2,674 matches
-
stabilită în general ci doar prin raportare la o serie de variabile. Aceste variabile ar putea fi: sex, vârstă, educație, ocupație, naționalitate etc. Cu cât luăm în calcul mai multe variabile cu atât eșantionul are un grad mai ridicat de reprezentativitate. În practică, uneori, este dificil de a realiza acest lucru, deoarece pentru unele variabile s-ar putea să nu existe date pentru populația din care a fost extras eșantionul, iar pe de altă parte este mult mai dificil de a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
rezultatelor de 95% este 9.49 χ este mai mic decât χ, prin urmare se acceptă ipoteza de nul, deci eșantionul respectă structura populației municipiului Brașov după variabila naționalitate În concluzie, putem afirma că eșantionul are un grad ridicat de reprezentativitate în funcție de sex, vârstă, naționalitate, pentru populația municipiului Brașov. 3.3. Mărimea eșantionului Din punct de vedere formal, pentru determinarea mărimii eșantionului se face un arbitraj între diverși factori. În practica dimensionării unui eșantion este necesar să se aibă în vedere
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
natura bazei de sondaj; 5. dispunerea în spațiu a unităților colectivității cercetate; 6. timpul afectat cercetării. Deci, din punct de vedere formal, limita maximă a eșantionului este dată de volumul total al populației de bază și resursele disponibile pentru cercetare. Reprezentativitatea unui eșantion este dată, în esență, de eroarea standard care îi corespunde."1 Pentru a obține un eșantion de volum n, cu un grad prestabilit de reprezentativitate, trebuie să existe relația: (1) unde Es eroarea standard s2 abaterea standard Deci
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dată de volumul total al populației de bază și resursele disponibile pentru cercetare. Reprezentativitatea unui eșantion este dată, în esență, de eroarea standard care îi corespunde."1 Pentru a obține un eșantion de volum n, cu un grad prestabilit de reprezentativitate, trebuie să existe relația: (1) unde Es eroarea standard s2 abaterea standard Deci, volumul eșantionului trebuie să fie cu atât mai mare cu cât populația de bază este mai eterogenă iar eroarea standard dorită este mai mică. E=txEs (2
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
caracteristicii de selecție în populația de bază. Determinarea volumului eșantionului implică existența unor informații prealabile asupra dispersiei și mediei caracteristicii de eșantionare. Cercetări anterioare sau pre-sondaje sunt necesare pentru a orienta alegerea valorilor. În cazul în care se urmărește o reprezentativitate în raport cu o caracteristică dihotomică, formula de calcul pentru volumul eșantionului este: p procentul din populația cadru care posedă o caracteristică q = 100-p Cantitatea pxq indică dispersia unei caracteristici calitative. pxq=maxim dacă p=q=50 Volumul eșantionului într-o situație
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantionului va mări precizia rezultatelor, ea nu va elimina și nici nu va reduce influența distorsiunii din procedura de selecție. De aceea, măsurarea eșantionului în sine nu este suficientă pentru a asigura succesul cercetării.2 Admitem presupoziția că sporul de reprezentativitate nu este direct proporțional cu creșterea volumului eșantionului. De altfel, putem reprezenta grafic faptul că dependența dintre reprezentativitate și numărul de subiecți din eșantion nu este liniară. Figura nr. 3.3: Legătura dintre reprezentativitate și numărul de subiecți Reprezentativitate 100
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de selecție. De aceea, măsurarea eșantionului în sine nu este suficientă pentru a asigura succesul cercetării.2 Admitem presupoziția că sporul de reprezentativitate nu este direct proporțional cu creșterea volumului eșantionului. De altfel, putem reprezenta grafic faptul că dependența dintre reprezentativitate și numărul de subiecți din eșantion nu este liniară. Figura nr. 3.3: Legătura dintre reprezentativitate și numărul de subiecți Reprezentativitate 100 0 1000 1500 2000 N Mărimea eșantionului Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind nulă atunci când nu conține nici un
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2 Admitem presupoziția că sporul de reprezentativitate nu este direct proporțional cu creșterea volumului eșantionului. De altfel, putem reprezenta grafic faptul că dependența dintre reprezentativitate și numărul de subiecți din eșantion nu este liniară. Figura nr. 3.3: Legătura dintre reprezentativitate și numărul de subiecți Reprezentativitate 100 0 1000 1500 2000 N Mărimea eșantionului Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind nulă atunci când nu conține nici un subiect. Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind maximă atunci când conține întreaga populație (N). Concluzie: Reprezentativitatea atinge
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de reprezentativitate nu este direct proporțional cu creșterea volumului eșantionului. De altfel, putem reprezenta grafic faptul că dependența dintre reprezentativitate și numărul de subiecți din eșantion nu este liniară. Figura nr. 3.3: Legătura dintre reprezentativitate și numărul de subiecți Reprezentativitate 100 0 1000 1500 2000 N Mărimea eșantionului Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind nulă atunci când nu conține nici un subiect. Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind maximă atunci când conține întreaga populație (N). Concluzie: Reprezentativitatea atinge destul de repede un nivel suficient
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
De altfel, putem reprezenta grafic faptul că dependența dintre reprezentativitate și numărul de subiecți din eșantion nu este liniară. Figura nr. 3.3: Legătura dintre reprezentativitate și numărul de subiecți Reprezentativitate 100 0 1000 1500 2000 N Mărimea eșantionului Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind nulă atunci când nu conține nici un subiect. Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind maximă atunci când conține întreaga populație (N). Concluzie: Reprezentativitatea atinge destul de repede un nivel suficient de ridicat, așa încât o creștere suplimentară a numărului de indivizi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de subiecți din eșantion nu este liniară. Figura nr. 3.3: Legătura dintre reprezentativitate și numărul de subiecți Reprezentativitate 100 0 1000 1500 2000 N Mărimea eșantionului Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind nulă atunci când nu conține nici un subiect. Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind maximă atunci când conține întreaga populație (N). Concluzie: Reprezentativitatea atinge destul de repede un nivel suficient de ridicat, așa încât o creștere suplimentară a numărului de indivizi în eșantion nu mai aduce un spor notabil de reprezentativitate. Distribuția eșantionului
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dintre reprezentativitate și numărul de subiecți Reprezentativitate 100 0 1000 1500 2000 N Mărimea eșantionului Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind nulă atunci când nu conține nici un subiect. Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind maximă atunci când conține întreaga populație (N). Concluzie: Reprezentativitatea atinge destul de repede un nivel suficient de ridicat, așa încât o creștere suplimentară a numărului de indivizi în eșantion nu mai aduce un spor notabil de reprezentativitate. Distribuția eșantionului și valorile teoretice Distribuția eșantionului este distribuția relativă a frecvențelor eșantionului, cum
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
subiect. Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind maximă atunci când conține întreaga populație (N). Concluzie: Reprezentativitatea atinge destul de repede un nivel suficient de ridicat, așa încât o creștere suplimentară a numărului de indivizi în eșantion nu mai aduce un spor notabil de reprezentativitate. Distribuția eșantionului și valorile teoretice Distribuția eșantionului este distribuția relativă a frecvențelor eșantionului, cum ar fi media pe eșantion, valabile pentru toate eșantioanele posibile. Se folosește pentru evaluarea inferențelor noastre pe baza statisticii eșantionului. Media, varianța, covarianța sunt definite în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în determinarea eșantionului nu intervine deloc problema mărimii populației, deci eșantionul nu trebuie să reprezinte o proporție dintr-o populație (mărimea absolută a eșantionului este importantă). Din punct de vedere teoretic, un eșantion de aproximativ 1000 de persoane are aceeași reprezentativitate atât pentru Brașov cât și pentru populația României. Dacă prin eșantioane de 500 de persoane putem estima în mod satisfăcător mărimi la nivelul populației, totuși, în cercetarea efectivă eșantioanele sunt sensibil mai mari. Acest lucru se întâmplă deoarece un eșantion
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
împarte și care păstrează proporțiile subpopulațiilor nu mai este reprezentativ pentru subpopulațiile respective. Exemplul cel mai evident este următorul: Presupunem că dorim să aflăm o intenție de vot. Eșantionul global de 1000 de persoane pe care lucrăm are o anumită reprezentativitate pentru populația cadru, în timp ce proporția de 51% de femei din eșantion are o reprezentativitate mult mai redusă pentru cele 51% din femei din populația cadru, deși femeile sunt reprezentate în eșantion în aceeași proporție ca întreaga populație (scăderea numărului scade
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cel mai evident este următorul: Presupunem că dorim să aflăm o intenție de vot. Eșantionul global de 1000 de persoane pe care lucrăm are o anumită reprezentativitate pentru populația cadru, în timp ce proporția de 51% de femei din eșantion are o reprezentativitate mult mai redusă pentru cele 51% din femei din populația cadru, deși femeile sunt reprezentate în eșantion în aceeași proporție ca întreaga populație (scăderea numărului scade reprezentativitatea). Cu cât ponderea straturilor este mai redusă, cu atât reprezentativitatea este mai scăzută
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pentru populația cadru, în timp ce proporția de 51% de femei din eșantion are o reprezentativitate mult mai redusă pentru cele 51% din femei din populația cadru, deși femeile sunt reprezentate în eșantion în aceeași proporție ca întreaga populație (scăderea numărului scade reprezentativitatea). Cu cât ponderea straturilor este mai redusă, cu atât reprezentativitatea este mai scăzută pentru substratul respectiv. În ceea ce privește tehnicile de eșantionare trebuie subliniate următoarele aspecte: 1. din punct de vedere formal, calculul reprezentativității unui eșantion este posibil numai pentru anumite procedee
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantion are o reprezentativitate mult mai redusă pentru cele 51% din femei din populația cadru, deși femeile sunt reprezentate în eșantion în aceeași proporție ca întreaga populație (scăderea numărului scade reprezentativitatea). Cu cât ponderea straturilor este mai redusă, cu atât reprezentativitatea este mai scăzută pentru substratul respectiv. În ceea ce privește tehnicile de eșantionare trebuie subliniate următoarele aspecte: 1. din punct de vedere formal, calculul reprezentativității unui eșantion este posibil numai pentru anumite procedee de selectare a eșantionului, adică cele aleatoare sau probabiliste. Totuși
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aceeași proporție ca întreaga populație (scăderea numărului scade reprezentativitatea). Cu cât ponderea straturilor este mai redusă, cu atât reprezentativitatea este mai scăzută pentru substratul respectiv. În ceea ce privește tehnicile de eșantionare trebuie subliniate următoarele aspecte: 1. din punct de vedere formal, calculul reprezentativității unui eșantion este posibil numai pentru anumite procedee de selectare a eșantionului, adică cele aleatoare sau probabiliste. Totuși, în practică, se efectuează asemenea calcule și când intervin anumite abateri de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. 2. între
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de selectare a eșantionului, adică cele aleatoare sau probabiliste. Totuși, în practică, se efectuează asemenea calcule și când intervin anumite abateri de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. 2. între tehnicile de eșantionare există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea reprezentativității. Faptul că se aplică în practică și cele care oferă reprezentativitate mai scăzută, se explică prin reducerea costurilor. Pentru o mai bună lămurire prezentăm un tabel cu avantajele și dezavantajele câtorva tehnici clasice de eșantionare: Tabelul nr. 3.7: Tipuri
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
practică, se efectuează asemenea calcule și când intervin anumite abateri de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. 2. între tehnicile de eșantionare există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea reprezentativității. Faptul că se aplică în practică și cele care oferă reprezentativitate mai scăzută, se explică prin reducerea costurilor. Pentru o mai bună lămurire prezentăm un tabel cu avantajele și dezavantajele câtorva tehnici clasice de eșantionare: Tabelul nr. 3.7: Tipuri de eșantionări Tipul eșantionării Avantaje Inconveniente a.Aleatorie simplă: fiecare membru
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
utilă mai ales în cazul în care resursele alocate cercetării sunt reduse și/sau când nu avem acces la o bază sondaj completă. Selectând grupări, într-un anumit stadiu al eșantionării costurile se reduc. Dar, o dată cu ele, se reduce și reprezentativitatea eșantionului. Totuși, eficacitatea practică a acestui tip de eșantionare prevalează asupra inconveniențelor teoretice. Pentru a le crește reprezentativitatea, pot fi îmbinate cu eșantionarea stratificată. Exemplu: Selectăm județul Brașov pentru a face o cercetare din cadrul acestuia selectăm aleator un municipiu, apoi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
la o bază sondaj completă. Selectând grupări, într-un anumit stadiu al eșantionării costurile se reduc. Dar, o dată cu ele, se reduce și reprezentativitatea eșantionului. Totuși, eficacitatea practică a acestui tip de eșantionare prevalează asupra inconveniențelor teoretice. Pentru a le crește reprezentativitatea, pot fi îmbinate cu eșantionarea stratificată. Exemplu: Selectăm județul Brașov pentru a face o cercetare din cadrul acestuia selectăm aleator un municipiu, apoi, tot aleator, un cartier. În cadrul acestui cartier se vor selecta aleator unitățile incluse în eșantion. 3.6.5
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aceste persoane vom obține informații suplimentare pe baza metodei interviului, din aceștia vom extrage un alt subeșantion de la care vom obține informații pe baza focus-grupului. 3.6.6. Eșantioane tip cluster Eșantionarea de acest tip reduce costul eșantionului, dar și reprezentativitatea. Este folosită în special în sondajele reprezentative la nivel național. Pentru reducerea costurilor de acces la unitățile finale de eșantionare, sunt selectate într-un prim stadiu grupări naturale, de tipul județelor, localităților, cartierelor etc. Forma cea mai simplă în eșantionarea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
persoană se retrage din grup, trebuind să fie înlocuită. La aceasta se adaugă uzura morală a eșantionului. Fiind conștienți că vor fi, în mod repetat, intervievați, subiecții își vor schimba, în timp, în mod artificial comportamentul și atitudinile, pierzând din reprezentativitate. 3.7. Procedee de eșantionare nealeatoare Aceste procedee de eșantionare presupun necunoașterea probabilității de includere în eșantion a indivizilor colectivității. Selecția persoanelor are un caracter arbitrar, subiectiv și se bazează pe judecata personală a cercetătorului presupunând o "alegere rezonabilă". (C.
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]