2,953 matches
-
tristă amintire dr. Petru Groza, Biroul Armistițiului de pe lângă Prefectura Fălciu trimitea Ministerului de Interne informarea-întrebare telefonică Document românesc de identitate al refugiatului basarabean Mihai Constantin nr.1782/9 martie 1945 în care se cereau lămuriri suplimentare asupra cetățenilor vizați pentru repatriere: „La oficiul PTT Huși au fost licențiați (dați afară din serviciu, n.a.) 4 funcționari basarabeni de origine etnică românească cu ordinul să-și facă formele de repatriere în URSS. (...) De asemenea ni s’a semnalat că s’ar fi primit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
9 martie 1945 în care se cereau lămuriri suplimentare asupra cetățenilor vizați pentru repatriere: „La oficiul PTT Huși au fost licențiați (dați afară din serviciu, n.a.) 4 funcționari basarabeni de origine etnică românească cu ordinul să-și facă formele de repatriere în URSS. (...) De asemenea ni s’a semnalat că s’ar fi primit ordine de repatriere și la autoritățile bisericești”. Pe bună dreptate, se specifica faptul că „...cei vizați sunt impacientați” deoarece, cu certitudine știau ce-i așteaptă dacă ar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
PTT Huși au fost licențiați (dați afară din serviciu, n.a.) 4 funcționari basarabeni de origine etnică românească cu ordinul să-și facă formele de repatriere în URSS. (...) De asemenea ni s’a semnalat că s’ar fi primit ordine de repatriere și la autoritățile bisericești”. Pe bună dreptate, se specifica faptul că „...cei vizați sunt impacientați” deoarece, cu certitudine știau ce-i așteaptă dacă ar fi făcut periculosul pas în stânga Prutului. Subprefectul Ioan Harnagea, șeful Biroului Armistițiului, cerea lămuriri suplimentare asupra
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vedea și în materialele următoare, același lucru s-a întâmplat și la Bârlad. Dintr-un tabel-stat de plată întocmit de către Prefectura Fălciu, am aflat că rușii hotărâseră că și acești copii și adolescenți sunt cetățeni sovietici fiind, prin urmare, supuși repatrierii „benevole” ... obligatorii. Dintr-un total de 79 de orfani care primiseră suma totală de 5.005.000 de lei drept indemnizație pentru hrană, 21 dintre ei fugiseră fără să se știe unde. Oare nu le erau deloc dragi autoritățile sovietice
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
luaseră picioarele la spinare?! Sau spinoasa și controversata problemă a holocaustului comis de români asupra evreilor trebuie reanalizată și reconsiderată?! c. Refugiați „arși” de dorul reintegrării în raiul stalinist... Metodologia aplicată în cazul prezentării acestor cetățeni în fața nemiloasei „comisii de repatriere” era următoarea: în primul rând, erau culeși de prin comunele județului și aduși SUB ESCORTĂ în orașul reședință unde erau cazați (pe banii statului român!) în stabilimente aflate în proprietatea primăriei sau (în cele mai dese cazuri) în hoteluri sau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
evacuat în luna martie a anului 1944, fiind concentrat în armata română. Avea nevoie de „...un rând de rufe și o pereche de încălțăminte”. Neștiind carte, pusese amprenta degetului mare peste un X scris cu stiloul de către conțopistul Comisiei de Repatriere. Pentru a și face curaj în fața comisiei, Josu îl adusese și pe consăteanul său Erezianu Emil, născut în anul 1913. Și acest cetățean dorea încălțăminte și rufărie. Polimeschi Gavril, născut în anul 1894 dorea să se repatrieze în comuna Comrat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
născut în anul 1894 dorea să se repatrieze în comuna Comrat, județul Tighina. Acest om ar fi putut foarte ușor să se eschiveze plecării în URSS, deoarece trecuse Prutul „...pentru muncă” încă din anul 1942 și nu prea făcea obiectul repatrierii dar, lucru dovedit, cine ajungea în ghearele rușilor, nu mai avea scăpare! Aici se stabilise în comuna Fălciu, județul Fălciu. Familist fiind, Polimeschi venise la comisie și cu nevasta Maria, născută Gângă în comuna Faraonea, județul Tighina. Potrivit declarației din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
găsi de lucru”. Probabil, după ce a găsit ea, l-a adus și pe bărbatu-său în 1942. La fel ca și Gavril, dorea încălțăminte și rufărie de corp. Familia Vasile și Varvara Botgros, după ce-și declaraseră naționalitatea „rusă”, cereau repatrierea în comuna Gotești, jud. Cahul. El s-a născut în 1892 iar ea în 1901. Împreună cu copiii, veniseră în România în anul 1942 „...pentru lucru”. Ca act de identitate, au prezentat o adeverință eliberată de comandamentul armatei roșii din orașul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
greșise fatal scriind așa ceva deoarece gealații ruși din comisia de triere atâta așteptau: să dea nas în nas cu presupușii „colaboraționiști”. Ciubotaru se refugiase împreună cu soția Marta și cei trei copii ai lor. Iată și alte nume de solicitanți de repatriere: David Gherghi (Răciula, Lăpușna), Dogar Avram (Botnăreștii Vechi, Tighina), Dumanschi Paraschiva (Fălești, Bălți), Silvestru Gavril (Nemțeni, Lăpușna), Ciubotaru Nina (Nicolăeni, Tighina), Graur Palaghia (Leușeni, Lăpușna), Grosu Afanasie (Chișinău), Olga Nicolaide (Gotești, Cahul), Timotei Mihail (Răscăești, Cetatea Albă), Mardari Grigore (Nemțeni
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Nisporeni, Lăpușna), Vaisman Meer (Hotin. Acest evreu orfan fusese repatriat din Transnistria la Orfelinatul din Huși, str. Ștefan cel Mare, conform Ordinului 218.838/20 ianuarie 1944. Acum, dorea reîntoarcerea în URSS). Și orfana Reinstein Bertha, născută în 1928 dorea repatrierea în orașul bucovinean Cernăuți. Ambii adolescenți evrei dețineau adeverințe eliberate de Legiunea de Jandarmi Moghilev, din Transnistria. Cu mare satisfacție, cei doi se declaraseră a fi „cetățeni sovietici”. d. Refugiați care, după ce s-au fript o dată în borșul stalinist, suflau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în borșul stalinist, suflau și-n chișleag! Cu toate intimidările și amenințările aruncate de ofițerii ruși printre potopurile de invective și înjurături cazone, s-au găsit și câțiva curajoși care apucaseră să afle, probabil, că nu era OBLIGATORIE așa-zisa „repatriere benevolă”. Într-adevăr, de-acum „celebrul” articol 5 al Convenției de Armistițiu avea și o mică portiță de scăpare în conținutul alineatului II care stipula dreptul cetățeanului la a refuza repatrierea. După părerea noastră, au fost puține cazuri dacă judecăm
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să afle, probabil, că nu era OBLIGATORIE așa-zisa „repatriere benevolă”. Într-adevăr, de-acum „celebrul” articol 5 al Convenției de Armistițiu avea și o mică portiță de scăpare în conținutul alineatului II care stipula dreptul cetățeanului la a refuza repatrierea. După părerea noastră, au fost puține cazuri dacă judecăm după numărul de declarații acceptate de către zbirii ruși asistați de către neajutorații ofițeri români. Iată cum își justifica opțiunea cetățeanul ROMÂN Hristofor Pavlov, stabilit cu domiciliul în comuna Fălciu, județul cu același
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
De-al Doilea Război Mondial: „Drepți între popoare”. Din păcate, acest lucru s-a întâmplat în 1993, la 11 ani de la moartea sa. Potrivit documentelor cercetate în arhivele vasluiene, articolul 5 din Convenția de Armistițiu, cea care „de facto” OBLIGA repatrierea în URSS a cetățenilor basarabeni și nord-bucovineni, prevăzuse și un termen-limită în care amatorii se puteau înscrie. Teoretic, acesta începea odată cu intrarea în vigoare a armistițiului (12-13 septembrie 1944) și până la sfârșitul anului 1945, dar și această limită fusese dată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
voesc a se repatria, li se va aduce la cunoștință că nu vor avea nici un drept la hrană, îmbrăcăminte, asistență medicală și transport”. După cum s-a văzut, cei care le-au spus-o verde-n față rușilor că nu doresc repatrierea, n-au avut nevoie de „generozitatea” oficialităților pentru a se căpătui cu ceva. Adresa Prefecturii Fălciu din care am citat mai sus, fusese alcătuită pe baza Ordinului circular nr.3172/6 octombrie 1944 trimis la Huși de către Ministerul Afacerilor Interne
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se născuseră, în general, în teritoriul dintre Nistru și Bug administrat sub numele de Transnistria sau în Basarabia și Bucovina de Nord, fapt care i-a determinat pe ocupanți să-i declare „cetățeni sovietici” și prin urmare numai buni de „repatriere”. După cum s-a putut remarca în cele scrise anterior, o bună parte dintre aceștia au fugit din orfelinatul hușean nu înainte de a-și încasa drepturile bănești și materiale. Din nefericire, nici nu putem specula acest fenomen datorită lipsei informațiilor veridice
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nașterii stop. localitatea de origine stop. locul domiciliului în urss stop. locul unde se află părinții stop.”. Semna ministrul Popescu. g. „Refugiații vor fi repatriați în URSS în vagoane de clasă” Pe hârtie, așa ar fi trebuit să se facă repatrierea dar practic nu s-a putu realiza din cauza unor factori extrem de obiectivi. În primul rând, parcul de vagoane al Căilor Ferate Române fusese puternic afectat de operațiunile de război susținute pe teritoriul țării noastre, inclusiv de bombardamentele sistematice ale aviației anglo-americani în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
colonel-magistrat Hagi Stoica din Ministerul de Interne, trimitea la Huși adresa nr.3865/17 noiembrie 1944 în care dădea următoarele indicații, aproape fără valoare și nebăgate în seamă: „Pe măsură ce un număr de cel puțin 50 de cetățeni sovietici înscriși pentru repatriere au primit toate drepturile lor, urgentați organizarea transportului”. Se mai cerea, firesc, o colaborare strânsă cu oficialii Direcției Generale a CFR și în plus, „...pe tot parcursul transportului până la stațiunea de frontieră, se vor asigura medici oficiali români, care să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
deplasare. În schimb, o altă dispoziție trimisă de minister prefecturii Fălciu a fost dusă la îndeplinire. Iată ce cereau oficialii bucureșteni în adresa nr.3960/24 noiembrie 1944: „(...) vă rugăm să binevoiți a dispune ca toți cetățenii sovietici înscriși pentru repatriere, să fie examinați din punct de vedere medical de către un medic oficial, cu o zi înainte de îmbarcare, liberându-se fiecăruia adeverință asupra stării sănătății lui”. Cu certitudine, acest lucru s-a întâmplat și știm sigur că mulți refugiați au scăpat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
carantina cetățenilor URSS, mai este nevoie de material lemnos”. Subprefectul găsise și sursa de aprovizionare și anume, „...s’ar putea folosi și câteva grinzi ce se află depozitate în curtea Prefecturii”. Prompt, prefectul Dumitru Florescu și-a dat acordul. i. Repatrierea - la bunul plac al rușilor Pe ici, pe colo, autoritățile locale mai protestau atunci când abuzurile ocupanților depășeau toate limitele bunului simț dar și al legilor internaționale valabile la acea oră. Astfel, curajosul subprefect Harnagea semnala prefectului Florescu o dilemă personală
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cetățenilor ce vor să se repatrieze în URSS indiferent de data sosirii în România (subl.ns.)”. În acest caz, ofițerul comitea un mare abuz de putere deoarece art.5 din Convenția de Armistițiu conținea date foarte clare asupra celor supuși repatrierii! Rezoluția prefectului suna astfel: „Intervenție la Ministerul de Interne”. Astăzi suntem în măsură să spunem că nu s-a rezolvat ceva în acest sens deoarece cine pica în ghearele acestor asasini, nu mai avea scăpare! Pe patru pagini (74-77) din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
suntem în măsură să spunem că nu s-a rezolvat ceva în acest sens deoarece cine pica în ghearele acestor asasini, nu mai avea scăpare! Pe patru pagini (74-77) din dosarul cercetat în arhive, sunt trecute numele celor înscriși pentru repatriere benevolă forțată dar din numele citite reiese un număr foarte mic de români și anume 35 în rest, copiii și adolescenții evrei din orfelinatul evacuat din Transnistria, județul Moghilev. După cum scriam în episodul anterior, mulți dintre ei fugiseră, dar nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bisericii din satul Crăsnășeni, comuna Tătărăni, județul Fălciu, îi adresa o cerere prefectului Florescu, la 27 martie 1945, în care dădea și date concrete despre apartenența lui la spațiul românesc pe care nu ar fi vrut să-l părăsească prin „repatriere” nici în ruptul capului, chiar dacă era născut în stânga Prutului. Iată argumentele cinstitei fețe bisericești: „Sunt născut în Basarabia dar înainte de 28 iunie 1940 (subl.ns.) am plecat de acolo stabilindumă în Regat”. Prin urmare, preotul voia să demonstreze implacabililor și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Fălciu, (...) este stabilit în vechiul regat înainte de 28 iunie 1940 (...) nu intră în cadrul art.5, al.2 din Convenția de Armistițiu (...)”. Documentul fusese semnat atât de prefectul D. Florescu cât și de șeful Biroului Armistițiului, Gheorghe Ghelase. j. „Captură” slabă, repatrieri în URSS anemice Așa poate fi caracterizată „munca” celor din comisiile de triere de la Huși. Potrivit unui proces verbal întocmit la data de 6 martie 1945 și încheiat între subprefectul de Fălciu și comandanții Legiunii de Jandarmi și Poliției orășenești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cetățeni, la care se mai adăugaseră între timp alți 19, deci 54. Și pentru aceștia se făcuseră diligențe la șeful gării pentru punerea la dispoziție a două vagoane, din care unul pentru bagaje. Unii români născuți în Regat chiar solicitau repatrierea în Basarabia așa cum a făcut-o și cetățeanul Chiriac Constantin, născut în comuna Poiana, județul Ialomița. Abia după ce am citit motivul cererii sale ne-am dat seama că bietul om nu avea altă soluție pentru întregirea familiei. De fapt, în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
3.042/16 aprilie 1945 în care se spuneau următoarele: „...vă rugăm să luați măsuri să se cerceteze și să se trimită Prefecturei sub stare de arest (subl.ns.), următoarele cetățene sovietice care, după ce și’au primit drepturile bănești pentru repatrierea în URSS, au fugit”. Numele acestor femei curajoase erau: „Graur Pelaghia, servitoare la familia Petrov, str. Sfântul Gheorghe, Huși și Alexandra Buruiană, str. Matei Basarab, nr.50, Huși”. Deoarece în această parte ne vom ocupa și de acțiunile samavolnice și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]