1,011 matches
-
Așa se explică predilecția pentru vechituri (cărți bizantine, basme). În paginile acestor cărți, Dan răscolea c-un fel de patimă. Eroul nuvelei reprezintă portretul scriitorului care intertextualizează caută să dezlege un proverb cu litere strâmbe. Autorul care face muncă de rescriere și lectorul care percepe fenomenul ca hipertextualitate (diferențiere asupra căreia atrage atenția Christophe Cusset) nu au același illud tempus la care se întorc prin repetarea intertextuală, dar amândoi trăiesc tensiunea efleurajului hipotext/hipertext : "Unde să stăm? aud un glas din
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fiecare reluare. Explicațiile Amitei Bhose despre arheu trimit în două direcții accepțiunea asupra acestei realități mitice și sugerează o decentrare în consecință și pentru conceptul din teoria textului; vom urmări în prezentul capitol (vezi infra) privilegierea unuia dintre sensurile acordate rescrierii intertextuale privite arheic 47. Revenind la comunicarea literară mediată, ne oprim la considerațiile Marinei Mureșan Ionescu despre diferență gândim că definește hipertextul în raport cu hipotextul: Comunicarea literară este în mod necesar mediată. [...] Sistemul literar funcționează ca un sistem al "diferenței", în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
română: Demonul teoriei. Literatură și bun-simț, traducere de Gabriel MARIAN și Andrei-Paul CORESCU, Cluj-Napoca: Editura Echinox, Colecția "Săgetătorul"). * iluzie referențială și intertextualitate. CUSSET Christophe (1999) La Muse dans la Bibliothèque. Reécriture et intertextualité dans la poésie alexandrine, Paris: CNRS Littérature. * rescriere/hipertextualitate; * homotaxă/hetero * taxă. De BIASI Pierre-Marc (2009) Gustave Flaubert: une manière spéciale de vivre, Paris: Éditions Grasset & Fasquelle. * critica genetică; * genetica textului. DEBRAY GENETTE Raymonde (1988) Métamorphoses du récit: autour de Flaubert, Paris: Éditions du Seuil, Collection "Poétique". * intratextualitate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
găsesc cît de cît fidel, Sau dacă versurile mele nu sînt destul de bun model, Măcar am deschis calea: Vor putea și alții să lucreze asupra lor, Iubiți ai înaintașilor, terminați lucrarea! Miza poeziei o reprezintă permanenta reînnoire a modelelor ancestrale, rescrierea textelor imemoriale. Noutatea unei epoci este implicit alta față de tradiția universală a genului. P. Brunet (1975) notează: "Prima imagine a fabulei este dată de arhaismul ei. Fabula nu este doar un gen literar, ci mai mult chiar, ea este originea
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
XVIII-lea / 113 1. Asociaționismul preformist al lui Charles Bonnet / 114 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie / 115 3. Condiția morală a psihicului la Jean Jacques Rousseau / 117 4. Explicarea vieții psihice prin monade Gothfried Wilhelm Leibniz / 118 5. Rescrierea domeniului subiectivității George Berkeley / 123 VI. Psihologia în atenția fiziologiei din secolul al XIX-lea / 125 1. Fiziologia nervoasă ia în considerare viața psihică / 125 2. Concepția biopsihologică a lui Georgius Prochaska / 126 3. Anatomia funcțională a sistemului nervos Charles
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a semnalat interrelația strânsă și complexă existentă între activitatea conștientă și cea neconștientă (b) ; a semnalat însemnătatea deosebită a unor momente de sinteză în producerea proceselor psihice (c) ; a formulat problema particularității aparte a cauzalității proprii fenomenelor psihice (d). 5. Rescrierea domeniului subiectivității George Berkley A fost meritul lui George Berkeley (1685-1753) și a lui David Hume (l711-1776) să redesemneze dimensiunile reflectării subiective. Filosof irlandez, Berkeley și-a propus să imortalizeze viața sufletească diferită, în concepția sa, de cea materială care
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tras greu la cântar și depoziția lui din acest proces. Dacă se va putea ajuge în viitor la fondul stenogramelor și pentru celelalte audieri, în afară de cele ale avocaților legionari, care le-au dat integral cum au fost, va fi posibilă rescrierea cărții „Adevărul în procesul Căpitanului”. Dăm mai jos textul scrisorii adresată de Căpitan de la închisoarea Doftana, tatălui său, Prof. Ion Zelea Codreanu, la Miercurea Ciuc la 30 Iulie 1938. Scrisoarea Căpitanului către tatăl său. Dragă tataie, Au trecut 100 de zile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
3. compunerea transformărilor lingvistice; 3.6.4. spicuirea unor descrieri tematice din surse artistice; 3.7. determinarea temelor esențiale; IV. scrierea fenomenologică: 4.8. îngrijirea atentă a limbajului; 4.9. alegerea unor exemple variate; 4.10. scrierea (Redactarea); 4.11. rescrierea (de la pasul I până la pasul IV). Atragem atenția asupra importanței cruciale pe care van Manen o dădea ultimei etape. Pentru el, scrierea fenomenologică nu este simplă „redactare”, ci momentul esențial al „aventurii fenomenologice”, al „explorării profunzimilor conștiinței”. A scrie înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi rolul intermediar pe care îl ocupă, în această apropiere de tema în discuție, libretul operei lirice, La Traviata. În varianta originară de relație intertextuală se află romanul lui Dumas fiul și La Traviata. Putînd fi considerată cu ușurință o rescriere, opera lui Verdi este un hipertext. Influența acesteia din urmă asupra imaginarului și textelor camilpetresciene o presupunem, din rațiuni ce se impun. Notele disparate, în amintitele bruioane, fac referire la tenor, la scena precisă ca element, ca secvență a reprezentației
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Subscrisul roagă pe onorata și competenta critică să nu-i denunțe acest plagiat. E o poveste veche, pe care o iscălește numai întrucît i s-a părut că nu-i rău să o înnoiască."? Sau să judecăm "înnoirea" după toată rescrierea caragialiană, aceea care conferă aerul de familiaritate, senzația de ...déjà lu, nota de lejeritate spumoasă, sistarea prin etc., ș.c.l., a ...urmării diegetice, a "vorbei lungi", graba spre poanta lui, nu neaparat cea finală, canonică? Exemplele ne trag de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
plăcerea de a (se) amesteca nestingherit (în) toate lucrurile aparent diferite, aparent serioase -, deconstruindu-le, încălcînd bunele convenții și rezervînd cititorului un traseu intertextual. Multe din soluțiile comicului caragialian vin din amestecul discursurilor "de gen". Dincolo însă de potențialul evident al rescrierii ironice, de parodia ca formă de intertextualitate, ne aflăm, cu citarea ostentativă a propriilor teme / clișee, într-o altă cheie a partiturii artistului. Anecdota Partea Poetului, în care personajul titular ajunge la porțile cerului, voind a-l întîlni pe Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
un narator camilpetrescian! Criticul efectuează un ritual de recitire, găsind, cu perspicacitate, "desenul de covor" (uneori, nici scriitorului nu-i este dat să-l privească în lumină, ne reamintește Nicolae Manolescu). Alteori, recitirea este mult mai simplă decît forma de rescriere amintită mai sus, caz în care semnificații neașteptate se arată în detalii revelatoare. Un "Karenin (...) obsedat de ideea de onoare, adică de felul cum se înregistrează purtarea sa și a familiei sale în opinia mondenă" este restiuit cititorului în analogie
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sens la nivelul textului și sens la nivelul cititorului are o valabilitate limitată și strict metodologică. Între toate cărțile lui P., Critica de atelier a fixat cel mai bine în conștiința publică efortul său de întemeiere a unei fenomenologii a rescrierii (sau a unei critici a variantelor de creație), consacrată pregnant în cercetarea europeană de Gianfranco Contini. Pornind de la premisa că semnificația unui text literar se naște nu numai în raport cu alte texte, ci și cu sine însuși, în dinamica producerii sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
autorului și constituirea în sistem a intervențiilor sale asupra propriului text (confirmând ipoteza lui Pareyson conform căreia opera se naște totdeauna reinterpretată). În atelierele de creație ale lui N. Filimon, Ion Agârbiceanu, E. Lovinescu sau Ion Barbu, P. reconstituie traseele rescrierii, pe planuri tot mai complexe de referință, de la simpla substituție lexicală la modificarea armăturii macrotextuale, depășind reorganizarea muzicală a textului către refuncționalizările sale expresive. Operațiunea are darul de a compromite o serie de poncife critice de circulație curentă. În cazul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
s) se hoț)rasc) s) respecte o anume regul)”. Și anume, supunerea fâț) de regulile 1 și 2 în anumite circumstanțe va conduce c)tre inc)lcarea regulii 4 și, foarte probabil, si la violarea regulii 3 (1962, pp. 171-173). Rescrierea regulilor în maniera urm)toare scoate la iveal) sursă dificult)ții. Acționeaz) cât mai economicos cu putinț) pentru a-ți spori capabilit)țile (regulile lui Kaplan 1și 2). Protejeaz)-te împotriva altora, acționând conform regulii A (regulile lui Kaplan 4
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Cererea de recunoaștere a suferințelor din trecut este de fapt, pentru numeroase grupuri, o cerere de a fi recunoscute ca parte integrantă a națiunii. Or, în cazul acesta, politica de compasiune nu este suficientă. Intrarea acestor memorii în istorie implică rescrierea istoriei naționale înseși. Rescrierea nu este nici ea întotdeauna, de altfel, dorită clar de grupurile de presiune pentru care memoria este "o miză politico-afectivă și identitară"5. Istoria, în fapt, raționalizează memoria, îi oferă un cadru, o protejează de devieri
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
suferințelor din trecut este de fapt, pentru numeroase grupuri, o cerere de a fi recunoscute ca parte integrantă a națiunii. Or, în cazul acesta, politica de compasiune nu este suficientă. Intrarea acestor memorii în istorie implică rescrierea istoriei naționale înseși. Rescrierea nu este nici ea întotdeauna, de altfel, dorită clar de grupurile de presiune pentru care memoria este "o miză politico-afectivă și identitară"5. Istoria, în fapt, raționalizează memoria, îi oferă un cadru, o protejează de devieri și face din ea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
atribuie o anumită valoare uitării și adaugă: "La un nivel colectiv, este evident că există perioade de tranziție în cursul cărora uitarea se dovedește necesară, cu condiția să fie vorba de o tăcere, nu de o voință de falsificare sau rescriere a istoriei"8. Odată debarasat de această memorie de victimă, cum să-ți abordezi identitatea, să o reconstruiești altfel, încât să devii actor al istoriei proprii, și nu doar victimă a istoriei? O provocare dificilă și care le este lansată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
importante "figuri de gândire" a activității literare, ironia implică un receptor cu aceleași determinări sau modalități de concordanță (lingvistică, culturală, literară), nu un simplu receptor, ci unul capabil să devină complice, să participe 262. La Soljenițîn, ironia ca "act de rescriere"263 se leagă de atitudinea "scriitoricească", semnalată de Emil Iordache 264 și vizibilă în faptul că, plasându-se în interior, autorul "traduce" pentru cititor realitatea concentraționară și ideologică. Ironia aprigă, ostilă, apropiată de sarcasm a scriitorului se îndreaptă spre ideologia
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Lovinescu. O voce a exilului românesc, Mihaela-Nicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mă văd obligat să repun, încă o dată, în albia lor adevărată câteva fapte. Dacă nu cred că megalomania este o maladie tratabilă, nu cred nici că ziarul în care semnăm amândoi, Cotidianul, trebuie să promoveze dezinformarea. În continuu proces de rescriere a propriei biografii morale, dl Breban nu se rezumă la asemenea exerciții cosmetice, ci încurajat probabil de lipsa-mi vădită de entuziasm pentru polemici futile, Domnia sa aplică încă o dată retușuri nesolicitate biografiei mele și a altora. Iritat că nu a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
mii de tăieturi mărunte! / Tot amănunte, numai amănunte.“ În aceeași arie de semnificații putem așeza și poezia Întoarcerea soldaților, cu memorabila viziune a dării înapoi a filmului vieții, înapoi către clipa originară, comportând sugestia refacerii și a rede finirii, a rescrierii ameliorate a existenței. Ispitit, fascinat de perfecțiune, poetul admite totuși că aceasta rămâne un proiect ideal, o aspirație spre absolut a spiritului, și că, acționați de ome neștile patimi, marcați de „cicatricile iubirii“, „nu putem căpăta luciu calm de statuie
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
la construirea acestei reviste). Volumul Exerciții pentru mâna dreaptă și Don Quichotte, apărut în 1931, este receptat favorabil de critica vremii. Implicat într-un proces politic, C. părăsește țara în 1959, stabilindu-se la Paris. Proza lui C. este o rescriere plină de umor, miniaturală, a unor fabule sau chiar a cărții lui Cervantes. Exercițiile sale, fine portrete lucrate în manieră arcimboldiană, figurează obiecte (Plopul, Pianul, Bradul), mici meseriași din târgușorul de odinioară (Cismarul, Croitorul, Coșarul, Brutarul, Tinichigiul) ș.a. Discursul reinterpretează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
la revistele lui N. Iorga, C. este, înainte de toate, un prelucrător iscusit al filonului narativ popular, român sau străin. Povestirile și snoavele lui pornesc de la un nucleu folcloric, pe care îl amplifică, îl transformă. Contribuția personală stă mai degrabă în „rescrierea” textului cu mijloacele autorului cult decât într-un spor de fantezie. Linia acțiunii, structura personajelor, semnificațiile de natură morală rămân cele caracteristice literaturii populare. Sunt de semnalat și accentele critice, de sorginte sămănătoristă, sau încercarea de a utiliza elementul fantastic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
nu opera finită, înghețată, ci molozurile și cioburile celei neterminate, ori chiar numai proiectul, căci îl atrage irepresibil nu atât ceea ce este actual într-o operă anume, cât ceea ce a rămas potențial și poate fi recuperat, în mod miraculos, prin rescrierea sa cu mijloacele, intuiția și harul creator al exegetului. Iată de ce el sondează nu nivelul „neptunic“, ci pe cel „plutonic“ al liricii eminesciene. Cum s-a remarcat însă, I. Negoițescu este într-adevăr călinescian prin arta și plăcerea de a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]