6,047 matches
-
comunitatea. Într-o asemenea măsură încît este omorît ca un tîlhar de rînd, de către un obscur funcționar roman. O afacere atît de nesemnificativă încît nici nu a fost consemnată în arhivele birocrației imperiale. Trei secole mai tîrziu, împăratul Constantin își reorganizează imperiul pe baza acestei învățături și participă la dezbaterile asupra divinității acestui tîlhar. Disproporția existentă între momentul declanșării, cîteva vibrații sonore, și efect, o rearanjare a lumii, merită considerație. Caracterul său "de necrezut" constituie un motiv de credibilitate suplimentară pentru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
unei deliberări spirituale, prin suprapunerea argumentelor pro și contra, să-1 fi adoptat fiindcă altfel nu se putea. Înrădacinarea prin straturile superioare e o idee genială, dar dacă admiteți axioma neîmplinirii, nu vă veți mira că un popor dezrădăcinat, sărăcit, se reorganizează după origini cerești. Al doilea motiv are legatură cu "spiritul". Înclin să cred că Dumnezeu nu este în spiritul omului, ci în picioarele lui. Omul, mi se pare, crede la început cu picioarele, capul le urmează. Dumnezeu i-a ajuns
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Cultural-economic Studii legate de modul în care comunitățile sau zonele rurale pot mobiliza resurse culturale prin economiile locale. Rețele Studii legate de modul în care rețelele (inclusiv cele politice și economice) sunt mobilizate pe măsură ce comunitățile rurale și sectoarele economice sunt reorganizate. Sursa: The Handbook of Rural Studies, 2006. Tratarea aspectelor legate de economic și politic nu este una extinsă, literatura de specialitate fiind abundentă în analize economice și politice ale tranziției. Dar pentru că aceste transformări nu fac obiectul studiului de față
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
al unor determinări inevitabile produse de talentul, efortul și aspirațiile indivizilor. Cele mai avansate țări în organizarea sistemelor de învățământ de masă au fost Germania și Franța. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, în ambele state sistemele școlare au fost reorganizate din punct de vedere financiar și au fost înființate inspecții și școli de pregătire a profesorilor. În plus, s-au făcut mari investiții în clădiri cu destinație școlară. De exemplu, prima școală de pregătire a profesorilor a fost înființată la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
artistice. Nu față de artă este Platon rezervat, ci în principal față de degringolada valorică pe care o revoluție culturală o poate atrage după sine la nivel civilizațional. Cetatea are însă nevoie de liniște. Imaginea este putere datorită capacității sale de a reorganiza valoric domenii conexe artei, în primul rând politicul, eticul și civicul. Platon se situează conceptual sub semnul acelei forme de „violență gramaticală” de care vorbește J.F. Lyotard. Acesta din urmă arată că vocabula „noi” este o categorie gramaticală politică marcată
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ale imaginațieitc "3. Procesele fundamentale ale imaginației" Imaginația, componentă principală a structurii mentale creative, are la bază două procese fundamentale: analiza și sinteza. Analiza realizează o sfărâmare a unor asociații, o descompunere a unor reprezentări care apoi, prin sinteză, sunt reorganizate în alte structuri deosebite de cele percepute sau gândite anterior. Sinteza are loc în diferite modalități numite de obicei „procedeele imaginației”. Vom descrie câteva dintre ele: a. Aglutinarea se produce când părți descompuse din diferite ființe sau obiecte sunt recombinate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca metodă principală de predare-învățare a fost instaurată problematizarea sau învățarea prin descoperire. În acest caz preocuparea dominantă este ca noile cunoștințe să nu fie prezentate copiilor în forma lor finală, deplin explicită, ci în situații care să ridice probleme. Reorganizând datele, transformându-le, elevii să ajungă la formularea lor definitivă consacrată de știință (Ausubel, D., p. 569). Faptul de a avea mereu de soluționat probleme nu e singura caracteristică a metodei amintite, trebuie ca școlarii să fie obișnuiți să găsească
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
socio-culturale handicapante (de exemplu, sărăcia mediului familial, oportunități educaționale limitate, practici parentale negative sau abuzive etc.). Faptele de viață arată că, dacă mediul de viață și de activitate al unei persoane cu o retardare mentală ușoară (și chiar moderată) este reorganizat pozitiv, atunci aceasta își ameliorează semnificativ comportamentul, dezvoltând diferite funcții compensatorii. De fapt, pe o astfel de posibilitate se și întemeiază programele de activitate ale școlilor, serviciilor și instituțiilor recuperatorii. Autismul infantil reprezintă un factor important al nereușitei sau al
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a corecta dezastrele produse de procesele masive de industrializare și urbanizare care avuseseră loc În secolul XX. La rândul lor, eugeniștii români susțineau că ar putea Învăța din experiența occidentală cum trebuie regândite aceste procese și cum ar putea fi reorganizate prioritățile de dezvoltare și modernizare 69. Eugeniștii nu pledau pentru abandonarea unor astfel de scopuri, pentru că ei considerau că, respingând aceste procese, România ar fi rămas nepregătită pentru a supraviețui În epoca modernă a competiției pentru spațiu vital. Ei susțineau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ar fi constituit o Încercare nenaturală, futilă de a ignora Însăși piatra de temelie a condiției umane. Eugeniștii ofereau, În schimb, soluția ca statul, forța modernă care garanta progresul uman, să corecteze tendințele egalitare din cadrul comunității politice și să Își reorganizeze instituțiile astfel Încât acestea să folosească În mod eficient toate resursele umane - de la fiecare după necesitățile națiunii și la fiecare În funcție de potențialul său eugenic 93. Principiul diferențierii, atât ca rezultat, cât și ca o condiție a evoluției, a fost larg acceptat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
publice. Noul stat eugenic avea atribuții care se refereau la toate domeniile vieții publice și private și Întemeia modalități de interacțiune socială bazate pe o nouă ierarhie de valori - biopolitica. Moldovan prezintă În detaliu modul În care urmau să fie reorganizate toate ministerele existente și toate celelalte instituții subordonate statului și oferă argumente pentru crearea unor noi forme de birocrație, considerate absolut necesare. De asemenea, el descrie felul În care aceste instituții Însărcinate atât cu puteri legislative, cât și executive urmau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o resuscitare a noțiunii etatiste neomedievale de reprezentare, ci afirmarea unui concept modern de guvernare legitimată prin plebiscit”66. Viziunea lui Moldovan despre stat se raporta În mod similar la forme trecute de organizare socială, Încercând, de fapt, să le reorganizeze Într-un mod adecvat problemelor și obiectivelor celor mai potrivite epocii moderne. Sinteza propusă astfel se apropie, de fapt, cel mai mult de o doctrină formulată În România cam În același timp - corporatismul 67. Accentul pus de Moldovan pe necesitatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
granițele dintre normalitate și marginalitate prin mecanisme de izolare, dar și prin programe de reintegrare. * * * Societatea pe care o imaginau adepții eugeniei integra unele configurări tradiționale ale rolurilor sociale, precum rolurile materne ale femeilor, propunându-și, În același timp, să reorganizeze ierarhia existentă pe baza unor criterii noi și cu ajutorul unor noi tehnologii de control social. Sinteza eugenistă conținea Însă unele inconsistențe fundamentale. Tensiunile rezultau, În parte, din cauza Îndoielilor cu privire la valabilitatea științifică a analizelor eugeniste, o problemă ilustrată de cazul identificării
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Își puteau Împărtăși experiențele specifice și nu o asociație care Își propunea să dezvolte un plan consistent de abordare a problemelor femeilor. Începând din 1927, când organizația a fost Încorporată de Astra, activitățile sale În cadrul Subsecției Biopolitice Femenine s-au reorganizat În jurul unui plan mai coerent de acțiune, care să reflecte preocupările eugenice ale conducerii Astrei și care să răspundă problemelor pe termen scurt și lung ce apăreau În legătură cu rolurile eugenice ale femeilor. Ca parte a Astrei, scopurile Uniunii au devenit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
6" Pentru sănătatea națiuniitc "Pentru sănătatea națiunii" Reglementarea sănătății publice și controlul reproduceriitc "Reglementarea sănătății publice și controlul reproducerii" În locul selecțiunii naturale, omul poate practica selecțiunea rațională. Eugen Relgis, Umanitarism și eugenism șIuliu Moldovanț pare să Își propună sincer să reorganizeze sistemul sanitar al țării pe baze moderne și constructive și pare să creadă că are și capacitatea de a Își realiza viziunea. Raport al Fundației Rockefeller, 1929 Pe lângă contribuția importantă pe care eugeniștii au adus-o la schimbarea sistemului educației
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a susține o reformă În profunzime a sectorului de sănătate: O dată cu formarea noului guvern al Partidului Național-Țărănesc ș...ț s-au Îmbunătățit șansele de a implementa un program mai amplu. Noii guvernanți par să nutrească dorința sinceră de a reorganiza serviciile sanitare pe baze moderne și constructive... Membrii unui grup restrâns, prin care se numără și profesorul Moldovan, liderul tehnic al ministerului, au beneficiat fie de educație În străinătate, fie de experiență valoroasă În România (s.n.)22. Pe lângă acest proiect
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a exprimat preocuparea crescândă a regimului pentru protecția sănătății națiunii: „După primatul apărării naționale, cea de-a doua prioritate a noastră trebuie să fie sănătatea publică”72. Frontul Renașterii Naționale a hotărât aplicarea unei noi reforme prin care a fost reorganizat Ministerul Sănătății, atribuțiile sale fiind definite explicit În termeni de protecție a sănătății familiei și a patrimoniului biologic național 73. Această nouă lege Încerca să reînvie spiritul legii din 1930, dar cu aspirații mai modeste În privința capacității ministerului de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cine a fost autorul acestei noi legi, pentru că arhivele Ministerului Sănătății pentru anii 1940-1944 nu au fost Încă deschise publicului. Cu toate acestea, atât Banu, cât și Moldovan au publicat În anul 1943 câteva articole importante privind necesitatea de a reorganiza sănătatea publică și de a asigura integritatea generațiilor viitoare ale națiunii, prin măsuri de prevenire a afecțiunilor. Efectele dezastruoase ale războiului deveniseră o armă pentru eugeniști, pentru că ilustrau rezultatele neglijării sănătății publice: Această atitudine negativă șfață de sănătatea generațiilor viitoare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
studii importante 94. Deși ambele analize oferă informații extrem de relevante, ele deschid numeroase Întrebări cărora nu le pot oferi un răspuns, parțial din cauza modului În care au fost organizate arhivele instituțiilor-cheie, În timpul războiului, dar și a felului cum au fost reorganizate, ascunse și doar parțial dezvăluite În tot timpul ce a trecut de atunci. Această istorie creează În mod particular probleme pentru cercetarea Holocaustului din Transnistria, pentru că documentele relevante se găsesc În Odessa, Ierusalim, București și Washington. Chiar dacă multe aspecte rămân
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se produc, totuși, iar ele atestă transformări politice dintre cele mai importante. Trecerea de la elite dezbinate la elite unificate prin consens se poate produce în două moduri. Primul este aranjamentul dintre elite, prin care cele aflate în conflict endemic își reorganizează relațiile și negociază compromisuri asupra celor mai importante puncte aflate în dezacord. În acest fel, ele ajung la o unitate consensuală și pun bazele unui regim reprezentativ stabil. Acordul constituțional care a încoronat „tranziția democratică” din Spania postfranchistă oferă un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care o are „stresul” asupra echilibrului homeostatic al organismului. Însă la fel de interesantă este și preocuparea inversă celei semnalate de H. de Balzac: aceea de a explica cum prin găsirea, la momentul potrivit, a unui sens valoric Înalt, un „gînd” poate reorganiza un trup răvășit În fiziologia lui, de o boală sau de alta? * „Sufletul bolnavului se etalează, umple camera, și camera pare atunci o rană. Nu mai Îndrăznești să te ciocnești de o mobilă, să mai umbli.” (A. de S.-Exupéry
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să fie prezentate” (Smelser, 1997, p. 2) pentru a putea explica și înțelege relația de determinare reciprocă dezvoltare economică - dezvoltare socială. Pornind de la această idee centrală, Smelser încearcă să răspundă la o primă întrebare: cum și în ce direcție sunt reorganizate structurile sociale în timpul procesului de dezvoltare economică. Pentru a răspunde la această întrebare, el introduce și dezvoltă conceptul de diferențiere structurală, care, uneori, este denumit și specializare a structurilor sau creștere a complexității sociale (Smelser, 1997, p. 3). Diferențierea structurală
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și a celei care lucrează în servicii/administrație/birouri și a salariaților cu înaltă calificare din industrie. Productivitatea ridicată a muncii, producția de serie, mass-media, procesele educaționale, mobilizarea politică și civică sunt elemente esențiale ale societății de consum. Statul se reorganizează și restructurează, crește în complexitate și dezvoltă subsisteme specifice, precum statul bunăstării, alocând resurse importante sistemului de securitate socială. În acest punct, avem de-a face cu o societate modernă, în care, așa cum afirmă Rostow, elementul decisiv l-a constituit
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
privesc globalizarea ca un proces istoric pe termen lung, marcat de contradicții și modelat de factori conjuncturali; apar stratificări globale în care unele state, societăți și comunități devin din ce în ce mai angrenate în ordinea globală, în timp ce altele devin marginalizate. Economiile naționale sunt reorganizate de procesele globalizării economice, astfel încât spațiul economic național nu se mai suprapune peste limitele teritoriale naționale. Globalizarea este privită ca o transformare în care intră în relație suveranitatea, teritorialitatea și puterea statală. În această relație, globalizarea transformă sau reconstituie puterea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a confrunta amintirea unei cărți Îndrăgite În copilărie cu cartea „reală” și a Înțelege În ce măsură memoria noastră despre cărți și mai ales despre cele care au contat atât de mult Încât au devenit părți din noi Înșine e fără Încetare reorganizată de situația noastră prezentă și mizele sale inconștiente. Acest caracter de carte-ecran conferă o importanță majoră pentru ceea ce știe sau crede că știe cititorul despre o carte și deci schimburilor verbale care o privesc. În mare parte, discursurile pe care
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]