secolele XIII-XIV, așezată în regiunile de nord ale Dobrogei, cel mai probabil pe o insulă din fața așezării actuale Isaccea (odinioară orașul Noviodunum). Astăzi ruinele ei nu sunt cunoscute, poate au dispărut pentru totdeauna în apele Dunării. Insula se află chiar pe cursul principal al Dunării
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]