544 matches
-
aproape de zilele noastre - și din cu totul alte rațiuni -, o vedetă de film, precum Shirley MacLaine, nu se mulțumește să-și publice doar o singură (auto)biografie, ci - până În 1993 - nu mai puțin de șapte! Biografii din ce În ce mai „autorizate”, nuanțând și remodelând aceleași evenimente până la disoluția totală. Am ajuns, așadar, Într-un moment În care literatura autobiografică a atins o culme a popularității și, de ce nu, chiar a valorii estetice. Invazia masivă de jurnale, memorii, autobiografii răspunde În primul rând unei nevoi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să trăiască moartea, scriitorul o gândește. El Își precizează propria poziție, descoperind În ea Însemnele identității. Specie hibridă - nici ficțiune sută la sută, nici document În Întregime -, jurnalul Își caută, inconștient, originile. Spre deosebire de autobiografie, În care jocul memoriei modelează și remodelează la nesfârșit formula scrierii, jurnalul se constituie dintr-o bătălie surdă cu timpul. Adică o bătălie cu moartea. În drumul jurnalului se ridică, invariabil, un obstacol de netrecut: propria sa origine. Ea limitează În dublu sens mișcările În timp ale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
acum înainte mai puțin ca niște entități închise, încheiate, decât ca niște producții istorice în devenire. În toate modurile în care arta folosește corpul uman, spunea Mauss, faptele de educație domină. Noțiunea de habitus (preluată de Mauss de la Aristotel și remodelată de Pierre Bourdieu) vizează să prezinte cunoștințele dobândite care se încarnează în corpuri și în spirite sub formă de aptitudini durabile. Aceste aptitudini se observă în posturi, gesturi, mimică, exprimarea sentimentelor, îndemânarea meșteșugarilor, tehnicile corpului, viața cotidiană ca spectacol, după
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
semnificațiile satului arhaic românesc se străvăd în „povestea cu inorog” Cercul de lumină, singura scrisă și publicată până acum în limba română, ca și în suita de poeme, tipărite la mari intervale în revistele românești din exil, unde discursul liric remodelează cunoscute metafore și teme folclorice. Mai clar încă se precizează asemenea coordonate, dovedind o închegată concepție teoretică, în comentariile critice și în cronicile literare semnate în „La Nation roumaine”. Sunt de subliniat în primul rând vigoarea selecției critice pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
tipuri de anarhie internațională sau, așa cum a propus școala engleză, să înlocuiască conceptul de anarhie cu cel de societate internațională, datorită trăsăturilor sale societale specifice. În cele din urmă, unii realiști nu au fost de acord cu încercarea de a remodela conceptele de bază, de dragul aplicării teoriei economice sau a celei sistemice. Nici puterea, nici interesul național, nici balanța puterii nu au fost considerate capabile de a atinge o dimensiune explicativă satisfăcătoare. Nu trebuie să credem, însă, că tradiționalismul a triumfat
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
două concepte au fost unite prin conceptul de "stat-națiune" și acesta, la rândul său, a dat naștere curentelor și ideologiei politice a naționalismului modern.6 De-a lungul secolelor al XIX-lea și al XX-lea, naționalismul a modelat și remodelat organizarea politică a lumii moderne, a grăbit distrugerea Imperiilor Otoman, Austro-Ungar și Britanic și a unit unitățile teritoriale disparate din Germania și Italia. Fostele colonii spaniole precum și Brazilia din America de Sud au adoptat modelul statului-națiune când și-au câștigat independența în
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
unui agon cultural 2.3.1. Posibile interpretări ale prefixului "post-" Înaintând tot mai mult în demersul nostru pentru a putea ajunge la o "portretizare" a postmodernismului și a discursivității sale, descinderea în interiorul unei lupte culturale remarcabile, care practic a remodelat concepția despre modernism și a conturat-o mai profund pe aceea despre postmodernism, este obligatorie. Ca și în cazul relației modernitate postmodernitate, și aici există o opoziție subiacentă între teoreticienii care consideră că postmodernismul reprezintă o ruptură de modernism și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ludovic al XVI-lea și a lui Ludovic al XVIII-lea nu are egal în istoria Franței și sînt puține perioade asemănătoare în istoria Europei. Prin aventura militară care a pregătit noul chip al Europei, prin răsturnarea structurilor, care a remodelat organizarea Franței, prin reîmpărțirea în clase sociale care a stabilit pentru secolul ce avea să vină noua clasă conducătoare și prin înrădăcinarea unui sentiment național, pînă atunci difuz, el a dat Franței și lumii caractere și valori care și astăzi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
culturale �n concernul na? iunilor europene. Iorga �i ură pe liberali ? i le detesta politică. Cu toate acestea, intelectualitatea liberal? se considera suficient de preg? țiț? , măi progresist? dec�ț �i considerau chiar ? i pe sociali? ți! Aceast? intelectualitate se vede �n m? sur? s? remodeleze societatea rom�neasc? , moderniz�nd? o dup? modelul francez 24. Inevitabilul rezultat a fost o alienare de mari propor? îi. Vidul cultural �? i va reg? și ulterior revan? a �n Gardă de Fier. Dar revolu? ia liberal? de la 1848 din Valahia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istorică (conștiința unui trecut), națiunea având o conștiință colectivă, anticiparea (ca și individul, o națiune gândește în termenii intereselor sale viitoare), teritoriul națiunii 52 (ceea ce la identitatea personală este trupul), particularitățile naturale ale peisajului și artefactele fizice care l-au remodelat; conștiința unei națiuni privind originile sale a unui început identificabil la un anumit moment istoric dat53 . Evidențiind semnificația conștiinței unui trecut istoric, P.Kun afirmă că nicio națiune nu poate supraviețui fără conștiința faptului că existența ei actuală este continuarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ri de-a lungul timpului. De fapt, o astfel de modificare era inevitabil] deoarece, așa cum voi ar]ta în acest capitol, inc] de la început, teoriile dreptului natural s-au bazat pe elemente disparate care, în ponderi diferite, au modelat și remodelat doctrina. Pentru a scoate la lumin] aceast] variație, dar și pentru a ar]ta ce a r]mas constant, am considerat c] cea mai potrivit] abordare ar fi o scurt] istorie a dezvolt]rii timpurii a teoriei dreptului natural, urmat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și dezechilibru geopolitic. Deprivarea și insatisfacția oamenilor se adaugă la cele menționate dar singure nu pot genera schimbarea. Revoluțiile, spune Sztompka (1993) reprezintă cea mai spectaculoasă formă a schimbării sociale, marcând rupturi fundamentale în fluxul normal al proceselor istorice și remodelând societățile. Revoluțiile presupun implicarea unor mase mari de oameni, mobilizare și acțiune, deseori violență. Comparativ cu alte forme ale schimbării sociale, ele prezintă cinci caracteristici distinctive: a) extind cadrul schimbării la toate nivelele sociale și ating toate dimensiunile societății: economie
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Pe baza prezenței semnificației acestei ultime idei la două reconstrucții filosofice dintre cele mai impunătoare din istoria filosofiei, am putea avansa o ipoteză: nimicul este o cale posibilă către orizontul de dincolo de judicativul constitutiv, pe temeiul lui ar putea fi remodelată însăși rostirea filosofică. Mai târziu, voi proba această ipoteză și printr-o interpretare a unor elemente ale filosofiei lui Martin Heidegger. 3.2.1.7. Schița dictaturii judicativului la Kant Dacă admitem că problema principală a lui Kant în proiectul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
asupra tuturor ființărilor aparținând lumii vieții umane; pot fi superioare față de lucruri de același fel: oamenii, grupurile, faptele oamenilor, valorile lor, idealurile, ideile, reprezentările, bunurile, lucrurile posedate, societățile, culturile, civilizațiile etc. Ierarhiile judicative au drept fundament raporturile strict judicative adică remodelate după convențiile judicativului dintre ființare, ființa ființării și ființa ca atare. Iar locul în care se află condițiile de posibilitate ale acestor raporturi nu este altul decât judecata, cu cele două aspecte ale sale; mai precis, locul îl reprezintă aspectul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aventurile sale excursii. Reorganizarea spațiului și a timpului În era modernă timpurie a distrus instituțiile Europei medievale. Biserica, economia feudală și regatul războinic s-au dovedit prea provinciale și incapabile să se acomodeze la dramaticele schimbări spațiale și temporale care remodelau viața europeană și ele au fost eventual Înlocuite de trei noi instituții - știința modernă, economia de piață și statul-națiune. Noile instituții erau mult mai bine pregătite să organizeze viața umană Într-o dimensiune spațio-temporală schimbată radicăl. La fel, astăzi, știința
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fiecare se simte individual răspunzător. Dacă noi, americanii, am putea redirecționa simțul profund al responsabilității personale, de la țelul mai Îngust al Îmbogățirii materiale individuale la o obligație mai largă de a promova etica globală, am putea fi Încă capabili să remodelăm visul american Într-o forma mai compatibilă cu noul vis european. Probabilitatea unei asemenea schimbări În Statele Unite ale Americii? Pentru Început, o minoritate semnificativă a americanilor sunt deja sensibili la ceea ce am putea numi „etica universală”. Exercită o responsabilitate personală
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
artistică și festiv-sărbătorească (obiceiurile religioase, colindele etc.). Sunt fenomene care apar ca simplu produs, efect al unor procese sociale exterioare, dar față de care diferitele sisteme sociale reacționează, caută să le suprime dacă acestea sunt disfuncționale sau le preiau și le remodelează dacă sunt potențial funcționale. Problema elementelor nonfuncționale și a „supraviețuirilor”. Unul dintre postulatele fundamentale ale schemei funcționale, vehement contestat de către mulți, este cel al funcționalității universale: totul funcționează; nu există vreun fenomen social care să nu îndeplinească vreo funcție pozitivă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
recentă, analiza autorilor se referă totuși doar la deceniile de după anii ’80, caracterizate printr-o importantă reformă, o deschidere spre exterior a politicii chineze. Pe parcursul acestui proces, piața ajunge un factor din ce În ce mai prezent În economia chineză și structurează relațiile și remodelează mecanismele și tranzacțiile economice. O importantă contribuție a lui Tang și Persih la surprinderea și Înțelegerea esenței sistemelor politice, precum și a relației dintre sistem și individ este terminologia introdusă și utilizată, și anume, În primul rând, contractul social dintre elita
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bătrâni. Suntem Întru totul de acord cu opinia exprimată de Lapierre (1997), care subliniază că „statul-providență este responsabil cu inversarea sensului solidarității familiale, prin introducerea instituției pensiilor, prin dezvoltarea sistemelor de educație și a prestațiilor familiale”. Extensia transferurilor publice a remodelat și a alimentat solidaritățile familiale de care profită astăzi generațiile descendente. La Începutul vieții sale, fiecare individ Începe prin a primii ajutoare de la părinții lui, pe care Îi „despăgubește” În timpul vieții sale active, atât direct, cât și indirect, prin plătirea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
important În persistența solidarității de-a lungul schimbărilor care au bulversat structurile familiei. Fără Îndoială, În acest mod, transferurile publice au contribuit la „pacificarea” raporturilor dintre generații, instituind un nou „contract al generațiilor” (Attias-Donfut, 2000, 677). Introducerea protecției sociale a remodelat statutul diferitelor generații, a modificat funcționarea familiilor, precum și organizarea lor economică. Ea a contribuit la inversarea istorică a sensului dominant al circulației bunurilor: dacă În trecut beneficiarii avantajelor erau generațiile ascendente, astăzi de aceste avantaje profită generațiile descendente. Jocul Între
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să fie primar, știind foarte bine că o reputație de radical ar putea speria electoratul. Unul dintre câștigurile electorale ale PRD după alegerea lui López Obrador în funcția de președinte al partidului a ținut de efortul conștient al acestuia de remodela imaginea formațiunii, privită până atunci drept turbulentă și clevetitoare. Astfel, atât timp cât a deținut funcția de primar, López Obrador și-a ținut în frîu (aproape) orice execes. Totuși, atunci când a pierdut președinția, el nu mai avea nimic de pierdut dacă contesta
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de cele șapte luni de "vid instituțional" (Conaghan, 2005: 43) pentru a reconfigura puterea în stat în moduri în care să faciliteze o conducere autoritară. În absența controlului și echilibrului instituțional, guvernul a emis sute de decrete prin care "să remodeleze insituțiile guvernamentale și procedurile de funcționare ale acestora" în maniere în care "să concentreze mai multă putere și control în mâinile executivului" (ibidem, 41). Decretele făceau legală descotorosirea de sistemul judiciar și de alte agenții publice care au apărut după
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ce revedincă "depiramidalizarea" politicii și "întoarcerea către cetățeni". Ceilalți continuă să privească populismul drept o patologie a democrației, ca pe o amenințare permanentă la adresa guvernării raționale și chiar a stabilității sistemelor politice. În al doilea rând, răspunsul la această întrebare remodelează liniile de clivaj tradiționale de tipul stînga-dreapta. Și aceasta întrucât, cel puțin în ultimii ani, găsim mișcări și partide asumat sau presupus populiste aflate și la stânga spectrului politic, fiind adeseori calificate ca aparținând stângii radicale. Populismul nu se mai rezumă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
exerciții de confruntare; - să nu evite noua situație anxiogenă; - să continue să dezvolte relații sociale și să nu se izoleze. Pentru pacient, aceasta îi oferă ocazia: - să pună întrebări privind progresele sale; - să evoce eșecurile și perioadele de îndoială; - să remodeleze rolul de coterapeut al anturajului (partenerul de viață, frate, soră, prieten); - să abordeze schimbările din mediul său generatoare de o viață mai bună (reluarea lucrului, o nouă viață afectivă). In caz contrar, recăderea poate fi suportată cu atât mai rău
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
legat de productivitatea specifică a voinței umane și de radicala ireductibilitate a oamenilor istorici, ce nu sunt ținuți laolată de un Weltgeist omnivor. Accentul este astfel deplasat, prin intermediul „științei realității”, pe domeniul „politicii creative”, al transformărilor și „voinței capabile să remodeleze istoria” (Golopenția, 2002: 12) ce tind să creeze o comunitate post-capitalistă a poporului, a națunii. Sociologia lui Freyer dă o mare importanță capacității agenților individuali, dar și statal-instituționali de a pune utopiile la lucru în interiorul istoriei. În una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]