1,181 matches
-
respinge posibilitatea unor forme vizuale sau muzicale ale narațiunii și exclude textele în care nu apare un narator explicit sau care nu reprezintă evenimentele în mod retroactiv. O poziție incompatibilă cu studiul transmedial al narațiunii se regăsește și în doctrina relativismului radical care consideră că media este autoconținătoarea sistemelor de semne și că resursele unui mediu nu pot fi comparate cu resursele altor media. Așa cum, în accepția relativismului lingvistic, două limbi nu pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
O poziție incompatibilă cu studiul transmedial al narațiunii se regăsește și în doctrina relativismului radical care consideră că media este autoconținătoarea sistemelor de semne și că resursele unui mediu nu pot fi comparate cu resursele altor media. Așa cum, în accepția relativismului lingvistic, două limbi nu pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial două medii diferite nu pot transmite sensuri similare și nu pot folosi dispozitive similare. Acest mod de înțelegere a narațiunii în relația ei cu transmedialitatea cunoaște o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
doctrina relativismului radical care consideră că media este autoconținătoarea sistemelor de semne și că resursele unui mediu nu pot fi comparate cu resursele altor media. Așa cum, în accepția relativismului lingvistic, două limbi nu pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial două medii diferite nu pot transmite sensuri similare și nu pot folosi dispozitive similare. Acest mod de înțelegere a narațiunii în relația ei cu transmedialitatea cunoaște o formă radicală, în care semnificatul nu poate fi separat de semnificant și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
respinge posibilitatea unor forme vizuale sau muzicale ale narațiunii și exclude textele în care nu apare un narator explicit sau care nu reprezintă evenimentele în mod retroactiv. O poziție incompatibilă cu studiul transmedial al narațiunii se regăsește și în doctrina relativismului radical care consideră că media este autoconținătoarea sistemelor de semne și că resursele unui mediu nu pot fi comparate cu resursele altor media. Așa cum, în accepția relativismului lingvistic, două limbi nu pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
O poziție incompatibilă cu studiul transmedial al narațiunii se regăsește și în doctrina relativismului radical care consideră că media este autoconținătoarea sistemelor de semne și că resursele unui mediu nu pot fi comparate cu resursele altor media. Așa cum, în accepția relativismului lingvistic, două limbi nu pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial două medii diferite nu pot transmite sensuri similare și nu pot folosi dispozitive similare. Acest mod de înțelegere a narațiunii în relația ei cu transmedialitatea cunoaște o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
doctrina relativismului radical care consideră că media este autoconținătoarea sistemelor de semne și că resursele unui mediu nu pot fi comparate cu resursele altor media. Așa cum, în accepția relativismului lingvistic, două limbi nu pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial două medii diferite nu pot transmite sensuri similare și nu pot folosi dispozitive similare. Acest mod de înțelegere a narațiunii în relația ei cu transmedialitatea cunoaște o formă radicală, în care semnificatul nu poate fi separat de semnificant și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
declin. Și în trecut, când două societăți închise s-au întâlnit (ca Europa și America de Sud, sau India, China sau Africa), ele au fost șocate de caracterul relativ al obiceiurilor, ideilor, instituțiilor. Sociologia clasică, de tradiție pozitivistă, a elaborat teoretic acest relativism: valorile se înrădăcinează în substratul lor social și se modifică odată cu el. Ele reflectă condițiile de viață și interesele. Întâlnim aceeași poziție în pozitivismul juridic, pentru care justiția este în strânsă legătură cu moravurile. Acest pozitivism elimină problema morală, deoarece
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
posibil să evaluăm un sistem social decât pornind de la propriul nostru sistem de valori și de la propriile justificări. Nu am avea niciun fundament pentru a considera inacceptabile acțiunile lui Hitler, ale lui Stalin, Pol Pot ori ale regimului de apartheid. Relativismul s-a generalizat și a devenit o evidență. Nu există adevăr, nu există obiectivitate, nici absolut, nici universal. Acestea sunt noțiuni perimate. În prezența pluralității concepțiilor, ideologiilor, gusturilor, comportamentelor și interpretărilor, marea majoritate a oamenilor sunt de părere că toate
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
delincvență și la criminalitate. Dacă e încă adevărat faptul că libertatea înseamnă capacitatea de a se conduce pe sine, putem totuși pierde această facultate dacă suntem copleșiți de pasiunile noastre, de temeri sau de circumstanțe. A. 4. Experimentare, A. 5. Relativism, A. 6. Sinceritate, A. 7. Toleranță Am regrupat aceste patru valori deoarece sunt la origi-nea unei logici pe care o putem descrie astfel: dacă individul este liber și urmărește împlinirea de sine, el trebuie să își găsească singur fericirea, experimentând
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
înseamnă că omul își creează propriile adevăruri. Acestea sunt mereu noi, deoarece sunt puse la încercare de experiențe care le modifică. Am trecut deci de la o morală teoretică la una trăită. Multitudinea sistemelor de valori și de conduită duc la relativism. Nimeni nu poate să pretindă că a găsit soluția sau adevărul, cel mult poate să pretindă dreptul la a fi diferit. Chiar și în știință, noțiunea de adevăr nu o duce prea bine: Nu există fapte, doar interpretări", afirmă mulți
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Dragostea Persoana Demnitatea Justiția și corectitudinea Bucuria Cinstea Sinceritatea Respectul cuvântului dat Ospitalitatea, deschiderea, ascultarea Fidelitatea, perseverența Fraternitatea Bunăvoința Spiritul de întrajutorare C. Rațiunea (gândirea riguroasă) Democrația (carte și francize) Inteligența Instruirea Cunoașterea Timpul (măsurat, stăpânit) Munca D. Autonomia individului Relativismul Pluralismul Toleranța E. Știința (și emanciparea ei de religie) Spiritul critic Progresul Spiritul întreprinzător Eficacitatea Economisirea și investiția Banii Economismul F. Rațiunea (instrument universal) Libera conștiință Drepturile omului (constituite prin propria lui natură) Democrația (un sistem elaborat) Justiția (bazată pe
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în alte religii, chiar dacă poartă o altă semnificație. E cazul credinței, speranței, al rugăciunii (meditația, contemplația), al desăvârșirii ("Să fiți desăvârșiți..."), al smereniei sau al supunerii. Adevărul (în sensul cuvintelor "Eu sunt calea, adevărul și viața") se opune în special relativismului profesat de marea majoritate a filosofiilor. Evul Mediu 1. Moștenirea creștină a luat forma sub care ne-a fost transmisă în Evul Mediu. Să presupunem că apostolii s-ar fi orientat spre est în loc să meargă la Atena și la Roma
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Secolele XV și XVI sunt martorii a trei evenimente tulburătoare, din care au luat naștere fie ca o consecință naturală, fie prin contrast valori pe care Europa și le va apropria: din Renaștere derivă apariția individului, descoperirea noilor lumi produce relativismul, Reforma duce treptat la pluralism și toleranță. Să vedem cum. 1. Individul pe care îl distingem de altul, care are un nume, care poate fi identificat prin ascendența sa, prin locul de origine a existat întotdeauna. Individul medieval este determinat
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fără a fi primit lumina creștinismului ("bunul sălbatic" și ideea bunătății naturale a omului, dragă lui Rousseau!) De acum va fi mai greu să judece totul doar după propria măsură. O nouă concepție se impune treptat. Lucrurile pământești sunt relative. Relativismul intră în bagajul cultural al Europei. Dictonul se verifică: adevăr dincoace de Pirinei, eroare dincolo de Pirinei. Montesquieu demonstrază că e posibil să fii persan. Relativismul nu este unul filosofic, care neagă orice posibilitate de a găsi un absolut, o cunoaștere
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
totul doar după propria măsură. O nouă concepție se impune treptat. Lucrurile pământești sunt relative. Relativismul intră în bagajul cultural al Europei. Dictonul se verifică: adevăr dincoace de Pirinei, eroare dincolo de Pirinei. Montesquieu demonstrază că e posibil să fii persan. Relativismul nu este unul filosofic, care neagă orice posibilitate de a găsi un absolut, o cunoaștere obiectivă, un adevăr. Relativismul este cultural: refuză să facă o normă din moravurile, cutumele, credințele unui popor, să le declare superioare. Etnocentrismul dăinuie mult timp
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cultural al Europei. Dictonul se verifică: adevăr dincoace de Pirinei, eroare dincolo de Pirinei. Montesquieu demonstrază că e posibil să fii persan. Relativismul nu este unul filosofic, care neagă orice posibilitate de a găsi un absolut, o cunoaștere obiectivă, un adevăr. Relativismul este cultural: refuză să facă o normă din moravurile, cutumele, credințele unui popor, să le declare superioare. Etnocentrismul dăinuie mult timp, dar relativismul pregătește calea pentru ceilalți, cei diferiți. 3. Pentru prima dată în Europa, unitatea ideologică și religioasă se
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este unul filosofic, care neagă orice posibilitate de a găsi un absolut, o cunoaștere obiectivă, un adevăr. Relativismul este cultural: refuză să facă o normă din moravurile, cutumele, credințele unui popor, să le declare superioare. Etnocentrismul dăinuie mult timp, dar relativismul pregătește calea pentru ceilalți, cei diferiți. 3. Pentru prima dată în Europa, unitatea ideologică și religioasă se fragmentează (ruptura între Luther și Papă se consumă în 1520). S-a terminat cu unanimismul. De fapt, regula unei societăți unanimiste este că
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
171, 223 Purtător de valori, 16, 39, 62, 65-69, 81, 92 R Rațiune, 23, 45-46, 49, 53, 89, 104, 107, 150, 155-156, 164, 166-168, 170, 185, 192-194, 211, 224 Raționalitate, 17, 125, 166 Rezonabil, 107, 155, 192-193 Relativitate, 44, 122 Relativism, 43-44, 128, 151, 155, 161, 163 Religie, 9, 16, 19, 27, 40, 62, 90, 95, 97, 100, 122, 128, 135-136, 150, 153, 155, 168, 170, 188, 199 Republică, 93, 98-99, 104 Responsabilitate, 35, 81, 122, 135, 137, 141, 189, 210
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
respinge posibilitatea unor forme vizuale sau muzicale ale narațiunii și exclude textele în care nu apare un narator explicit sau care nu reprezintă evenimentele în mod retroactiv. O poziție incompatibilă cu studiul transmedial al narațiunii se regăsește și în doctrina relativismului radical care consideră că media este autoconținătoarea sistemelor de semne și că resursele unui mediu nu pot fi comparate cu resursele altor media. Așa cum, în accepția relativismului lingvistic, două limbi nu pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
O poziție incompatibilă cu studiul transmedial al narațiunii se regăsește și în doctrina relativismului radical care consideră că media este autoconținătoarea sistemelor de semne și că resursele unui mediu nu pot fi comparate cu resursele altor media. Așa cum, în accepția relativismului lingvistic, două limbi nu pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial două medii diferite nu pot transmite sensuri similare și nu pot folosi dispozitive similare. Acest mod de înțelegere a narațiunii în relația ei cu transmedialitatea cunoaște o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
doctrina relativismului radical care consideră că media este autoconținătoarea sistemelor de semne și că resursele unui mediu nu pot fi comparate cu resursele altor media. Așa cum, în accepția relativismului lingvistic, două limbi nu pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial două medii diferite nu pot transmite sensuri similare și nu pot folosi dispozitive similare. Acest mod de înțelegere a narațiunii în relația ei cu transmedialitatea cunoaște o formă radicală, în care semnificatul nu poate fi separat de semnificant și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sisteme de referință (gen, clasă, etnie ș.a.) și o să purcedem la identificarea axelor paradigmatice pe care e gândit. Pe de altă parte, controversele își au cu siguranță originea în pozițiile asumate de cercetători pe continuumurile ontologic (între realism 7 și relativism 8), epistemologic (între obiectivism și subiectivism) și metodologic (între cuantificare sau căutarea relațiilor cauzale și interpretare sau descriere). În prezent, diferențele, opozițiile sau bipolaritățile evocate anterior sunt transpuse în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ca text; ridicarea textului și limbii la nivel de fenomen fundamental al existenței; aplicarea analizei literare tuturor problemelor; respingerea metodei; interogarea realității și a adecvării limbajului la descrierea acesteia; apărarea discursurilor multiple; centrarea pe relațiile de putere și hegemonie culturală; relativism extrem și tendință către nihilism". În general însă este acceptat că elementul-cheie în filosofia postmodernă este "revoluția lingvistică". Unii postmoderniști preiau ipoteza Shapir-Whorf, conform căreia modul în care "vorbim" despre lume ne modelează weltanschauung-ul, adică felul în care o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pluralității sau diversității, ci o conține chiar. Faptul că suntem în căutarea elementelor comune nu înseamnă altceva decât a presupune că există o mare diversitate de identificări, adică faptul că ne asumăm în același timp, pe lângă postulatul unicității, și postulatul relativismului. Așadar putem spune că identificările tinerilor tind să aibă cel puțin două componente; identitatea apare deci în accepțiunea pe care o propunem ca un sistem dublu dimensionat. Ea poate fi imaginată sub forma unui atom al cărui miez va fi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în toate cele trei chestionare și baze de date EVS/WVS, 1993, 1999, 2005. 15 "Acestui tip de individualism precizează autorii nu îi lipsește spiritul comunitar și angajarea socială și nu trebuie interpretat în termeni de egoism, narcisism, hedonism sau relativism etic" (Arts ș.a., 2003:31). 16 Modul practic de construcție a acestor indicatori e descris în Anexa III. 17 Pentru varianta prescurtată a indicelui împlinirii personale. 18 Deși am testat modul de grupare a valorilor și cu metoda scalării multidimensionale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]