1,115 matches
-
coproprietarul care nu s-a obligat personal poate, în toate cazurile prin abandonul vasului sau a navlului ce i se datorează sau este a i se datori, să se elibereze de răspundere sau de obligațiunile sus-zise, exceptându-se însă acelea relative la salariile și emolumentele persoanelor echipajului. Cand căpitanul este proprietar sau coproprietar al vasului, el nu are dreptul de abandon; iar dacă el nu este decît coproprietar, în lipsă de speciale convențiuni, nu este răspunzător personal pentru îndeplinirea obligațiunilor ce
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
capacității personale de a-i face față. Un alt factor de stress, la serviciu de data aceasta, îl constituie modul în care indivizii percep posibilele rezultate ale activităților lor profesionale, mai ales din punct de vedere al reușitei sau nereușitei relative. În cazul în care rezultatele sunt considerate atât incerte, cât și importante (spre exemplu, semnarea unui contract important, elaborarea unui raport crucial, sau pur și simplu abilitatea de “a-i face pe plac șefului direct”), există mult mai multe șanse
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
bazându-se mai puțin pe propriile resurse și mai mult pe asumarea unui rol dominant în coalițiile dintre state, instituții transnaționale și grupuri din sectorul privat și încercând să-și mențină o independență relativă față de elementele coaliției. Independența rămâne una relativă, deoarece aici se exteriorizează pregnant interdependența complexă despre care vorbeau Keohane și Nye, prin interconectarea piețelor financiare, uniformizarea la maximum a regulilor în mediul financiar bancar și reacția în lanț la orice dereglare în această zonă. Principalele trăsături ale statelor
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
funcția extremității, mai bine decât o proteză. a. Indicații absolute: copil; police; police + unul sau mai multe degete; antebraț în 1/3 distală; transcarpiană; transmetacarpiană 1-5 sau 2-5; baza primei falange a degetelor din seria 2-5; mână paucidigitală. b. Indicații relative: treimea medie a brațului; treimea proximală a antebrațului; un singur deget la nivelul falangei 2 dintre degetele 2-5; considerente cosmetice și ocupationale: nivelul amputației și tipul leziunii: amputație netă strivire absentă sau moderată avulsie (uneori) Replantarea unui singur deget neesențial
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
în desfășurarea relațiilor sintactice (subiect/complement/atribut etc.) sau a unor categorii sintactice, cum este modalitatea; 2. și o rețea de semne gramaticale, care asigură raportul dintre planul semantic și planul expresiei, fie în interiorul nivelelor morfematic și sintactic, într-o relativă (sau absolută) autonomie, fie în desfășurarea interdependenței dintre cele două nivele: morfeme, elemente de relație etc. Clasele gramaticale ale lexicului (clase lexico-gramaticale), categorii gramaticale de gradul I, numite în mod curent părți de vorbire, constituindu-și și relevându-și propria
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi/ Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi.” (M. Eminescu, I, p. 137) șbarzi ® careț. MORFOLOGIA PRONUMELUI RELATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI RELATIV" Sub aspect structural, pronumele relative se grupează în două subclase: • pronume relative simple: cine, care, ce etc. • pronume relative compuse: cel ce15, ceea ce, oricine, orice, oricare, oricâți Pronumele relative se flexionează în funcție de gen, număr și caz. Rămân invariabile pronumele ce, orice, ceea ce. Celelalte pronume se caracterizează prin diferite grade de variabilitate. Sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de barzi/ Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi.” (M. Eminescu, I, p. 137) șbarzi ® careț. MORFOLOGIA PRONUMELUI RELATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI RELATIV" Sub aspect structural, pronumele relative se grupează în două subclase: • pronume relative simple: cine, care, ce etc. • pronume relative compuse: cel ce15, ceea ce, oricine, orice, oricare, oricâți Pronumele relative se flexionează în funcție de gen, număr și caz. Rămân invariabile pronumele ce, orice, ceea ce. Celelalte pronume se caracterizează prin diferite grade de variabilitate. Sunt variabile în funcție de gen, număr și caz pronumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
protagoniștii actului lingvistic: îmi pare bine/rău, îți pare bine/rău etc. • verbe pronominale (cu pronume în dativ) întrebuințate impersonal: a (nu)-i arde, a (nu)-i păsa etc. • alte expresii, cu conținut modal: e nevoie, e păcat etc. - impersonale relative; sunt impersonale într-un singur sens: nu realizează opoziția specifică persoanei gramaticale; în celălalt sens, al relației cu subiectul gramatical, al posibilității stabilirii acestei relații, se aseamănă (păstrând, în același timp, o serie de diferențe) cu verbele personale: ca și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
află în raport de substituție: „Nu știu unde să mă duc...” $unde = la munte/la mare/ân Italia/ân Spania$$ sau de întreaga propoziție pe care o introduce: „Plec unde vreau.”: $unde = unde vreau = în Italia$$. În subclasa adverbelor relative intră: • adverbe relative absolute: oriâncotro, oridincotro, oridecâteori, precum: „Tu din tânăr precum ești/Tot mereu întinerești” (M. Eminescu, I, p. 123), „Oriâncotro m-aș duce, aș da tot peste tine”; • adverbe interogative, întrebuințate ca elemente de relație mai ales în fraze realizate în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
foc / Privi-vor din cetini Mormânt făr’de noroc / Și fără prieteni.” (M. Eminescu) sau poate fi numai o componentă a enunțului, când este lipsită de unitate prozodică iar, din punct de vedere semantic și structural, unitatea și autonomia sunt relative: (1) „Nu crede tu vântule bătrânului foc călător (2) când cântă pe cale (3) că doruri el n-are Pe fața pământului.” (L. Blaga) Fraza este un enunț lingvistic în structura căruia se cuprind două sau mai multe nuclee predicaționale, între
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o seamă de false valori și le ridiculizează numai prin simpla prezență între ele.” (T. Arghezi), „Înfrângerea nu înseamnă automat că dreptatea e de partea învingătorilor.” (O.Paler) • „obiectul” supus unor aprecieri, subiective sau obiective, prin verbe (expresii verbale) impersonale relative (a trebui, a-i conveni, a (i) se cuveni, a i se părea, a fi bine, a fi rău, a fi necesar, a fi adevărat etc.), funcționând cel mai adesea ca predicate: „Ea trebui de el în somn / Aminte să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și visele, n-au durată reală, altfel ar însemna că tac de cel puțin o oră.” (Ileana Vulpescu) Observații: Subiectele realizate prin aceste adverbe au nuanță circumstanțială (așa: modală, altfel și altminteri: condițională). b. dezvoltat; se realizează prin: • construcții infinitivale relative; intră în relație de interdependență numai cu verbele devenite predicat a avea și, mai rar, a fi: „Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate.” (I. Creangă) • construcții gerunziale absolute: „Din când în când învăluirile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
corn o dată, / Ai s-aduni Moldova toată.” (M. Eminescu, I, 183), „Poate că scopul final al lumii este să se cunoască pe sine însăși prin cea mai desăvârșită metaforă.” (G. Bogza, 194) Circumstanțiala instrumentală se introduce în frază prin pronume relative precedate mai ales de prepozițiile cu, din, prin: „...Timpul nu poate fi biruit decât prin ceea ce facem ca să ne dovedim ideile.” (O. Paler, Galilei, 200), „Nu mai era patron demult, trăia ca și alții din ceea ce reușise să păstreze...” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai venit în număr mare, având aerul că s-a păcălit o dată...” (C. Petrescu, Procust, 303) Uneori deși are valoare de prepoziție, fiind marcă a unui circumstanțial concesiv simplu: „Ea răsuflă adânc, deși încet...” (M. Eminescu, P.L., 84) • pronume (adjective) relative (nehotărâte): orice, oricine, oricare, oricâți: „Temeliile veciei, orice-ați face-s ale noastre.” (T. Arghezi, 74) • adverbe relative: cât, oricum, oricât, oriunde, oricând: „Cât de mult ar îmbătrâni ochii, în privirea lor licăresc câteodată scânteietoare rămășițe de tinerețe.” (M.Codreanu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
știi ce cântă sclavii care ridică în calea ta acest zid?” (O. Paler, Galilei, 81), „Curta crezu că turismul are să depășească sanatoriul, era chiar curios dacă are să se întâmple așa, dar mașina opri la poartă...” (P. Sălcudeanu, 211) • pronume (adjective) relative (precedate sau nu de prepoziții): „Pe urmă l-a ispitit cui vinde, ce câștig scoate pe zi”. (E. Barbu, 93), „Rămâne numai să ne înțelegem în ce consistă, în ce poate consista acea influență morală a lucrărilor de artă.” (T.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
contradicție cu ideile fundamentale ale acestui mare apologet al individualismului și al libertății. El subordonează femeia bărbatului, o face nu tovarășa de viață, cît, mai ales, servitoarea lui ascultătoare și "jucăria" lui supusă. Ea nu are altă valoare decît aceea relativă la fericirea pe care e în stare s-o dea soțului ei. Pe cînd bărbatul trebuie să primească o educație pentru el însuși, femeia nu e crescută pentru ea, ci pentru alții (soț și copii). Dependența e starea ei firească
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
nu pune la îndoială realitatea lumii"180. Nu poți înțelege ceva negându-i existența. "Creatorul nu instituie o iluzie, un joc tainic al Lui cu El însuși. Lumea creată e reală, chiar dacă e dependentă de Făcătorul ei și, prin urmare, "relativă", insuficientă ontologic, trecătoare"181. Numai plecând de la o asemenea bază vom înțelege de ce doar creștinismul a putut admite, până la urmă, și a permis Reforma lui Martin Luther, și de ce pe această bază, a eliberării definitive a omului în raport cu lumea materială
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o moralitate care nu este legată de fapte politice nu este moralitate deloc, pentru că nu va produce rezultate morale. Mai mult, lumea este un loc mult mai puțin plăcut decât o percep în mod obișnuit americanii crescuți în libertate și relativă bogăție. Aceasta îngreunează acceptarea faptului că nedreptatea, cruzimea și suferința sunt larg răspândite sau conștientizarea faptului că există limite privind ce poate face o țara pentru a atenua asemenea rele. Realiștii se tem că vom dedica atât de multă energie
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
tip de categorii pentru analiza textelor? / 73 1. Un "nou aparat de concepte și de definiții" (Benveniste) / 73 1.1. Categorii ale limbii și categorii textuale / 73 1.2. Problema frazei / 76 1.3. Exemplu de construcții detașate și de relative / 80 2. Coeziune textuală și progresie tematică / 87 2.1. "Perspectiva funcțională a frazei" / 87 2.2. Tipurile de progresie tematică / 91 3. Punctuația și segmentarea unităților / 96 3.1. Segmentarea grafică / 96 3.2. Un exemplu de sintaxă expresivă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu unele grupuri nominale definite (nivelele N4 și N6 din schema 3), în timp ce primele două persoane trebuie puse în relație cu posesivele și cu modalizatorii, cu clasa deicticelor și cu ansamblul domeniului enunțiativ (nivelul N7 din schema 3). În legătură cu subordonatele relative, B. Combettes notează limpede că: Proprietățile lor morfo-sintactice se analizează într-o gramatică a frazei; în schimb, rolul lor discursiv repartizarea conținuturilor exprimate și a presupozițiilor, din primul plan și din plan secund nu se "justifică" cu adevărat decît prin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
4. Fie că o numim "enunțare", fie "clauzulă" (Berrendonner 1990 și 2002) sau "act textual" (Roulet 2001), această micro-unitate semantică este menită să fie introdusă în memoria discursivă. Vom ilustra decupajul unităților textuale minimale prin exemplul construcțiilor detașate și al relativelor. Pertinența remarcilor "prudente și relativiste" ale lui J. Gardes Tamine este însoțită de o limitare la paragraf și la strofă a unităților intermediare situate între perioadă și unitatea text. Cele două componente ale textului în proză și în versuri sînt
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o structură mai vastă: planul de text și părțile sale (cap. 6). Pe de altă parte, vom vedea (cap. 5) că între perioadă și planul textului există un nivel secvențial de structurare. 1.3. Exemplu de construcții detașate și de relative Modul de funcționare al unităților sintactice periferice în raport cu nucleul precum "construcțiile detașate" (CD) situate la începutul frazei este un bun mijloc de a exemplifica decupajul unităților textuale minimale. Bernard Combettes propune aici o abordare textuală: Construcția detașată (CD) introduce în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T2 pe care l-am citat în introducere prezintă și el o interesantă construcție detașată gerunzială (P2), foarte diferită de circumstanțialele simple de tipul celei întîlnite la începutul lui P5. În schimb, ea nu diferă mult de construcția gerunzială cu relativă din P8: [P2] Reușind să-și procure pistoale, ei luară cu forța cheile unui paznic și se repeziră afară din celule, trăgînd în gardieni, dintre care patru fură uciși. [P5] În fața porții închisorii, deținuții urcară într-o trăsură care îi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Aceste exemple arată că, în ciuda legăturii gramaticale și a sintaxei frastice stricte (prezența subiectului CD în nucleu), CD sînt unități de sens care intră în componența textuală. Ele constituie propoziții-enunț. În T2, fraza a cincea, sînt prezente două forme de relative: [P5] În fața porții închisorii, prizonierii urcară într-o trăsură CARE îi aștepta și CARE plecă cu toată viteza [...]. Relativa la imperfect este restrictivă. Dependentă din punct de vedere sintactic, suportă cu greu transformarea-test a relativului în pronume demonstrativ de reluare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unități de sens care intră în componența textuală. Ele constituie propoziții-enunț. În T2, fraza a cincea, sînt prezente două forme de relative: [P5] În fața porții închisorii, prizonierii urcară într-o trăsură CARE îi aștepta și CARE plecă cu toată viteza [...]. Relativa la imperfect este restrictivă. Dependentă din punct de vedere sintactic, suportă cu greu transformarea-test a relativului în pronume demonstrativ de reluare "acesta/aceasta": Prizonierii s-au urcat într-o trăsură. [?] ACEASTA îi aștepta și [...]. Putem spune deci că relativa restrictivă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]