1,609 matches
-
să li se impute lor "reorientarea" opiniei publice în funcție de noi arhetipuri. Chiar faptul, valabil pentru publicitatea comercială și publicitatea corporatistă, în egală măsură, ca strategiile de comunicare se elaborează numai după o strictă observare a caracteristicilor publicului-țintă, ne arată că reorientarea către alte "arhetipuri și simboluri", către alte "interese publice" aparține societății, reorientare care pune accentul teoretic și moral pe noile teme (materii prime, daca ne este permisă expresia) pentru strategiile persuasive, nu pe strategiile discursive (produsul finit) al diverselor "manipulări
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
faptul, valabil pentru publicitatea comercială și publicitatea corporatistă, în egală măsură, ca strategiile de comunicare se elaborează numai după o strictă observare a caracteristicilor publicului-țintă, ne arată că reorientarea către alte "arhetipuri și simboluri", către alte "interese publice" aparține societății, reorientare care pune accentul teoretic și moral pe noile teme (materii prime, daca ne este permisă expresia) pentru strategiile persuasive, nu pe strategiile discursive (produsul finit) al diverselor "manipulări" prin intermediul comunicării. Pe de altă parte, o țintă intermediară pentru orice fel
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de atitudine (A), mai tîrziu introdusă în abordarea behavioristă, trimite la o dimensiune mai mult internă a indivizilor, în general definită drept o "predispoziție de a acționa". Cercetătorii au postulat existența unui al treilea termen între stimuli și comportamente. Această reorientare, denumită "neo-behavioristă", permite organizarea unor anchete centrate pe evaluări emise de indivizi despre diferite obiecte din jurul lor. Stimulii desemnează aici factori de context, de ordin personal, familial, social sau material, ce influențează atitudinile individuale. Schema S-A-R marchează totuși un progres
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fi rezumată astfel: Începutul secolului Schema S-R 1920-1955 Schema S O (sau A) R 1955-1980 Schema S O (sau A sau C) R 1980-1990 Studii asupra cunoașterii sociale și factorii contextuali care o determină Același proiect cuprinde toate aceste reorientări: o reducere de la complex la elementar, dorința de a fonda o știință a comportamentului (behaviorismul) sau a creierului (organism, natură). Dorința de a identifica gîndirea umană cu tipul de raționalitate al calculatoarelor explică de ce studiul cognițiilor a fost condus spre
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
deja explorate și verificate de alte metode, precum cele ale lui Moliner, de exemplu. Sînt accesibile formule complementare de aproximare și un tabel de valori ale λ (Rouquette și Rateau, op. cit.). Economia de timp și ușurința de aplicare caracterizează această reorientare. "Este deci posibil să utilizăm indicele λ ca simplu instrument diagnostic descriptiv, dar și să îl exploatăm în studiile sincronice sau diacronice". Ibid., p. 99 O lucrare pe marginea RS a igienei la liceeni ilustrează aceste reguli metodologice (ibid., pp.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la cele "intramundane", a marcat o importantă schimbare de viziune. Această tendință a fost susținută de desprinderea treptată de logica interpretărilor religioase ale creației, printr-o abordare conformă în multe privințe fenomenului tot mai accentuat de secularizare a societății. Această reorientare a discursului creator a putut fi surprinsă și din perspectiva reprezentării vizuale a sacrului, descrierea mecanismelor specifice creației artistice cunoscând interpretări ce au oscilat în trecerea timpului între definițiile de factură demiurgică și metafizică, potrivit cărora creatorul se exprimă în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
special pentru cele vizuale, o perioadă de multiplicare a manifestărilor creatoare, tot mai mulți artiști îndreptându-și interesul spre zonele de inspirație ale sacrului. Atât arta video, teatrul, dansul, cât și pictura, sculptura sau celelalte arte vizuale au acceptat această reorientare, numeroși artiști datorându-și celebritatea abordării temelor și problematicilor religioase, care au instituit arta drept "teritoriul unei religii naturale pierdute"456, iar pe artist ca oficiant al acesteia 457. Analizând fenomenul reprezentării vizuale a sacrului în Arta modernă, Mircea Eliade
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
guvernului economic. În acest sens, Consiliul European trebuie, mai întîi, să realizeze coordonarea politicilor economice și sociale. Apoi, politicile specifice de combatere a șomajului trebuie să țină de competența națională! În fine, UE trebuie să îmbunătățească funcționarea pieței muncii prin reorientarea politicilor structurale, relansarea mobilității geografice și armanizarea abordării în problema imigrației. Guvernul economic are și datoria de a trasa conturul politicii sociale europene. Pentru PS, trebuia să se accentueze politicile de educație și formare, să se reducă timpul de lucru
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
era vorba de formarea profesională, "necesitatea unei aplicări coordonate și integrate a diferitelor politici active la nivel local" și de utilitatea adoptării a opt măsuri financiare pentru susținerea locurilor de muncă. În realitate, aceste măsuri financiare priveau în principal o reorientare a politicii fiscale, în special în favoarea IMM-urilor. Rezumînd, PSOE a recomandat concentrarea asupra șomerilor de lungă durată și a tinerilor. A preconizat politici active pentru locuri de muncă (formarea și subvențile fiscale) și acțiuni politice precum reducerea timpului de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
crea, în rîndul cetățenilor, încredere în muncă, siguranță socială și salarii reale". Propunerea formală a mai recomandat îmbunătățirea procesului de cooperare economică (idee a PS francez) în a treia fază a UEM, prin folosirea articolului 103 al Tratatului de la Maastricht, reorientarea politicilor structurale și coordonarea bugetară. Era necesară și folosirea măsurilor fiscale, adică subvenționarea locurilor de muncă prin reechilibarea fiscalității directe și indirecte (reducerea ratei de impozitare pentru serviciile cu mînă de lucru sporită), prin "oportunități comerciale pentru IMM-uri, de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Implicațiile strategice sînt clare: prim-ministrul portugez va renunța la partea macroeconomică din programul PSE. 9.3.2.2. Președinția portugheză a UE și utilitatea relativă a PSE Abandonarea dimensiunii macroeconomice a proiectului lui Guterres s-a soldat cu o reorientare strategică și tactică. Strategic, Guterres va urmări de acum consolidarea măsurilor active pentru combaterea șomajului și crearea de locuri de muncă 646. Cu alte cuvinte, să confirme acquis-ul de la Luxemburg, prezentîndu-l drept unul dintre obiectivele-cheie ale strategiei în curs de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
duc la dezbinarea dintre oameni și lucruri, ba chiar și în tagma lor (vezi Catalogul seriei intitulate Cultural Memory in the Present, editată la Stanford University Press, în îngrijirea editorilor Mieke Bal și Hent de Vries). Naratologia devine relevantă pentru reorientarea simultană a lecturii imanente și a studiilor culturale înspre domeniul analizei culturale. În orice caz, pe lîngă faptul că oferă o perspectivă asupra culturii, o asemenea teorie avertizează asupra unor erori și riscuri. Ea avertizează asupra reificării modurilor, în așa
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
existenței unei științe a politicii interna-ționale, puncte de vedere epistemologice și ontologice contradictorii, natura cauzalității și ideea discursului istoric. * Perspectivele multidisciplinarității reconstituirea disciplinei utilizând abordările liberale și radicale pentru a dezvolta o economie politică internațională a fost cea mai importantă reorientare către interdisciplinaritate în anii '80 și '90. Stabilirea legăturilor cu teoria socială, sociologia istorică și "istoria lumii" și demolarea barierelor între Relațiile Internaționale, teoria politică și etică au fost evoluțiile principale începând cu anii '90. Modul cum se poate face
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
putere, dar fără susținerea Consiliului de Securitate s-a chinuit să scape de o aură de ilegitimitate și ilegalitate ce a subminat serios capacitatea sa de a-i face și pe alții să-și asume costurile ocupației și ale reconstrucției. Reorientarea unilateralistă în politica externă americană, "războiul împotriva terorismului" și apariția războiului "preventiv" împotriva statelor criminale i-a determinat pe unii constructiviști să articuleze o concepție socială a puterii care împacă relația complexă dintre norme, legitimitate și putere hegemonică. Totuși, acesta
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în vreme ce un discurs care utilizează cu precădere imagini axiale va pune accent pe exterioritatea lumilor, treptelor, dimensiunilor, obiectivându-le. Interioritatea va privilegia o anume fluiditate a spațiului, indicând secvențialitatea parcurgerii în sincronicitatea treptelor care pot configura hărți interioare și favorizând reorientarea către principiul înțeles ca vacuitate născătoare de lumi, în vreme ce exterioritatea va încerca să confere fluiditate timpului, transfigurat la limită ca eternitate, punând accent pe reificarea treptelor și reorientarea privirii către principiul înțeles în dimensiunea sa creatoare, întemeietoare. Dacă, din rațiuni
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
secvențialitatea parcurgerii în sincronicitatea treptelor care pot configura hărți interioare și favorizând reorientarea către principiul înțeles ca vacuitate născătoare de lumi, în vreme ce exterioritatea va încerca să confere fluiditate timpului, transfigurat la limită ca eternitate, punând accent pe reificarea treptelor și reorientarea privirii către principiul înțeles în dimensiunea sa creatoare, întemeietoare. Dacă, din rațiuni explicative, am disociat reprezentările concentrice de cele axiale, pentru a marca accente diferite cu privire la modurile de expresie ale parcurgerii, înfățișării ori „externalizării“ treptelor în discursul religios, voi preciza
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
clipă ca „vehicule“ ce exprimă realitatea ultimă în mani fe starea ei (pentru noi). Aceste reprezentări, transparente la nivelul semni ficației, oglindesc astfel ceea ce este de neîntru chipat. Sălășluirea în prezență, prin activarea legăturii de natură religioasă, aduce cu sine reorientarea privirii dinspre obiectele particulare, intramundane, către principiul lor, care devine manifest prin ele. Astfel, lucrurile lumii acesteia, fie că este vorba despre locuri, ființe ori obiecte, sunt „sfințite“ primind o nouă identitate, o funcție nouă și o semni ficație înnoitoare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și temporală naște ierarhia. Prima separare/decupare survine prin gestul „extragerii“ sau celal impunerii diferenței în virtutea unui criteriu ori principiu, altul decât principiul Unul (descris îndeobște ca principiu „prim“ sau „ultim“ ori ca principiu creator, întemeietor etc.). Această „mișcare“, această reorientare a privirii care decu pează, temporalizează și spațializează face posibilă emergența structurii ierarhice prin întoarcerea de la Unul și din legătura Unului către cele multe (născute prin descentrarea privirii) și, astfel, către legătura cu multiplul. Când este „în legătura“ cu Unul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
că e prea devreme să judecăm revoluția franceză fiindcă abia au trecut 200 de ani de atunci, științele sociale trebuie să se aplece asupra prezentului. Dacă mutațiile contextelor sociale au jucat rol important în emergența crescândă a neregularităților, imprezibilităților și reorientărilor, trebuie ca și viziunile asupra acestor realități să se schimbe. Paradigmele evoluează"59. William Sewell trasează conturul unei "sociologii evenimențiale". Viața socială poate fi conceptualizată ca fiind compusă din nenumărate fapte (happenings) [...]. Majoritatea faptelor reproduc structuri sociale și culturale fără
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
modurilor de funcționare etc. Ar fi important să se înlănțuiască trei generații de reforme: care urmăresc noi politici, noi abordări ale gestionării, care vizează continuitatea și permanența reformelor, care acceptă logica alternanței democratice (care poate înlocui inițiatorii reformelor, poate determina reorientări, dar reformele benefice continuă...). Reforma este un proces de învățare 86 (lecțiile reușitelor și eșecurilor precedente pot produce schimbări de comportament, modificări de structură, de procedură) care depinde de ritmul cu care se face reforma, de participarea sau neparticiparea tuturor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
interzise în anumite țări, dar rămân autorizate în altele, încă nu se dă aceeași definire "paradisului fiscal", offshore-ului, nu sunt reglementări comune clare pentru hedge funds etc.). Totul ar putea fi înscris în cadrul unui proiect de societate care să prevadă reorientarea masivă a economiei înspre energii regenerabile, telecomunicații, infrastructuri urbane și rurale, activități nepoluante... Suntem într-un sistem societal complex, un "golem", fără intenție sau țintă, capabil nu numai să-l servească pe om, ci și să-l distrugă. Este posibil
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de albine, un loc unde se pot închiria echipamente, unul pentru servicii de control al calității etc. La Garfagnana Ambiente e Sviluppo în Toscana (Italia) o gravă criză a afectat activitatea forestieră. A început un proiect de modernizare a sectorului: reorientarea unei părți a activităților și ocupațiilor către protecția mediului. De exemplu, un grup de zece forestieri a devenit o formație care (în urma unei formări) aplică tehnici de "bioinginerie" ce privilegiază utilizarea unor esențe și materiale naturale. Pentru diverse alte activități
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de limitare la întrebările în legătură cu tema și de a vorbi pe rând. Câteva tehnici folosite: • clarificarea ("Ce vreți să spuneți atunci când faceți afirmația ...?"); • substituirea (pune aceeași întrebare cu alte cuvinte, fără a-i modifica sensul, sau a da alte indicii); • reorientarea (utilizarea răspunsului unei persoane pentru lansarea unei întrebări altei persoane care încă nu a vorbit: "Doamna X ne-a spus că ea a alăptat primul copil până la 6 luni; dar dumnevostară, doamna Y?"); • în cazul persoanei care are tendința de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
actului cognitiv uman, urmărind astfel să găsim un punct de sprijin pentru existența obiectivă în subiectul cunoscător"100. Rezultă deci că obiectivul epistemologiei, acela al reconstrucției unei Weltanschauung pe baze eliberate de prejudecățile religioase, este unul ratat, iar aici regăsim reorientarea lui Mannheim dinspre teoria cunoașterii înspre ideologie, o reorientare ce are la bază ideea că, recunoscând natura fragmentată a lumii, ideologia reflectă lumea modernă 101. Devenită instrument al cunoașterii lumii moderne, ideologia are un parcurs progresiv, până la momentul în care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de sprijin pentru existența obiectivă în subiectul cunoscător"100. Rezultă deci că obiectivul epistemologiei, acela al reconstrucției unei Weltanschauung pe baze eliberate de prejudecățile religioase, este unul ratat, iar aici regăsim reorientarea lui Mannheim dinspre teoria cunoașterii înspre ideologie, o reorientare ce are la bază ideea că, recunoscând natura fragmentată a lumii, ideologia reflectă lumea modernă 101. Devenită instrument al cunoașterii lumii moderne, ideologia are un parcurs progresiv, până la momentul în care limitarea sa transferă rolul epistemologic sociologiei cunoașterii. Modernizarea societății
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]