578 matches
-
e bine să ținem cont și de celelalte elemente ale scenariului oniric pentru a decide care este interpreatrea cea mai potrivită. Maimuță Mai mult decât orice alt animal, maimuța intervine în vis ca o caricatură a ființei umane. Exprimă mișcarea regresivă, percepută de cel ce visează, privindu-l în mod direct sau pe altcineva. Poznașă și răutăcioasă, maimuța își bate joc de temerile, uneltirile, dorințele subiectului sau ale mediului său înconjurător. În plus, mai ales în Orient, maimuța simbolizează agilitatea mentalului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
actul sexual ori masturbarea, balansarea poate prin urmare reprezenta pulsiunile sexuale ale celui care visează. O altă semnificație se referă la ezitările persoanei, întrucât mișcarea balansoarului sau a balansierului exprimă oscilațiile și tergiversările interioare. În sfârșit, balansoarul poate confirma natura regresivă a elementelor onirice, deoarece este legat de copilărie. Ca atare, indică reactualizarea unei situații mai vechi, poate chiar o întoarcere la primii ani ai vieții. Minge, balon Deși este un element ludic sau sportiv, în expresiile populare, ca și în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
unei mutilări, al unei castrări (vezi acest cuvânt). Ea exprimă pierderea virilității și a puterii, neputința și supunerea față de o autoritate exterioară. Circ Circul este spațiul încântării și al amuzamentului. Simbolizează copilăria și reprezintă adesea, în vis, tendințele ori pulsiunile regresive. Îl invită pe subiect să caute în trecut, mai ales în primii ani din viață, soluția la problemele sale actuale. În limbajul popular și deci în inconștient, circul are o conotație de dezordine și de haos («ce circ!») sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dacă este rănit ori inexistent. În plus, simbolistica lui este legată de centru («a se crede buricul pământului») și deci de dorința sau obligația de a ocupa un loc central. În sfârșit, pentru că evocă nașterea, buricul indică uneori o atitudine regresivă, chiar infantilă, nevoia de întoarcere în pântecul matern, problematica legată de mamă. Ochi Semnificațiile ochiului sunt multiple, iar alegerea interpretării depinde de scenariul oniric: - ochiul este legat de cunoașterea obiectivă («până nu văd, nu cred»), ca organ al percepției intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
german la Moscova, von Schulenburg, față de aceste garanții, spunând că URSS nu renunțase decât temporar, în iunie 1940, la sudul Bucovinei și că, în consecință, acest act era un obstacol în calea realizării revendicării sovietice 4. Considerăm că această perspectivă regresivă a unor fapte istorice este de natură să clarifice participarea României, alături de Germania nazistă, la atacul din 22 iunie 1941 și să distingă net obiectivele 1 Valeriu-Florin Dobrinescu, Ion Constantin, Basarabia în anii celui de-al doilea război mondial, Iași
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Ambasadorului german la Moscova, von Schulenburg, față de aceste garanții, spunând că URSS nu renunțase decât temporar, în iunie 1940, la sudul Bucovinei și că, în consecință, acest act era un obstacol în calea realizării revendicării sovietice. Considerăm că această perspectivă regresivă a unor fapte istorice este de natură să clarifice participarea României, alături de Germania nazistă, la atacul din 22 iunie 1941 și să distingă net obiectivele românești de cele germane. Prin armistițiul semnat în 1944, România era obligată să recunoască frontiera
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
franceză, adulterul nu strică decât rareori căsătoria; de regulă, soțul înșelat își accepta problemă cu stoicism. El își poartă fără dramă faimoasele coarne. Gelozia amoroasă a fost întotdeauna considerată în Franța un defect. Adulterul feminin, calificat de regulă drept "alunecare regresiva", nu are pentru femeia pariziana aceeași conotație. Adulterul se integrează în viață Parizienei că o experiență organică, care deschide perspective noi și nu comportă remușcări. Psihologia Parizienei se aseamănă cu cea a soțului, care nu are complexul infidelității, ci are
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai larg, ai științelor sociale). Principala victimă a acestui succes de popularitate este tocmai substanța crucialei contribuții a lui Tönnies la teoria socială: cei mai mulți cred că savantul german a propus o antinomie, iar destui consideră că el opta, nostalgic și regresiv, pentru comunitate; ba, susțin criticii săi mai vehemenți, pleda, reacționar și periculos, pentru o comunitate care nu diferă prea mult de cea propusă de fascisme, chiar de nazism 4. Ca și în cazul altor autori stigmatizați astfel, după lecturi sumare
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a comunităților voluntare (acum numite de unii intentional communities) pe teritoriul Statelor Unite. În consecință, contradicția devine una între privirea către viitor a comunitarismului și puternica relație cu trecutul a comunităților reale. Este fără îndoială meritul comunitarismului că nu cedează tentației regresive care animă mai toate pledoariile în favoarea comunității: comunitarismul nu se întoarce la comunitate, ci merge înainte către ea. Totuși, o asemenea perspectivă temporală nu ia cu adevărat în seamă istoricitatea experienței umane: trecutul nu prea contează, din prezent sunt selectate
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fundamentalismul islamic; sunt frecvente demascările „ispitei comunitare”, lucru firesc într-o cultură politică edificată pe referințe iacobine și în care l’idée républicaine, liberalismul francez, respinge net orice formă de antistatism sau orice aparentă resurecție a unor referințe și fantasme regresive, cum ar fi punerea în chestiune a separației Bisericii de stat. Uneori francezii opun „Franța republicană” „Americii comunitariste”. În Québec, pledoariile comunitariste ale unui Charles Taylor (de exemplu, pentru ceea ce el numește „diversitate profundă”) au putut fi apropiate de tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unde am arătat, între altele, că șora propune multe elemente de mediere dialogică între societate și comunitate, de la prietenie la instituțiile societății civile, regândind astfel eterna problemă a structurilor/instituțiilor/puterilor intermediare; astfel, filozoful depășește comunitarismul nostalgic românesc, ruralist și regresiv (versiune indigenizată a organicismului), deși gândirea sa politică rămâne un comunitarism organicist cu temei transcendent, articulat pe „comunitatea pură”, „pe bază de comuniune spontană”. Susținând principiul continuității între comunitate și societate, Mihai șora sugerează o ingenioasă mediere între - pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
căutat cu obstinație punctele slabe ale Bibliei, interpretându-le după mintea lor, de cele mai multe ori însă în interes personal sau de castă, dar de fiecare dată cu efect distructiv la nivel social. Evoluția protestantismului, în opinia lui Paulescu, este una regresivă și el crede cu tărie în dispariția sa completă. Două motive ar concura la această evoluție: 1. Combătând fundamentul dogmei creștine, protestantismul a alunecat treptat spre raționalism și mai apoi în materialism. Interpretarea bibliei cu posibilitățile limitate și imperfecte ale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
așa cum o schițează Henri Bergson în "Evoluția creatoare", 1907) evocă, subtil, schemă păcatului biblic 33, este continuă creștere. Reprezintă simbolic, totodată, punctul ei cel mai înalt ("zenit"), dacă avem în vedere conul 34 bergsonian al memoriei. Iată de ce această mișcare regresiva, prin care ne întoarcem la matricea originară, seamănă, mai curând, cu o ablațiune, și are, paradoxal, la Barbu, doar un sens ascendent: "Spălări împărtășite! Înnoiți / Arginturile mari, botezătoare / Și inima calărilor - spuziți / De dreapta ziua-aceasta suitoare" ("Desen pentru cort
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ca în locul unei definiții să noteze „patru aspecte tematice” care „subînțeleg” boala psihică și anume: a) tema psihologică, conform căreia boala psihică este implicată în organizarea psihismului uman; b) tema fenomenologică, în conformitate cu care structura bolii psihice este esențialmente negativă sau regresivă; c) tema clinică, după care boala psihică are forme tipice de structură și evoluție, precum și nivele variate de disoluție ale organizării vieții psihice; d) tema etiopatogenetică, ce afirmă că boala psihică depinde de procesele organice. Natural că în intervalul de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este absolut cert: orice boală modifică personalitatea individului, în sensul apariției unor aspecte psihologice și comportamentale noi. În această privință P. Sivadon le menționează pe următoarele: a) Regresiunea Orice atingere a integrității persoanei antrenează o reacție de protecție de tip regresiv din partea acesteia. Această stare de regresiune se traduce prin atitudini infantile care au următoarele caracteristici: reducția temporo-spațială, egocentrismul și starea de dependență. b)Transferul și contra-transferul Transferul este urmarea regresiunii și el se stabilește în cadrul relației „medic-pacient”. Transferul poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vârsta de 6-7 ani. În loc de „Eu”, copii autiști folosesc „Voi” și „Tu” etc. L. Kanner distinge în cadrul sindromului autist doua forme clinice: a) Formele deficitare la care menționează următoarele: - un tip emergent de psihoză cu QI în creștere; - un tip regresiv, deteriorat de psihoză cu QI în scădere; - un tip static la care QI se menține neschimbat; - un tip simbolic la care QI variază în timp și în funcție de examinator. b) Distorsiuni precoce ale personalității, descrise de R. Misés și M. Moniot
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neurovegetative (cardio-vasculare, gastrointestinale, secretorii, spasme sau tremurături musculare etc.). 2) Faza de adaptare După atenuarea manifestărilor emoționale primare, asistăm la instalarea unui proces de „adaptare” sau de „apărare” caracterizat prin următoarele: - estomparea manifestărilor emoționale de șoc (depresie, dezorganizarea comportamentului, tendințe regresive, tulburări neurovegetative); - rememorarea accidentului cu toate detaliile și circumstanțele acestuia; - retrăirea amintirilor și a experiențelor afective în raport cu obiectul pierdut. În timp se poate chiar observa organizarea unei „nevroze tematice” specifică acestei faze, prin incapacitatea realizării unui progres readaptativ. Această nevroză
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
toate detaliile și circumstanțele acestuia; - retrăirea amintirilor și a experiențelor afective în raport cu obiectul pierdut. În timp se poate chiar observa organizarea unei „nevroze tematice” specifică acestei faze, prin incapacitatea realizării unui progres readaptativ. Această nevroză se caracterizează prin următoarele: atitudini regresive, activități revendicative, tendințe ipohondriace, manifestări de tip isteric. În cazurile cu o evoluție favorabilă activitatea de readaptare progresează, simptomatologia clinică estompându-se. Încărcătura agresivă și de autoacuzare se șterge. Se restabilesc capacitățile de autocontrol și individul își poate relua activitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
social și în care intră următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele idealiste în relație directă cu Supra-Eul colectiv, manifestate prin tendințele de afirmare, într-o manieră sublimată a idealurilor maselor sociale. Acestea sunt „psihozele utopice. Psihozele de refugiu sau psihozele regresive, caracterizate prin conduite de refugiu sau de retragere în trecut. Ele exprimă situații de „închidere colectivă”, rupere de realitatea prezentă cu întoarcere în trecut. Din aceste considerente le vom numi psihoze schizoide. II) Psihozele de descărcare, ce își au originea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
compensator, oferind, în condițiile anomiei sociale, o soluție la criza socială a valorilor normative ale maselor. 2) Psihozele de refugiu Acest grup de psihoze colective sunt în relație cu tendința manifestă de „întoarcerea către trecut”. Ele sunt psihoze de natură regresivă, situații de închidere narcisică, colectivă, de izolare din fața realității prezente și „căutarea” unei alte realități prin „întoarcerea în trecut”. Spre deosebire de psihozele idealiste, care sunt psihoze utopice, psihozele de refugiu sunt psihoze schizoide, și ele se caracterizează, din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din mediul de dezvoltare al copilului, Îndeosebi factorilor psiho-afectivi. Incapacitate Înseamnă o limitare funcțională datorată unei deficiențe fizice, intelectuale sau senzoriale datorată condițiilor de mediu sau de sănătate sau disfuncțiilor neuropsihice. Limitările acestea pot fi temporare sau permanente, progresive sau regresive. Handicap se referă la un dezavantaj social și are legătură cu pierderea sau limitarea oportunităților unei persoane care nu poate lua parte la viața socială la același nivel cu semenii lui. Handicapul apare atunci când o persoană cu diazabilități Întâmpină bariere
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
2007). 12 Vezi supra, 4.1.2.1. 13 Putem vorbi de factivitate/contrafactivitate/nonfactivitate a conectorilor, aceștia fiind functori logico-semantici, deci predicate de grad înalt - vezi și Gorăscu, "Condiționalul indiferenței" [...], în acest volum. 14 Alternative terminologice: prospectiv//retrospectiv; progresiv//regresiv 15 De altfel, nu întotdeauna posibilitatea de opțiune alternativă antrenează modificări de structură sintactică: putem avea și I-a scris scrisoarea aceea ingrozitoare, deși i-am spus că nu face bine ce face. 16 E interesant de observat că atare
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
mediu, frustrarea poate lua forme patologice. Orice frustrare În realizarea unora dintre motivațiile umane care Întrețin tonusul afectiv, relațiile sintone cu semenii, sentimentele de securitate, determină devierea În anxietate, Înstrăinare sau sentimente de nesiguranță proprie și instituie comportamente negative, fixate regresiv sau agresiv. Capacitatea de “percepere a semenului”, empatia specific umană, este influențată de personalitatea omului Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Controlul și autocontrolul auditiv în cadrul terapiei logopedice solicită responsabilitate și competență profesională, cât și o colaborare interdisciplinară cu instituții medicale O.R.L Foniatrie Fonologie În consecință, dislalia prin deficit de auz fonematic, are caracteristicile dislaliei de evoluție, adică este regresivă, spre deosebire de dislalia audiogenă, persistentă prin pregnanța ei patologică. „Dislalia consecutivă deficitului de frust” se caracterizează printr-o mai mare persistență, dar poate fi regresivă, copilul compensând pe alte căi deficitul de auz și vorbire. Dislalia prin hipoacuzie nucleară cohleară, cunoscută
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Fonologie În consecință, dislalia prin deficit de auz fonematic, are caracteristicile dislaliei de evoluție, adică este regresivă, spre deosebire de dislalia audiogenă, persistentă prin pregnanța ei patologică. „Dislalia consecutivă deficitului de frust” se caracterizează printr-o mai mare persistență, dar poate fi regresivă, copilul compensând pe alte căi deficitul de auz și vorbire. Dislalia prin hipoacuzie nucleară cohleară, cunoscută și prin denumirea de „disacuzie neurală” este diferențiată prin existența elementelor afazice: (tulburări ale pronunției, deficit de evocare și vocabular, alterări ale structurii frazei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]