1,025 matches
-
în grila de acum bine cunoscută a unui discurs cu înșelătoare tentă memorialistică, ce reînvie trecutul doar pentru a-l îngropa mai bine, făcându-l "uitat" în pagina scrisă. Literatura criticului ajunge să fie în cele din urmă, după numeroase rescrieri, o literatură "fără obiect". Relația dintre memorialistică și literatura de imaginație merită câteva rânduri explicative. În sinteza istoriografică din 1937, Lovinescu își încadrează proza la capitolul Epica autobiografică, care ar fi, în opinia sa, "opera criticilor, eseiștilor și a ideologilor
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Pompiliu, "E. Lovinescu, memorialist", în volumul Scrieri, vol. III, ediție îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață de Victor Felea, E.P.L., București, 1969. Streinu, Vladimir, " E. Lovinescu romancier", în volumul Pagini de critică literară I, E.P.L., București, 1968. Papahagi, Marian, "Rescrierea ca "revizuire"", în volumul Critica de atelier, Editura Cartea Românească, București, 1983. Papahagi, Marian, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în volumul E. Lovinescu, Bizu, ediție îngrijită, prefață și note de Marian Papahagi, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Raicu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
într-o violentă și aparent inexhaustibilă expansiune. Nu părea să caute sau să șovăie vreodată. Celălalt chip, intensiv, ardent și el, dar ca o asceză, consta în reluarea unuia și aceluiași tipar expresiv, a unuia și aceluiași motiv, și în rescrierea lui [...] până la forme tot mai stăpânite și mai decantate". 103 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), Mihai Eminescu, "poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001, p. 55. 104
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
confruntare cu totalitarismul privește soarta literaturii române, influențată de reorientările politice. Cronicarii partidului au misiunea de a rescrie istoria, deoarece "burghezia și uneltele ei falsificaseră adevărata istorie a țării, care trebuia acum redată poporului cu adevăratul ei chip"60. După rescrierea trecutului, instituțiile înființate înainte de 1945 devin non-conforme. "Eradicarea trecutului, comandată de Stalin și executată de Partidul Comunist Român, a început în prima parte a anului 1948 și avea să fie finalizată de facto până în 1952"61. Urmează apoi tipărirea broșurii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
à mot" în "cuvânt cu cuvânt", fiind oportună echivalarea aleasă de Emanoil Marcu: "cuvântul din cuvinte" susține motivul literar al scrisului. Scribul, personajul cu care debutează și se finalizează romanul, ridică problema cenzurii literelor și a dispariției cuvintelor. Romanul acuză rescrierea istoriei și atrage privirea asupra incompatibilității ei cu dimensiunea românească a existenței. În ansamblu, romanul nu are intrigă sau deznodământ, deci nu epicul contează, ci lirica ideilor. Intrigile povestirilor prilejuiesc însă descrierea unor societăți fanteziste, bazate pe legi și principii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ce ducea spre ermetism sau a jocului distructiv al avangardiștilor (care au împins poezia spre o „litera tură a tăcerii“ - Ihab Hassan), eclectismul rafinat, care presupune codificarea mul ti plă/hipercodificarea și recuperarea trecutului, dintro perspectivă ironic nostalgică, ludică etc. Rescrierea majorității temelor (chiar și a celor cu deschidere spre tragic sau metafizic) în registru minor, prin parodiere, ironizare, pastișă, prin „traducere“ în regimul derizoriului, prin parafrazare, colaj sau aluzie culturală. Relativizarea și fragmentarea textului, cultivarea formelor deschise, recursul la colaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rămâne incontestabil meritul cinematografiei de a face cunoscute mari capodopere literare unor „oameni grăbiți“ care nu au deprinderea lecturii de plăcere. Argumentele care susțin această opinie sunt numeroase. În primul rând, ecranizarea unui roman impune o selecție textuală și o rescriere care ignoră mai ales ideile abstracte, nuanțele afective și „mișcările“ interioare, psihice, greu de reprezentat pe ecran. „Scriptul“ cinematografic operează, așadar, o reducție, fiindcă un film este numai „o scriere în imagini“, după cum afirma Jean Cocteau, scriitor, pictor și ci
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
creația devine o poetică a cunoașterii totale, iar actul creator, o formă de comuniune - mitică, magică - cu întregul univers. ÎNCHEIERE Prin această primă artă poetică, Lucian Blaga pledează pentru o poezie de cunoaștere, definitorie pentru curentul modernist, dar și pentru rescrierea, în limbaj poetic modern, a marilor mituri fondatoare. Această opțiune estetică „dovedește putința de a fi modern, sincronic, universal, rămânând, în același timp, legat de miturile unei spiritualități specifice“ (Eugen Simion). - VARIANTA 11 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Ion Barbu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
trebuie să redevină niște mijloace. Scopurile sunt altele și trebuie să le regăsim. Cum? Prin reîntoarcerea la fundamente, la Sursă, prin prețuirea valorilor perene în locul celor efemere și cultivarea adevăratelor valori divino-umane. Printr-o nouă geopolitică și geoeconomie, printr-o rescriere a gramaticii relațiilor internaționale. Dumnezeu e în noi, dar noi suntem în el? Suntem în al treisprezecelea ceas și e unul al durerii și agoniei. Dacă nu producem schimbarea și nu apucăm pe calea cea bună, nu se știe dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
legile și contingențele sale. În strategia sa, cum mai spuneam, firma va trebui să se ocupe și de bazinul receptor și de microspațiile aflate în interiorul sistemului său de producție. 4.6. GEOECONOMIA REGIUNILOR Științele sociale actuale afișează un veritabil paradox. Rescrierea lumii merge mînă în mînă cu redescoperirea importanței geografiei. Noua versiune a acestei dualități se regăsește în mozaicul planetar al unor regiuni foarte individualizate. Procesul de globalizare îl potențează pe cel de regionalizare. Anumiți analiști, cum este Kenichi Ohmae prevăd
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Cererea de recunoaștere a suferințelor din trecut este de fapt, pentru numeroase grupuri, o cerere de a fi recunoscute ca parte integrantă a națiunii. Or, în cazul acesta, politica de compasiune nu este suficientă. Intrarea acestor memorii în istorie implică rescrierea istoriei naționale înseși. Rescrierea nu este nici ea întotdeauna, de altfel, dorită clar de grupurile de presiune pentru care memoria este "o miză politico-afectivă și identitară"5. Istoria, în fapt, raționalizează memoria, îi oferă un cadru, o protejează de devieri
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
suferințelor din trecut este de fapt, pentru numeroase grupuri, o cerere de a fi recunoscute ca parte integrantă a națiunii. Or, în cazul acesta, politica de compasiune nu este suficientă. Intrarea acestor memorii în istorie implică rescrierea istoriei naționale înseși. Rescrierea nu este nici ea întotdeauna, de altfel, dorită clar de grupurile de presiune pentru care memoria este "o miză politico-afectivă și identitară"5. Istoria, în fapt, raționalizează memoria, îi oferă un cadru, o protejează de devieri și face din ea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
atribuie o anumită valoare uitării și adaugă: "La un nivel colectiv, este evident că există perioade de tranziție în cursul cărora uitarea se dovedește necesară, cu condiția să fie vorba de o tăcere, nu de o voință de falsificare sau rescriere a istoriei"8. Odată debarasat de această memorie de victimă, cum să-ți abordezi identitatea, să o reconstruiești altfel, încât să devii actor al istoriei proprii, și nu doar victimă a istoriei? O provocare dificilă și care le este lansată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
reprezentate de „dușmanii orânduirii socialiste”, și discursul memorialistic și memorizator. Discursul de tip oficial - dincolo de structurarea sa internă, maniheistă - Încearcă să recompună un alt tip de memorie colectivă apelând la o serie de tactici discursive ce vizau amnezia, ocultarea prin rescrierea permanentă a istoriei, iar pe de altă parte, prin anihilarea diversității memoriei (diversitate culturală, politică, etnică) și elaborarea unei memorii omogenizatoare, artificiale și a unei realități „imaginare și inexistente”51. Această confruntare dintre istoria scrisă și memorie, În care mizele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
transformării ei în materie de modelat și în mediu de transmitere a ideilor și imaginilor estetice și sociale. Suportând deopotrivă accepții de artă și antiartă, de postmodernism și avangardism, „arta carnală” promovează atât implicarea corporală cât și distanța estetică, atât rescrierea istoriei artei cât și introducerea elementelor de șoc și bulversarea obișnuinței spectatorului. Deviere corporală de la norme și legi, acest tip de artă este totodată un proiect social, al rezistenței și al opoziției. Lecturile din psihanaliză, literatură, religie sau teorie culturală
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de premiere pe texte de peste Ocean, apoi proiect închis. Și, dintre multele lucruri descoperite și înțelese pe Coasta de Est: întîlnirea și prietenia "mitizantului" cu Richard Schechner, părintele american al teatrului "performativ". Filmele altă fațetă a personalității lui Alexa Visarion. Rescrieri ale regizorului după autori de altădată, o preluare și trei scenarii originale. Șapte titluri: Înainte de tăcere (1978, după nuvela lui Caragiale În vreme de război), Înghițitorul de săbii (1981, pe un scenariu bazat pe proze de Alexandru Sahia și Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
eroinei și a ziditorului ei. Scenă de o tristețe sfîșietoare, plasată pe o ambarcațiune metalică delabrată, înconjurată de ape, la apus de soare, la sfîrșit de zi și parcă de lume... Concluzia: "mitizantul" Alexa Visarion își reafirmă programul, acum ca rescriere tot postmodernă, de bună seamă! a legendei, proiectîndu-și simbolic propria extincție, dar și răsturnînd-o în victorie, deci îndepărtînd-o, căci... pînă urmă, ca poveste a poveștii, filmul s-a făcut, iată! Drept care incipitul se rectifică așa: Alexa Visarion o excepțională personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
obscurizeze printr-un barochism imaginar excesiv, ci au o ficțiune a lor, distinctă, cu o derulare a scenelor din perspectiva logicii impuse de regizor, care își gândește și construiește simultan spectacolele pe două nivele. Unul pe orizontală, identificat cu o rescriere scenică aparent previzibilă, valorifică și integrează cu valoare de semn teatral componente scenografice, vestimentare, coregrafice, asimilate organic de un discurs esențializat. Al doilea pe verticală, adunând și concentrând laolaltă energii și tensiuni ce acționează cu forța unei viituri, convertește totul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
talentului lor, de care cred că suntem cu toții răspunzători. De aici neîncrederea scriitorilor față de cinematografie și, în primul rând, față de creatorii din cinematografie. Dumneavoastră ați început să faceți film, afirmându-vă în continuare în prim planul regiei de teatru, prin rescrierea cinematografică a unor texte ale lui Caragiale, iar acum, consecvent, lucrați la adaptarea pentru ecran a unei schițe a lui Alexandru Sahia. Ce v-ar interesa, ca proiect, din literatura actuală? Eu cred că unul dintre rosturile artistului este să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ce ducea spre ermetism sau a jocului distructiv al avangardiștilor (care au împins poezia spre o „litera tură a tăcerii“ - Ihab Hassan), eclectismul rafinat, care presupune codificarea mul ti plă/hipercodificarea și recuperarea trecutului, dintro perspectivă ironic nostalgică, ludică etc. Rescrierea majorității temelor (chiar și a celor cu deschidere spre tragic sau metafizic) în registru minor, prin parodiere, ironizare, pastișă, prin „traducere“ în regimul derizoriului, prin parafrazare, colaj sau aluzie culturală. Relativizarea și fragmentarea textului, cultivarea formelor deschise, recursul la colaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rămâne incontestabil meritul cinematografiei de a face cunoscute mari capodopere literare unor „oameni grăbiți“ care nu au deprinderea lecturii de plăcere. Argumentele care susțin această opinie sunt numeroase. În primul rând, ecranizarea unui roman impune o selecție textuală și o rescriere care ignoră mai ales ideile abstracte, nuanțele afective și „mișcările“ interioare, psihice, greu de reprezentat pe ecran. „Scriptul“ cinematografic operează, așadar, o reducție, fiindcă un film este numai „o scriere în imagini“, după cum afirma Jean Cocteau, scriitor, pictor și ci
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
creația devine o poetică a cunoașterii totale, iar actul creator, o formă de comuniune - mitică, magică - cu întregul univers. ÎNCHEIERE Prin această primă artă poetică, Lucian Blaga pledează pentru o poezie de cunoaștere, definitorie pentru curentul modernist, dar și pentru rescrierea, în limbaj poetic modern, a marilor mituri fondatoare. Această opțiune estetică „dovedește putința de a fi modern, sincronic, universal, rămânând, în același timp, legat de miturile unei spiritualități specifice“ (Eugen Simion). - VARIANTA 11 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Ion Barbu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
informație la zi. Bujor Nedelcovici Amputarea melcului de cochilie Cochilia și melcul sau Fericirea interzisă (Editura ALLFA, 2002, 298 pagini) de Bujor Nedelcovici (n. 1936, Bârlad) absolvent al Facultății de Drept din București, este în parte o reluare și o rescriere a primului volum dintr-un vast ciclu memorialistic și eseistic Jurnal infidel Pagini din exil 1987-1993 (Editura Eminescu, 1998) dar și o aducere la zi a propriei biobibliografii. Strict bibliografic vorbind, semnalăm încă de la început noile cărți ale prozatorului și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
l'Italia" (1986), "Nuovi poeti romeni" (1986), o ediție bilingvă de poeme din Lucian Blaga ș.a. Fapt e că până în 1989, Marin Mincu își pune semnătura pe 13 cărți în limba italiană, între care două proprii: "In agguato" (1986), o rescriere a poemelor din "Pradă realului" (1980), și "Mito, fiaba, canto narrativo. Le trasformazioni dei generi letterari" (1986). Laureat al premiului internațional Eugenio Montale (1989) pentru opera sa de italienist și traducător, inclusiv al unui masiv volum de poezie italiană din
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fi rolul intermediar pe care îl ocupă, în această apropiere de tema în discuție, libretul operei lirice, La Traviata. În varianta originară de relație intertextuală se află romanul lui Dumas fiul și La Traviata. Putînd fi considerată cu ușurință o rescriere, opera lui Verdi este un hipertext. Influența acesteia din urmă asupra imaginarului și textelor camilpetresciene o presupunem, din rațiuni ce se impun. Notele disparate, în amintitele bruioane, fac referire la tenor, la scena precisă ca element, ca secvență a reprezentației
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]