707 matches
-
că inventează cuvântul „utopie”, ci și ideea: supunând unei critici radicale Anglia de la începutul secolului al XVI-lea, lume protocapitalistă, devorată de lăcomie și egoism, el inaugurează un nou instrument al criticii sociale, genul utopic, care constă în confruntarea sistemului repudiat cu o cetate perfectă, descrisă în cel mai mic detaliu. Această cetate se distinge prin refuzul oricărei proprietăți private - inclusiv pentru locuire etc. - și printr-un egalitarism* generalizat, inclusiv între sexe. Astfel, chiar de la început, prototipul utopiei este strâns asociat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
triumfător al neoliberalismului ă presupunând, pentru a relua formula lui Ulrich Beck, că dereglementarea economiei și extinderea geografică a piețelor ar putea rezolva marile probleme ale umanității ă nu a fost deocamdată confirmat, ar fi totuși periculos și pripit să repudiem globalizarea „fără alte formalități” (Beck, coordonator, 1998). Ar Însemna să nu ținem seama de contribuțiile sale de neînlocuit În domeniile tehnologic, informațional, logistic, sanitar, fără a uita nici de difuzarea extraordinară a ideilor și a modurilor de gândire și de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi putut să-i impună soției sale să-l Însoțească dacă decidea să părăsească acest Pământ. Dimpotrivă, un soț care locuia Într-un teritoriu de exil și care ar fi decis să imigreze Înspre Pământul lui Israel putea să-și repudieze soția, dacă aceasta ar fi refuzat să-l urmeze. Conform comentariilor lui Rashi (rabinul Shlomo ben Yits’haqi) (secolul al XI-lea), o femeie putea chiar să-și constrângă soțul să meargă pe acest Pământ. Dispoziții similare se aplică, În conformitate cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
denumirea disciplinei profesate sintagmele analiza discursului (discourse analysis) și știința textului (germ. Textwissenschaft, traducere a termenului olandez tekstwetenschap), iar alți autori de limbă germană au recurs la termeni precum gramatica textului (Textgrammatik) și semantica textului (Textsemantik), care vădesc urmarea procedeului repudiat de Coșeriu al extinderii metodelor și mijloacelor analitice uzuale în cazul unităților structurale și semnificative de dimensiuni mai reduse decît textul (precum fraza și propoziția). Din dicționarele de specialitate recente, care au avut în atenție și realizările investigațiilor asupra text-discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
infailibil. De o urâțenie extremă, "suplinitorul" exercită totuși o adevărată fascinație asupra celor inteligenți. Atitudinea sa incisivă devine molipsitoare, produce "o răscolire a spiritelor". Profesorul de matematică, Mihai Șerban, și cel de educație fizică, Ion Cârjan, se vor disocia curând, repudiindu-și lașitățile, de Tomina. Radicalizarea celor doi e de scurtă durată. Treziți la demnitate, ei au revelația dureroasă că sunt "condamnați a fi victimele neliniștii și (ale) suferinței", că "oamenii și relațiile de aici" nu le-ar îngădui conduita pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în dorința unora îndeobște intelectuali cu apetituri cosmopolite de a vedea România, și tot ceea ce ține de ființa ei spirituală sau materială, într-un circuit de referințe european, de liberă circulație internațională, nu s-au sfiit să denunțe și să repudieze, ca pe un adevărat balast, sau mai neaoșist spus, ca pe niște pietre de moară legate de picioare, toate elementele ce le configurau, fie și doar potențial, o identitate națională pur românească, în favoarea unui blazon superior?! de universalitate, neglijând faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ontologic, având curajul sa privească în centrul nopții moartea, repunând în ecuație poetică raportul dintre Eros și Thanatos." (op. cit., p. 163). Criticul intuiește o alchimie asumată superior: "Am văzut că Bacovia procedează, totuși, ca un alchimist. El încearcă să-și repudieze narcisismul, limitele eului, făcând un pas inițiatic decisiv (...). Această mișcare produsă la nivelul imaginarului constituie veritabila originalitate a bacovianismului. Având o conștiință de alchimist, Bacovia nu s-a mulțumit, însă, niciodată cu încremenirea propusă de "complexul Meduzei". De aceea el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
informat. Mai mult, s-ar putea nici să nu greșească, transmodernismul instituindu-se ca noua paradigmă culturală. O carte grea, așadar, fără ecou (deocamdată), ocolită de zarva mediatică și care, suntem convinși, va fi redescoperită cândva (curând). Fiindcă trendul epocii repudiază modelul unui singur nivel de realitate și anunță ieșirea din disciplinaritatea îngustă (cu reacțiile știute ale modernității: multiși interdisciplinaritate). Or, finalitatea transdisciplinarității constă în înțelegerea lumii actuale, ne asigură Basarab Nicolescu. Iar pasul decisiv spre transmodernism (dar fără a-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de închisoare și de domiciliu forțat cu Goma, dar, după căderea comunismului, părăsind "ideocritica în favoarea ideologiei sub iluzia că-și "împlinește" adevărata vocație" și, în cele din urmă, "eșuând printre ideologii provenind din Noua Stângă Americană, (...) a ajuns să-și repudieze Hermeneutica lui Mircea Eliade ("O carte pe care, aproape, vreau s-o uit") și să refuze, după 1989, reeditarea". Lui Noica, același însingurat printre "neoconservatorii" cu rădăcini troțkiste din Cartierul Primăverii nu-i poate ierta faptul că în interpretarea sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mărginiți exprimă nu adevărul, ci un punct de vedere asupra adevărului, numit de Eminescu și cu metafora "cercului strâmt", doar că acest reper, al omului de bună credință, dispus, în final, să declare socratic "știu că nu știu nimic", e repudiat constant-faustic de cei pentru care singura melodie acceptată e cuprinsă în formula "statul (adevărul) sunt eu!" Th. Codreanu nu emite judecăți fără acoperire, iar logica demonstrației are mereu la bază argumentul ce ține seamă, înainte de orice, de raportarea omului la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ulterior evacuat în Italia, iar de aici în insula Vis ocupată de britanici. Guvernul britanic avea firește tot interesul în realizarea unei concilieri între cele două centre politice. Au fost exercitate mari presiuni asupra regelui Petru pentru ca acesta să-l repudieze pe Mihalović și să formeze un guvern care să poată ajunge la o înțelegere cu partizanii. În cele din urmă, în iunie 1944, Dr. Ivan Šubašić, reprezentant al Partidului Țărănesc Croat, a devenit premierul guvernului în exil și a plecat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Ar fi trebuit, pentru aceasta, ca cei doi să fi avut un fiu care să moștenească pămînturile rămase proprietatea personală a lui Alienor. Or, aceasta nu i-a dat lui Ludovic VII decît fete, ceea ce face ca regele s-o repudieze, în 1152. Trei săptămîni mai tîrziu, ea se va mărita cu Henric Plantagenetul care avea să devină rege al Angliei în 1154. La acea dată, regatul de dincolo de Canalul Mînecii devine și el o realitate politică, cu care vor trebui
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în cultura română ca teză istoriografică sacrosanctă. Deși îl elogiază pe Petru Maior, pe care, într-un limbaj specific unei evanghelii a naționalismului, îl asemuiește cu "un Mois [care] a deșteptat duhul național, mort de mai mult de un veac", repudiază identificarea românilor cu romanii. Respinsă ca o "manie ridicolă", echivalarea românilor cu romanii exprimă, pentru Kogălniceanu, simptomatica falimentului politic actual: "numai națiile bancrute vorbesc necontenit de strămoșii lor" (Kogălniceanu, 1946, p. 647) [1843]. În locul acestei atitudini contemplativo-istorice a cărei finalitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
organizării naturii și societății, corelată cu o solidaritate fondată pe disciplină și ierarhie, restrânsă la cadrul naționalității. Deslușind conexiunea intimă dintre antidemocratism și antiraționalism, Z. Ornea (1996) arată că "democrația presupune spirit critic și refuzul extazei mistice. E tocmai ceea ce repudiau orientările de idei antidemocratice" (p. 72). În locul democrației și raționalității, extremiștii de dreapta își doreau ardent, in corpore, statul totalitar ca matrice politică pentru crearea "omului nou". Citatele catagrafiate în volumul lui Z. Ornea relevă intensitatea admirativă a extremiștilor interbelici
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care am considerat că putem infirma afirmația conform căreia precum susținuse Paul Sfetcu, fostul șef de cabinet al lui Gheorghiu-Dej, timp de treisprezece ani "membrii P.C.R. în ilegalitate erau, în marea lor majoritate, evrei". Ba chiar mai mult, să și repudiem împreună cu scriitorul Titus Popovici fenomenul remarcat de el pe drept cuvânt și anume că "la sfârșitul secolului XX a devenit un loc comun, în paginile unei anumite prese, să se afirme că promotorii comunismului în lume, și în special în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
făcut-o François Mitterrand. Politica palestiniană a lui Mitterrand în calitate de președinte al Republicii Franceze a evoluat făcând însă abstracție de pozițiile guvernelor și partidelor politice din Israel care în afară de comuniști și de militanți din ceea ce se numește "stânga sionistă" au repudiat categoric OEP, planurile și aspirațiile organizației, precum și, bineînțeles, metodele sale de luptă teroristă. Relațiile dintre Israel și Franța în anii Mitterrand pun în evidență situația tristă a stabilirii între cele două părți a unui "dialog între surzi", mai ales în ceea ce privește
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a fost unicul om politic dintre toți șefii marilor partide politice din Franța care s-a pronunțat în favoarea acordurilor de la Camp David, iar doi ani mai târziu a criticat hotărârile reuniunii la nivel înalt de la Veneția care, de fapt, au repudiat aceste acorduri. În calitatea de lider al Partidului Socialist, el și-a definit în discursul rostit la 4 martie 1978 componentele politicii cu privire la problematica israeliană (devenită apoi politica oficială a Partidului Socialist), după cum urmează: a) Partidul Socialist sprijină în mod
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a statului român. După ședință au fost adoptate două declarații solemne, una din partea parlamentarilor și intelectualilor din Basarabia, citită de senatorul basarabean Ștefan Ciobanu, iar cealaltă din partea parlamentarilor și intelectualilor din Bucovina, citită de senatorul Maximilian Hacman, prin care se repudia actul dictatorial și ilegal al anexării celor două provincii românești. În aceeași ședință solemnă a celor două Camere, marele istoric Nicolae Iorga prezenta Președintelui Consiliului de Miniștri, în numele mai multor deputați și senatori, un memoriu în preambulul căruia se aflau
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
sclavie perpetua nu leagă o persoană de alta. Revendicarea istorică a Irlandei este separarea. Irlanda nu a autorizat pe nimeni să se abată de la această idee. Omul care, în numele Irlandei, va accepta orice altceva în afara separării de Anglia va fi repudiat de noile generații, după cum O'Connell a fost repudiat de generațiile care i-au urmat." Ideologia lui Padraig Pearse venea în continuarea vechilor idei republicane din secolul al XIX-lea, susținute de Frăția Republicana Irlandeză (IRB) și de Frăția Feniană
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
istorică a Irlandei este separarea. Irlanda nu a autorizat pe nimeni să se abată de la această idee. Omul care, în numele Irlandei, va accepta orice altceva în afara separării de Anglia va fi repudiat de noile generații, după cum O'Connell a fost repudiat de generațiile care i-au urmat." Ideologia lui Padraig Pearse venea în continuarea vechilor idei republicane din secolul al XIX-lea, susținute de Frăția Republicana Irlandeză (IRB) și de Frăția Feniană. Pearse a sintetizat aceste idei, dîndu-le o formă cursiva
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
aplicat. Grigurcu sesizează permanenta „corupere” a sforțărilor teoretice în „nebuloasa artei”. Ideea este reluată în termeni încă mai expliciți: „Cronicile literare, tocmai prin mularea lor pe obiect (un obiect constrângătoră, oferă imaginea aceleiași pendulări rodnice între diversele moduri de înțelegere repudiate teoretic.” 1 Și Grigurcu exemplifică (prin citate copioaseă: Vladimir Streinu ne previne asupra pericolului interpretărilor critice psihologizante. Or, comentând Remember și Craii de Curtea Veche de Mateiu I. Caragiale, trasează prozatorului „un portret adânc făcut din incizii psihologice”; promotorul criticii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
leninismului romantic. În sfârșit, ultima etapă a conducerii ceaușiste are în vedere derivele totalitare tot mai accentuate ale regimului, din cauza cărora va cunoaște o progresivă izolare internațională. După 1985, anul ajungerii la putere a lui Mihail Gorbaciov, RSR va fi repudiată chiar de către "lagărul socialist", transformându-se într-un paria pentru mișcarea comunistă internațională, a cărei "îmburghezire" o percepuse însă ca dezintegratoare din punct de vedere ideologic și constrângătoare din punct de vedere politic. După expunerea corpusului empiric al lucrării urmează
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
July 1976, 8). În presa română, conferința a fost tratată cu moderație. Au fost omise în general tușele prosovietice sau antisovietice. Ideea lui Belinguer despre colaborarea dintre partidele comuniste și cele social-democrate a fost amintită, ca și intervențiile lui Brejnev "repudiind orice interes sovietic în stabilirea unui centru conducător, ca și comentariul balansator despre continua relevanță a internaționalismului proletar" (SR/Romania: 14 July 1976, 11). În acest punct, merită să reamintim faptul că, pentru succesorul lui Hrușciov, "fiecare încercare separată de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
repugna, așa cum observă și Șerban Orescu (2006: 89-91), dar se folosea de pozițiile internaționale ale PCF, PCIt sau PCS pentru a o consolida pe cea a PCR, mai ales în ceea ce privește disidența calculată în raport cu tutorele niciodată complet și practic imposibil de repudiat, centrul moscovit. Așa cum afirma secretarul general al PCR la conferința națională a PCR din 1977, "noțiunea de eurocomunism" reflectă dreptul legitim al fiecărui partid comunist de a utiliza strategii și concepte specifice arealului cultural și național din care face parte
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
slujitorii lui. Doar timpul mai urma să le fie favorabil. Le-a fost până la un punct îngăduit de Dumnezeu, până când au ajuns să fie bine cunoscuți ca purtători ai minciunii și crimei, încât proprii lor copii și nepoți i-au repudiat. Două generații spirituale se aflau în luptă: a celor infestați cu morbul comunismului și a celor ce s-au jertfit și se jertfesc continuu pe Altarul Adevărului. Jertfa fiind chiar și condiția salvării biologice, nu numai a celei spirituale, căci
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]