1,381 matches
-
trei luni care au precedat spitalizarea sau recăderea. Dar cînd aceste atribute au fost introduse într-o ecuație predictivă cu statusul EE, ele nu au mai adăugat nimic nou. Ar fi de așteptat ca istoricul premorbid al pacienților să fie relaționat cu nivelul atitudinilor EE al membrilor familiei. Rudele care au fost confruntate cu eșecul social al unuia din urmași sau soț (un pacient cu o slabă adaptare socială) poate fi mai criticist și/sau supraimplicat emoțional după un episod psihotic
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
era generos, iar structura lecțiilor și capitolelor suficient de convingătoare pentru a rezista, în mare măsură, și în următoarele decenii. În această ipostază didactică, decurgând aparent din criteriile strict cantitative ale editorilor, informațiile despre Transilvania erau mult mai abundente, fiind relaționate cu evenimentele istorice extracarpatice. Dar scopul manualului nu era o informare obiectivă, echidistantă, asupra trecutului, ci formarea unor juste atitudini și convingeri. Pentru cititorii avizați, acele 6 pagini consacrate unirii Ardealului făceau și mai evident laconismul singurei propoziții despre soarta
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ce a însemnat pentru fiecare "binele" sau "răul" de atunci se pare că ea nu a tentat nici un autor de manuale. Dimpotrivă, ei au preferat să ignore faptul că "lagărul socialist" a fost cândva un grup de țări obligate să relaționeze destul de intens. Pentru mulți oameni, care altfel nu ar fi călătorit poate niciodată în străinătate, vizitele în "țările-surori" au fost o experiență remarcabilă. Dar din amintirea fostei solidarități de sistem, manualele au extras doar elementele competitive, ierarhizante, structural anticomuniste, legate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
într-o formulă care înregistrează diversele scheme și care se prezintă în cazul gestei lui Asdiwal în felul următor: Începutul povestirii femelă axa est-vest foame mișcare Sfîrșitul povestirii mascul axa sus-jos săturarea foamei imobilism (G. Calame, 1982: 87) Eroul care relaționează termenii opoziției este mediatorul. Esențială pentru analiza structurală a mitului este descoperirea matri-cei structurale a mitului, a armăturii sale logice precum și a relațiilor între nivelele decelate (de pildă orientarea est/vest a eroului este aceeași cu direcția peștelui în apele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a1(...)a2)]A2 Deși reprezentată în majoritatea covîrșitoare a cazurilor de microdialoguri, putem afirma că la nivelul macrostructural patternul este un model "polițist" care operează anumite selecții (omisiuni) în prezentarea factuală, pentru a produce efectul-surpriză reprezentat de "poantă". Freud (1905) relaționa această structură semantică omisivă cu o serie de constrîngeri semiotice: astfel ilaritatea, negată persoanei care prezintă gluma (un bun actor nu va rîde niciodată de propriul său banc) este obligatorie la interlocutor, care sancționînd prin rîs textul glumei îi certifică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ce țin de structura hipertextului (uneori comparându-l cu hipotextul) sau pot rezulta în funcție de atitudinea parodistului față de textul "victimă", adăugându-le, atunci când a fost cazul, și discuții asupra comicului sau ironiei, intertextualității sau metaficțiunii și celorlalte procedee cu care parodia relaționează în context romanesc. Am arătat astfel cum a evoluat înțelegerea parodiei de la o simplă tehnică, menită să practice deriziunea fenomenelor literare, la accepțiunea de gen în sine, delimitându-și teritoriul prin trăsăturile proprii și diferențele specifice în raport cu alte tipuri de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
romanului, "naratori creditabili ca purtători de cuvânt dramatizați ai autorului implicat": "Ca și în stilizare, autorul vorbește prin cuvântul altuia, dar, spre deosebire de stilizare, introduce în acest cuvânt un înțeles cu o orientare diametral opusă orientării străine"38. Cele două planuri relaționate prin dimensiunea parodică a operei se raportează conflictual unul la celălalt, Bahtin opinând că în modernitate polemica nu poate lipsi din parodii, chiar dacă din arsenalul procedeelor sale face parte și comicul. În majoritatea cazurilor, "lupta" e purtată cu înverșunare, răutăcios
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
De fapt, evoluția pe care au cunoscut-o sensurile termenului grecesc propriu-zis se suprapune fenomenului literar în sine. Astfel, prima apariție atestată a termenului parwdia ("parodia") se producea în capitolul al doilea al Poeticii lui Aristotel; cu semnificația impusă aici relaționează majoritatea ocurențelor sale ulterioare. Sensurile reținute de Aristotel și dezvoltate mai târziu de Athenaeus din Naucratis (170-230 e.n.) în Deipnosophistae leagă parodia în primul rând de formele orale ale literaturii, mai mult chiar de prezența persoanelor care exercitau funcția de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Faddei. Și această "a doua Matriona" cunoaște suferința, dar, spre deosebire de Matriona, ea nu are capacitatea de a o sublima. Acumulând sensuri ale unei vieți creștine autentice, povestirea Gospodăria Matrionei capătă, în finalul ei tragic, un sens deosebit, simbolic. Acest sens relaționează moartea Matrionei cu moartea lui Iisus Hristos, după părerea lui A. Urmanov. Întunericul care se lasă după moartea eroinei amintește de modul în care natura a reacționat la moartea lui Hristos, astfel că finalul povestirii poate fi înțeles ca o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dacă nu au avut loc evenimente importante această discuție se reduce la 5 minute. 2. Prelucrarea listei de probleme și discutarea temelor După discutarea evenimentelor importante se trece la discutarea evoluției comportamentale a copilului În familie și a altor probleme relaționate cu scopul intervenției. La sfârșitul fiecărei ședințe părinții și copilul vor primi o temă care presupune realizarea unei intervenții În familie. Pe baza unor fișe completate de părinți se va discuta detaliat despre modul În care și-au efectuat tema
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
cărei proiectant este Dumnezeu și la construirea căreia părintele contribuie În primii ani de viață, punând fundația și oferind materiale pentru continuarea construcției. Copilul cu ADHD poate ajunge un adult cu probleme de comportament, incapabil să se organizeze, să se relaționeze cu ceilalți și cu Dumnezeu, sau poate ajunge un om care a Învățat cum să facă față problemelor sale și a găsit modalitatea de a compensa propriile neajunsuri pe care le are. În plus, va crește cu convingerea că poate
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
fiecare. Prin acest program de optimizare s a oferit, de asemenea, copiilor posibilitatea de a adopta și experimenta noi atitudini, conduite și comportamente, fără teama de risc. În felul acesta copilul a devenit propriul său creator. Copiii au Învățat să relaționeze cu ceilalți, să comunice, și au format disponibilitatea de a primi și oferi ajutor, fapt care a fost urmat de creșterea stimei de sine prin capacitatea de a-i ajuta pe alții. Utilizarea tehnicilor experiențiale de tip gestalt creativ precum
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
pentru o unitate de învățare? • Cum se echilibrează categoriile de obiective în proiectarea diferitelor activități? • Cum se analizează critic, adaptează, completează programele și manualele sale în temă? • Cum se aleg, se precizează obiectivele după context, educați, conținut, resurse? • Cum se relaționează obiectivele cu strategiile de învățare? Dar cu formele de evaluare? • Cum se precizează și realizează echilibrat obiectivele informative-formative-educative? • Cum se utilizează datele nonformale? • Cum se utilizează experiențele anterioare în temă ? • Cum se precizează, adaptează la specificul educaților? • Cum se adaptează
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
centrat pe conținut, pe predare-transmitere), educatorul, ca semn al înțelegerii noii paradigme, își asumă noi roluri metodologice și îl interesează atunci ce tipuri de activități oportune să conceapă, ce climat să creeze în clasă, cum să sprijine învățarea, cum să relaționeze cu clasa, cum să-și definească stilul. Pedagogic, înseamnă apelul la instruirea constructivistă, prin punerea în situații, câștigarea de experiențe de cunoaștere, formarea de capacități și competențe de învățare independentă, aplicarea cerințelor leadershipului. Chiar dacă oficial rămâne încă dominant curriculumul clasic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a raționalității activității sale, prin rolurile manageriale clasice și moderne explicite, creează noi așteptări, din partea sa chiar. Mai ales că educații înșiși le generează: de a fi conduși mai eficient, organizat, coordonat, de a fi antrenați în situații, de a relaționa altfel, de a fi îndrumați, apreciați, stimulați după noi criterii venite dinspre viața socială reală, de a fi îndrumați în construcția proprie a învățării, câștigării de experiențe. Or, aceasta înseamnă și descentralizare managerială. Faptul că a fi educator nu este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
real al clasei. Astfel că autoritatea reală a educatorului nu este dată de duritate, rigiditate normativă, abuzul de statut formal, control strict, sancționare repetată în relație cu educații, ci de recunoașterea competenței pedagogice, mai ales în condițiile leadershipului. Aceasta pentru că relaționează competența sa cu educații participanți și cu domeniul acțiunii sale. Aici el este acceptat de către ei, în mod practic: • când ia decizii optime de concepere și desfășurare a procesului, • când îi motivează, • când îi antrenează adecvat, • când sunt stimulați să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
este decât un ansamblu de teorii practice, nu este un studiu științific al problemelor educației, dar se bazează pe reflecții asupra activității educative). Ieșind din laborator, din pozitivismul clasic, educatorul practician este pus în fața a două maniere extreme de a relaționa cu cercetarea pedagogică, în interesul eficienței activității sale. Una privește interesul său pentru posibilitatea de a cunoaște și a aplica/adapta/verifica în situațiile sale concrete elemente din teoria și modelele de practică validate științific (cercetarea științifică este în slujba
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
responsabil pentru ceea ce face. Focalizarea pe frustrarea indusă de comportamentul secundar Înrăutățește și mai mult lucrurile. 5. Implicarea activă În construirea unei relații pozitive cu elevul pentru sporirea Încrederii reciproce Unor elevi (mai ales adolescenților) le este greu să se relaționeze cu adulții sau să aibă Încredere În aceștia. Relațiile pozitive profesor-elev sunt de o importanță centrală În educație și managementul comportamentului. Stabilirea și reîntărirea limitelor, păstrându-ți promisiunile, fiind consecvent În așteptări sunt modalități prin care poate fi dezvoltată o
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
schimbare de sistem, sau o succesiune de structuri, decât o schimbare în sistem sau structură. Fiecare nouă fază se distinge de cea anterioară printr-o complexitate mai mare, adică un număr crescut de elemente ce au noi funcții și care relaționează diferit. Se poate spune altfel că studiul schimbării e studiul diacronic al diferitelor stări ale unui sistem. La rândul lor, teoriile modernizării sunt percepute ca o dezvoltare a evoluționismului clasic (vezi Appelbaum, 1970; Smith, 1973, 1976; Sztompka, 1993). Teoriile modernizării
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și speranței și acutizarea pesimismului, face ca aceste opțiuni să devină mai puțin ferme. 6.4. Reprezentările În societatea simulării, identitățile sunt construite prin imagini, iar codurile și modelele determină felul în care indivizii se percep pe ei înșiși și relaționează cu ceilalți, spunea Baudrillard (1994). În secțiunea aceasta, nu investigăm actualizările vreunei dimensiuni latente, ci abordăm problema reprezentării sociale asupra identificării tinerilor cu elemente ce țin de nucleul etnospiritual. Secțiunea dedicată reprezentărilor e construită pe aceleași principii ca și cea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
făcut o pasiune pentru desen: dacă la Început nu știa să deseneze un omuleț, acum desenează din plăcere și În tipul pauzelor. Manifestă interes și participă la toate activitățile extrașcolare. În concluzie, elevul B.V. s-a integrat În viața școlară, relaționează cu cei din jur și are stimă de sine pozitivă lucru motivant pentru evoluția sa ulterioară. Putem spune că educația incluzivă răspunde dezideratului „o societate pentru toți” prin raportare la nevoile, potențialul și aspirațiile tuturor copiilor.
REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA OBIŞNUITĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
său e Gheorghe sau Vasilică probabil, fiind mulți frați, și părinții Îi mai Încurcă acasă); la Începutul clasei I nu știa exact câți ani are și nici acum nu știe să spună data nașterii; salută adulții dacă i se amintește; relaționează relativ bine cu colegii și personalul didactic și administrativ; are momente când devine negativist sau agresiv; nu sesizează pericolul, necesită supraveghere și sprijin permanent; Îndeplinește o sarcină ușoară, imitându-și colegul sau sub stricta Îndrumare a cadrului didactic; devine neliniștit
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
p. 17). Fără atenția către practica socială este puțin probabil ca atenția să fie acordată interacțiunii sociale dintre religie și societate și acesta este precis cazul sociologiei spiritualității, care este interesată doar de individ. Oamenii interacționează cu multiple autorități ce relaționează una cu alta: în loc să implice un angajament exclusiv față de un grup, tradiție sau practică (sau unui set obișnuit al acestora), ducând spre o socializare religioasă specifică, interacționează cu orice autoritate particulară (precum un canalizator, lider de grup de meditație, vindecător
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în sfera privată a mediului familial." (Gog, Herțeliu, 2012, p. 336). Biserica Ortodoxă Română, "Biserică majoritară de altfel, are o situație mai specială în perioada comunistă. Deși afectată de persecuțiile comuniste, Biserica Ortodoxă reușește să găsească o posibilitate de a "relaționa" cu puterea comunistă, care să îi asigure supraviețuirea și să conducă la pierderi cât mai mici de pe urma regimului comunist. Statul comunist, deși stat laic, nu a emis nici un act legislativ prin care să separe Statul și Biserica. Astfel, Biserica Ortodoxă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
respectul față de demnitatea părinților și față de eforturile acestora de a se îngriji de copii. Unul dintre aspectele cele mai complexe este acela al recomandărilor privind creșterea capacităților parentale, mulți părinți manifestând reticență la a introduce schimbări în modul în care relaționează cu copilul și la a accepta intervenții ale profesioniștilor. Prin chiar vocația sa, preotul poate găsi cel mai potrivit mod de a comunica cu părinții, dovedind înțelegere pentru situația fiecărei familii în parte și adaptându-și mesajul astfel, încât acesta
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]