1,074 matches
-
Studiul teoretic al lui B.P. Hașdeu "Pricipii de lingvistică", în Bogdan Petriceicu Hașdeu, Principii de lingvistică, Editura Cartea Moldoveneasca, Chișinău, 1974, pp. VII-XXIII. Berejan 2002/2005 = Silviu Berejan, B.P. Hașdeu precursor al ideilor saussuriene în spațiul lingvistic românesc [2002], comunicare reprodusa în vol. Academicianul Silviu Berejan: Biobibliografie [secțiunea Studii inedite ale Acad. S. Berejan din ultimii ani] (alcătuitori: Maria Fotescu și Elenă Scurtu; redactor coordonator: Gheorghe Popa; redactor responsabil: Elenă Harconița), Universitatea de Stat "Al. Russo" din Bălti, CEUSM, 2005, pp.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Sârbească, la nr. 8) cu Legația României din Belgia și cu Secretariatul Universității Noi din Bruxelles pe tema taxelor de școlaritate și a diplomelor ce urmau a fi eliberate după achitarea integrală a datoriilor. Așa cum deja am văzut în scrisorea reprodusa de noi mai sus, tânărul Zlătescu susținea că serviciile administrative / de secretariat ale universității interpretau în detrimentul sau (dar și al altor studenți) regulamentul instituției, care preciza că taxa de înscriere era de 150 de franci, iar pentru fiecare examen (general
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
briliant [subl. Petre Zlătescu]. Lucrurile se vor trimite ramburs [la] adresa P. Zlătescu, Str. Sârbească, 8. Primiți, vé rog, respectul meu. Dsale Dlui Ministru al României la Bruxelles 42 Rezoluția pe care Ministrul României la Bruxelles o punea pe misiva reprodusa de noi mai sus, care era datata 12 / 25 octombrie 1901, tempera puțin elanul corespondentului sau, căci, chiar odată cartea de judecată trimisă, Petre Zlătescu trebuia să investească un avocat la Bruxelles, cu procura regală, pentru recuperarea obiectelor în cauză
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
altor persoane de la Legație): "24 Ian. 904 Onor. Dle Ministru, Vé rog iertați-mé că vé asasinez cu visetele și scrisorile mele, si eu aș vrea să nu fiu atât de ticălos, însă... Ieri am primit de la mamă alăturată scrisóre (cea reprodusa mai sus / n.n.), așa că voiu avea banii tocmai la 1 Febr. st. n. N-aș putea nici o dată réspunde atenției pe care mi-ați arétat-o atât D-vóstră, cât și Dnii Ghika și Sturzescu, e prea mult pentru a mai veni
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
neprietenească, s-au Împăcat cu craiul leșesc” și „cu ce inimă și cu ce sfat au făcut acea casă” (Neculce). Cealaltă ipostază a pishozei maniaco-depresive, mania, era, se pare, puțin diferențiată. Probabil că descrierea stării de excitație a ambasadorului Feriol (reprodusă mai sus) era o excitație maniacală. „Frecventa mișcare a ochilor săi, din agitația capului său, din ușurința gesticulațiunilor sale” etc. Criza, cum am spus, s-a terminat printr-o stare de furie asemănătoare maniei coleroase („a trebuit să-l țină
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
politicii de reformă curriculară - invocă mai ales valori și mai puțin instituții. A doua fază - implementarea sau aplicarea - se concentrează asupra instituțiilor de aplicare. În sfârșit monitorizarea și evaluarea dau seama de rezultatele efectiv obținute sub forma cunoștințelor asimilate și reproduse. În virtutea acestor relații, nu se poate iniția vreo schimbare în educație fără a se acționa concomitent asupra cunoștințelor, valorilor și instituțiilor pe care actorii care decid și cei care aplică le împărtășesc. Vechiul curriculum școlar nu era adaptat la cerințele
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
din fericire, grație dactilogramei prietenului Mircea Carp (pe foi cu... antetul Voice of America, aduse în țară, după 1989, în copii xerox, oricând consultabile), prin a cărui voce el a și fost transmis. Este vorba de Situația culturii române actuale, reprodus și acesta mai jos. Dar un alt text, din 1986-1987, sub directoratul lui Vlad Georgescu, transmis și comentat de acesta, s-a pierdut definitiv. Undeva trebuie să existe totuși o urmă și a unui astfel de episod marginal. Colaborările de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
plină de hargne, de ifose, de suficiență, a întâmpinat această premieră riguros absolută. Mi-am dat seama repede că eram acuzat că... recuperam (sic !) pe M. E. în contul regimului etc. Ce puteam să răspund? Citez din nou protestul meu reprodus și în Cotidianul: Nu recuperez pe nimeni, nu transmit nici un mesaj, cartea îmi aparține integral ca inițiativă, dar mă întreb: Domnilor de la Paris, de ce Dvs. n-ați făcut-o întâi? N-ați făcut nici pușcărie, ați avut și posibilități de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
operelor lui Mircea Eliade. E drept că de aproape un deceniu cercetătorul clujean a renunțat la investigația metodică a operei acestuia, deși a mai publicat totuși: Mircea Eliade et la săcularisation de la littărature, în Dialogue, 8/1982, pp. 81-95, studiu reprodus și în C.R.E.L. 3/1985, p. 92-104 și Orientamenti romeni nell' ermeneutica di Mircea Eliade, in: Micea Eliade e l'Italia. A cura di Marin Mincu Roberto Scagno (Milano, Jaka Book, 1986), pp. 187-193. Adrian Marino îmi scria, printre altele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ratată la Liceul Spiru Haret, in: România liberă, 20 martie 1995. 3 în același sens, recent, Andrei Pleșu, Intelectuali și partide, in: Dilema, IV, 161, 9-15 februarie 1996. 8. Problemele politologiei românești, in: Românul liber, XI, 8-9 august septembrie 1995. Reprodus in: Sfera Politicii, V, 34, ianuarie 1996, pp. 41-45; 35, februarie 1996, pp. 38-39. 1 Vladimir Tismăneanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej (București, Univers, 1995), p. 146. 2 Ghiță Ionescu, Comunismul în România. Traducere din limba engleză de Ion Stanciu (București, Editura
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
trecut, pp. 105-110. 28 Ștefan Zeletin, Neoliberalismul. Studii asupra istoriei și politicii burgheziei române. Ediția a III-a îngrijită de C.D. Zeletin (București, Editura Scripta, 1992). 9. Politologia românească: Aspecte și tendințe, in: Românul liber, XI, XI, 10, oct. 1995. Reprodus in: Sfera politicii, 35, februarie 1996, pp. 39-40; 36, martie 1996, pp. 32-34 și 37, aprilie 1996, pp. 42-44. 1 București, Publishing House Elf, 1991. 2 Adrian Marino, Intelectualii și politica, in Românul liber, XI, 5 mai 1995; în acest
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
scriitor, in: Jurnalul literar, I, 8, 26 februarie 1990 și Coșmarul literaturii: reînființarea P.C.R., in: Dreptatea XXII, 249, 30 noiembrie, 1990; ultimul, în acest volum, pp. 17-20. 2. Postcomunismul cultural, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 8 noiembrie 1993. Reprodus in: Xenopoliana, II, 1-4, 1994, pp. 118-121. 3. Criză de structură in: România literară, XXVI, 15, 22-28 aprilie 1993. Răspuns la ancheta Există o criză a culturii? cu următoarele întrebări: Există astăzi în România o criză a culturii? De ce natură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
2005: 7). Filosoful făcea referire la imaginea strict vizuală (deosebită de imaginile auditive, olfactive, senzoriale, tactile, sinestezice etc.), ca și la procesul de reprezentare al oglindirii în natură. Nici Aristotel nu invocă experiențe senzoriale sau forme cu dimensiuni spațiale, corporalitate reprodusă. Ideea pe care se fundamentează filozofia greacă este că eidos-ul - reprezentarea, forma, ideea - există în materie. De-a lungul istoriei culturii, conceptul de "icon" a fost cercetat din diferite perspective (religios, tehnic, artistic). În limba latină, imago, inis avea numeroase
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
existența unei legături între cultură și comunicare și legătura acestora cu societatea în care sînt produse, distribuite și consumate. Williams a observat și modul în care textele ilustrează anumite conflicte sociale și anumite discursuri în cadrul cărora ele sînt create și reproduse. 18 Despre teoria Școlii de la Frankfurt cu privire la industria culturii, vezi Horkheimer și Adorno, 1972; antologia editată de Rosenberg și White în 1957; Colecția de articole editată de Bronner și Kellner în 1989 și discutarea abordării Școlii de la Frankfurt din Kellner
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o poziție cu care femeile să se poată identifica. Sistemul textual al reclamei la Virginia Slims include în partea de sus o vinietă și dedesubt imaginea femeii Virginia Slims alături de un pachet de țigări într-o poziție proeminentă. În exemplul reprodus, în partea de sus, apare o casetă ce conține cîteva imagini narative și un mesaj legat de schimbările condiției femeii prezentate în contrast cu femeia "modernă" din partea de jos. Textul aflat dedesubtul imaginii din casetă înfățișînd lecțiile de gimnastică sugerate textual în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai cunoscute, aveau un anume rang social, cultural sau politic fiind întâlnite, deseori, și în cartea lui Bacalbașa; din capitolul foarte vast și bine organizat cuprinzând adresele instituțiilor, magazinelor, profesiunilor liberale ș.a., am selectat, cu titlu exemplificativ, mai multe secvențe (reproduse însă integral) referitoare la profesii sau instituții importante, renunțând, cu părere de rău, la multe altele (arhitecți, avocați - o listă interminabilă, dentiști, patroni de drogherii, de cârciumi - atât de îndrăgite de bucureșteni ș.a.). Atragem atenția că profesiunile sau instituțiile respective
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
scrisorii lui Machiavelli către Francesco Vettori, 10 decembrie 1513, este păstrată în Apografo Ricci, Bibliotecă Nazionale Centrale di Firenze, Ms. Palatino, E.B.15.10, c. 151v: "Die x D oct.bris 1513. Nicc:lo Machiavelli. În Firenze." [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea a Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Figură 2 Arhiva Borromeo din Isola Bella, Acquisizioni diverse, "F", Firenze, scrisoarea de la Dieci di Balìa către Francesco Vettori ăla Romă, 12 noiembrie 1513, recto. Scrisă de Luca Fabiani [Fotografia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Figură 2 Arhiva Borromeo din Isola Bella, Acquisizioni diverse, "F", Firenze, scrisoarea de la Dieci di Balìa către Francesco Vettori ăla Romă, 12 noiembrie 1513, recto. Scrisă de Luca Fabiani [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Principelui Borromeo-Arese]. Figură 3 Verso de la Figură 2. Figură 4 Detaliu al Figurii 2. Semnătură realizată de Luca Fabiani: "N. Mach(e)l.". Figură 5 Semnătură pentru Niccolò Michelozzi, realizată de Luca Fabiani: "N. Mich(e)l.", pe
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
5 Semnătură pentru Niccolò Michelozzi, realizată de Luca Fabiani: "N. Mich(e)l.", pe una dintre scrisorile trimisă de Dieci di Balìa către Francesco Vettori, 7 February 1513/4, în ASF, Acquisti e doni, 353, c. 48r. [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Figură 6 Semnătură pentru Niccolò Michelozzi, realizată de Luca Fabiani, într-o scrisoare a Dieci di Balia către Francesco Vettori, 8 Februarie 1513/4, în ASF, Acquisti e doni, 353, c
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
i Beni Culturali e Ambientali.] Figură 6 Semnătură pentru Niccolò Michelozzi, realizată de Luca Fabiani, într-o scrisoare a Dieci di Balia către Francesco Vettori, 8 Februarie 1513/4, în ASF, Acquisti e doni, 353, c. 51r. [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Figură 7 Semnătura lui Niccolò Michelozzi, realizată de Luca Fabiani, într-o scrisoare a Dieci di Balìa către Francesco Vettori, 11 Martie 1513/4, în ASF, Acquisti e doni, 353, c
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
i Beni Culturali e Ambientali.] Figură 7 Semnătura lui Niccolò Michelozzi, realizată de Luca Fabiani, într-o scrisoare a Dieci di Balìa către Francesco Vettori, 11 Martie 1513/4, în ASF, Acquisti e doni, 353, c. 80r. [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Bibliografie Alerstam, Thomas, Bird Migration, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Arrighi, Vanna; F. Klein, "Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fi considerat, în mod cert, volumul Pagini răzlețe, care, pe lângă unele povestiri cu caracter anecdotic (Zi-i patimă și te mântuie, Jalbă la Dumnezeu), include și un text de referință pentru viața și activitatea lui Gane: Amintiri din timpurile "Unirei" (reprodusă și în broșură, la Iași, în 1909, cu ocazia semicentenarului memorabilului eveniment). Paginile dedicate faptelor din acea vreme (la Fălticeni, Iași și București) pot fi considerate ca un act de identitate pentru omul politic și patriotul Nicolae Gane, așa cum avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un ajutor de 2000 lei din partea Academiei R.P.R., ceea ce i-a produs, se înțelege, o mare bucurie. M-a chemat de îndată să-mi mulțumească și mi-a dăruit dintr-o lădiță o fotografie inedită a familiei Gane, recondiționată și reprodusă alăturat. Mai avea acolo o carte poștală de la tatăl ei, pe care mi-a spus c-o va trimite la Arhivele Statului din Iași. După vreun an, s-a mutat la fiica ei, în orașul Bacău. Dar mă rugase mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
adăugat ulterior 2. În luna februarie 2007, pe când eram cercetător asociat la EHESS-Paris, am descris pentru revista Dilema Veche unul dintre locurile care-mi sunt cele mai dragi în Paris, situat nu departe de hotelul în care locuiam. Iată-l reprodus mai jos: "Rue du Faubourg Saint-Denis, Paris. Cabine telefonice: marea majoritate au proprietari magrebini sau indo-pakistanezi. Investitie minima este minimă câteva telefoane fixe ieftine, cabine din lemn, aliniate riguros, cum se gaseau si la noi prin anii 80. Big Boss
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și toate celelalte condițiuni particulare în care obiectivul aparatului (ajutat de ochiul ager și sigur al operatorului) a surprins această imagine, atmosfera de poezie calmă și de rustică frumusețe, pe care a reușit să i-o conserve, fac din fotografia reprodusă aici dacă nu cea mai adevărată și mai reușită, apoi cu siguranță una din cele mai fericite. Căci există fotografii ale Bojdeucei, răspândite în cărți poștale și albumuri, care prezintă peisagiul acesta, nu numai lipsit de farmecul său propriu, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]