2,430 matches
-
scrutinul parlamentar, ajungând acum la 7,4%. Alianța D.A beneficiază de 5,1% intenție de vot, iar UDMR de 5,3%. Mișcarea Populară, partidul proaspăt înregistrat la Tribunal, atinge pragul electoral, cu un procent de 5,6%. Din totalul respondenților care au fost chestionați, 24,9% au declarat că nu sunt hotărâți, 12,4% au indicat că nu se vor prezenta la vot, iar 4,9% au declarat că nu știu sau nu au răspuns. Sondajul a fost realizat de
Sondaj INSCOP: PNL și PDL, mult în spatele PSD la europarlamentare by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35874_a_37199]
-
instituțiile politice, în timp ce cota de încredere în instituțiile executive, sociale sau private și internaționale înregistrează fluctuații ușoare. Românii consideră prioritară combaterea corupției din sistemul sanitar. Instituția politică în care românii au cea mai mare încredere este Primăria, 37,9% dintre respondenți răspunzând în acest sens, față de 41,3% la sfârșitul lunii mai, urmată de Curtea Constituțională a României cu 35,7% față de 32,7% la sfârșitul lunii mai și Guvern cu 35,6% față de 37,3% în măsurătoarea precedentă. Parlamentul este
Sondaj: SRI, SIE şi DNA cresc în încrederea românilor, Biserica, Parlamentul și Guvernul scad by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35907_a_37232]
-
8% încredere multă și foarte multă în iulie, față de 29,1% încredere la finalul lunii mai. Președinția era cotată în luna mai cu 25,6% încredere, înregistrând în iulie 25,1%. Consiliul Județean beneficiază de încrederea a 32,9% dintre respondenți (față de 33,1% în mai). Partidele politice continuă să ocupe ultimul loc în topul încrederii în instituțiile politice cu 14,7%, față de 16,8% în sondajul realizat la finalul lunii mai de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada
Sondaj: SRI, SIE şi DNA cresc în încrederea românilor, Biserica, Parlamentul și Guvernul scad by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35907_a_37232]
-
combatere a corupției în administrația locală. 5,1% nu știu sau nu au răspuns la această întrebare. Metoda folosită de INSCOP Research a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 74 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
Sondaj: SRI, SIE şi DNA cresc în încrederea românilor, Biserica, Parlamentul și Guvernul scad by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35907_a_37232]
-
evaluările făcute de către pacienți. SMURD se bucură de încrederea a 83 % dintre români Chestionați în legătură cu încrederea avută în instituțiile medicale, SMURD-ul obține vot de încredere din partea a 83 % dintre români. Dacă spitalele private au câștigat încrederea a 74 % dintre respondenți, iar serviciul de ambulanță este menționat la rândul său de peste jumătate din populație (59 %), Ministerul Sănătății ocupă ultima poziție a clasamentului, cu 26 %. Accesul la instiții publice, dar și private - oferite de asigurarea obligatorie de sănătate 80 % dintre români consideră
STUDIU: 69% dintre români au dat șpagă personalului medical pentru a beneficia de mai multă atenție by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/38174_a_39499]
-
declarând că au achitat sume de bani pentru a putea beneficia de tratament. Contibuția personală a fost percepută ca fiind foarte mare de către 44 % dintre aceștia, doar 23 % afirmând că valoarea sumei achitate s-a situat la un nivel scăzut. Respondenții au declarat în procent de 54 % că nivelul valorii decontate de către CNAS pentru medicamentele compensate ar trebui să se stabilească în funcție de prețul medicamentului, eficacitatea tratamentului fiind cel de-al doilea criteriu adus în discuție de către 29 % dintre aceștia. Pacientii sunt
STUDIU: 69% dintre români au dat șpagă personalului medical pentru a beneficia de mai multă atenție by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/38174_a_39499]
-
producator pentru o perioadă determinată 52 % dintre români consideră că introducerea de medicamente noi pe lista de compensate ar trebui să fie condiționata de oferirea lor gratuită de către producator pe o perioadă de până la un an. În plus, 56 % dintre respondenți sunt de părere că plata medicamentelor compensate de către sistemul public de asigurări de sănătate către producători trebuie făcuta numai în momentul în care tratamentul își demonstrează efectul terapeutic. Românii au achitat în medie 80 de lei pe medicamentele achiziționate la
STUDIU: 69% dintre români au dat șpagă personalului medical pentru a beneficia de mai multă atenție by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/38174_a_39499]
-
au achiziționat medicamente eliberate fără rețetă, în timp ce medicamentele care se eliberează pe bază de rețeta au fost cumpărate de doar 52 % din membrii populației. Nevoia de produse parafarmaceutice și de igienă personală a reprezentat pentru 25 % și, respectiv, 24 % dintre respondenți motivul pentru care aceștia au intrat în farmacie. Suplimentele nutritive au fost achiziționate de 21 % dintre români, în timp ce 16 % dintre aceștia au optat pentru produse dermato-cosmetice.
STUDIU: 69% dintre români au dat șpagă personalului medical pentru a beneficia de mai multă atenție by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/38174_a_39499]
-
ce ar putea deveni partid, este și ea agreată de alegători, însă numai dacă nu-l include și pe Traian Băsescu, conform Agerpres. ”Unul din patru români consideră necesară apariția unui nou partid politic în România. Potrivit studiului, 31% dintre respondenți cred că un nou partid ar trebui să fie de dreapta, 21% optează pentru necesitatea unui nou partid de stânga, iar 22% sunt de părere că un nou partid ar trebui să fie de centru”, spun concluziile studiului. Cei mai mulți dintre
Sondaj IRES: Românii vor un nou partid politic, fără de Traian Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38230_a_39555]
-
un loc de muncă în prezent și care votează cu PP-DD. În ochii românilor, Traian Băsescu e piatra de moară a Mișcării Populare Recent formată, Mișcarea Populară condusă de sociologul Marian Preda,este cunoscută în rândul oamenilor, dar 73% dintre respondenți nu ar vota-o dacă Traian Băsescu ar face parte din formațiune. Totodată, unul din șapte respondenți sunt de părere că fundația a apărut ca o consecință a disputelor din cadrul PDL. ”61% dintre respondenți au auzit de Mișcarea Populară. 38
Sondaj IRES: Românii vor un nou partid politic, fără de Traian Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38230_a_39555]
-
piatra de moară a Mișcării Populare Recent formată, Mișcarea Populară condusă de sociologul Marian Preda,este cunoscută în rândul oamenilor, dar 73% dintre respondenți nu ar vota-o dacă Traian Băsescu ar face parte din formațiune. Totodată, unul din șapte respondenți sunt de părere că fundația a apărut ca o consecință a disputelor din cadrul PDL. ”61% dintre respondenți au auzit de Mișcarea Populară. 38% dintre participanți au o părere bună și foarte bună despre aceasta, în timp ce părerea a 46% dintre respondenți
Sondaj IRES: Românii vor un nou partid politic, fără de Traian Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38230_a_39555]
-
în rândul oamenilor, dar 73% dintre respondenți nu ar vota-o dacă Traian Băsescu ar face parte din formațiune. Totodată, unul din șapte respondenți sunt de părere că fundația a apărut ca o consecință a disputelor din cadrul PDL. ”61% dintre respondenți au auzit de Mișcarea Populară. 38% dintre participanți au o părere bună și foarte bună despre aceasta, în timp ce părerea a 46% dintre respondenți este proastă și foarte proastă. Mai mult de jumătate (58%) dintre intervievați spun că nu ar vota
Sondaj IRES: Românii vor un nou partid politic, fără de Traian Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38230_a_39555]
-
respondenți sunt de părere că fundația a apărut ca o consecință a disputelor din cadrul PDL. ”61% dintre respondenți au auzit de Mișcarea Populară. 38% dintre participanți au o părere bună și foarte bună despre aceasta, în timp ce părerea a 46% dintre respondenți este proastă și foarte proastă. Mai mult de jumătate (58%) dintre intervievați spun că nu ar vota Mișcarea Populară dacă aceasta se transformă în partid politic, în timp ce 28% ar vota în favoarea acesteia. La un eventual scrutin, 9% dintre respondenți spun
Sondaj IRES: Românii vor un nou partid politic, fără de Traian Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38230_a_39555]
-
dintre respondenți este proastă și foarte proastă. Mai mult de jumătate (58%) dintre intervievați spun că nu ar vota Mișcarea Populară dacă aceasta se transformă în partid politic, în timp ce 28% ar vota în favoarea acesteia. La un eventual scrutin, 9% dintre respondenți spun că ar vota cu Mișcarea Populară. Procentele reprezintă indicele de acceptabilitate al unei eventuale formațiuni și nu indică intenția propriu zisă de vot. 26% dintre participanți cred că Mișcarea Populară are o doctrină de centru, 23% o poziționează la
Sondaj IRES: Românii vor un nou partid politic, fără de Traian Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38230_a_39555]
-
la Miercurea Ciuc, iar 2,4% optează pentru Sfântu Gheorghe, în timp ce 1% vor ca Odorheiul Secuiesc să fie reședința. Craiova În Oltenia, în regiunea care ar urma să fie formată din județele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea și Mehedinți, 59,8% din respondenți vor ca municipiul Craiova să fie reședință de regiune. Târgu Jiu a fost indicat de 7,9% din respondenți, iar Slatina de 5,6%. Ploiești În zona sud-Muntenia, compusă din județene Argeș, Dâmbovița, Prahova, Teleorman, Ialomița, Giurgiu și Călărași, 28
Sondaj: Orașele favorite să devină capitale de regiuni by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36332_a_37657]
-
În Oltenia, în regiunea care ar urma să fie formată din județele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea și Mehedinți, 59,8% din respondenți vor ca municipiul Craiova să fie reședință de regiune. Târgu Jiu a fost indicat de 7,9% din respondenți, iar Slatina de 5,6%. Ploiești În zona sud-Muntenia, compusă din județene Argeș, Dâmbovița, Prahova, Teleorman, Ialomița, Giurgiu și Călărași, 28,1% din cei chestionați vor ca municipiul Ploiești să fie reședință de regiune, pe locul al doilea situându-se
Sondaj: Orașele favorite să devină capitale de regiuni by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36332_a_37657]
-
în anii precedenți, 14% cred că nivelul de dificultate al probelor a rămas același, iar 33% apreciază că examenul a fost unul mai ușor decât în alți ani. În ceea ce privește intervenția procurorilor și polițiștilor de la liceul din sectorul 5, jumătate din respondenți o văd drept una abuzivă și agresivă. 35%, în schimb, spun că demersul era necesar pentru a stopa un caz grav de fraudă. Sondajul CSCI a fost realizat în perioada 9-11iulie 2013 pe baza a 1100 de interviuri la nivel
Sondaj: Ce cred românii despre intervenția lui Ponta la Bac by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36409_a_37734]
-
ai ce transmite public despre tine (micile picanterii biografice fiind deja epuizate în precedentele ieșiri la rampă). Pe de altă parte, cred eu, și admit că mă pot înșela, Foarță nu se simte prea confortabil în asemenea scenarii. Rolul de respondent nu-l încântă. Fiindcă îi limitează posibilitățile. Îl obligă să fie referențial. Să spună negru pe alb, fără arabescuri și fără caligrafie. Nici unui manierist, situația nu i-ar conveni prea tare. De altfel, un alt argument în susținerea mea decurge
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
destrămarea Uniunii. Principala cauză care a dus la ruperea USL Potrivit rezultatelor sondajului: 57,6% din populație crede că principala cauză care a dus la ruptura USL este lupta partidelor politice pentru mai multă putere sau pentru funcții; 24% dintre respondenți cred că USL s-a rupt ca urmare a conflictului în jurul soluțiilor pentru guvernare ale partidelor componente; 18,4% nu știu sau nu răspund la această întrebare. USL, între lucruri pozitive și negative Despre lucrurile pozitive sau negative făcute de
Primul SONDAJ după ruperea USL. Cine este vinovatul destrămării Uniunii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/31703_a_33028]
-
că a făcut lucruri bune pentru guvernarea țării; 14,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Cu ideea "decât să se certe tot timpul, este mai bine că USL s-a rupt" sunt de acord 64,9% dintre respondenți. 16,2% își arată dezacordul cu această idee, iar 18,8% nu știu sau nu răspund. În ceea ce privește alegerile anticipate, 43,2% se pronunță împotriva acestei idei, 27,8% sunt de acord cu organizarea alegerilor anticipate în timp ce 29% nu știu sau
Primul SONDAJ după ruperea USL. Cine este vinovatul destrămării Uniunii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/31703_a_33028]
-
idee, iar 18,8% nu știu sau nu răspund. În ceea ce privește alegerile anticipate, 43,2% se pronunță împotriva acestei idei, 27,8% sunt de acord cu organizarea alegerilor anticipate în timp ce 29% nu știu sau nu răspund la această întrebare. 39% dintre respondenți cred că ”USL trebuia să rămână împreună chiar dacă PSD și PNL vor prezenta candidați diferiți la alegerile prezidențiale”, în timp ce 35,4% se declară împotriva acestei idei. 25,6% nu știu sa nu răspund la această întrebare. A vrut PNL în
Primul SONDAJ după ruperea USL. Cine este vinovatul destrămării Uniunii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/31703_a_33028]
-
de acord cu această idee, în timp ce 31,9% nu știu sau nu răspund. Cine este vinovatul pentru destrămarea USL În ceea ce privește vinovăția pentru ruperea USL, aceasta este atribuită în egală măsură lui Crin Antonescu și Victor Ponta de către 33,4% dintre respondenți. 23,4% dintre români cred că de ruptura USL se face vinovat doar Crin Antonescu, în timp ce 17,1% cred că vinovatul pentru ruperea USL este Victor Ponta. 7,7% identifică vinovatul în persoana lui Traian Băsescu, iar 1,3% cred
Primul SONDAJ după ruperea USL. Cine este vinovatul destrămării Uniunii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/31703_a_33028]
-
bilaterale ale României cu Federația Rusă se vor înrăutăți. Cu toții își pun speranțele în NATO. Per total, 54% au încredere în protecția acordată de Alianța Nord-Atlantică. Sondajul a fost realizat în perioada 21-27 martie 2014, pe un eșantion de 1102 respondenți, cu vârste începând de la 15 ani. Interviurile au avut loc la domiciliul celor intervievați.
SONDAJ: Impactul evenimentelor din Ucraina asupra românilor by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31102_a_32427]
-
Ultimul sondaj CCSCC arată ce părere au cetățenii despre motivul pentru care Elena Băsescu a renunțat la cursa pentru un loc în Parlamentul European, în condițiile în care anunțase că a obținut deja semnăturile necesare. Potrivit sondajului, 40,1% dintre respondenți consideră că EBa a renunțat la cursa pentru PE la cererea lui Traian Băsescu. 29% sunt în acord parțial și peste 21% sunt în dezacord total.
Sondaj: De Ce a renunțat EBa la candidatura la europarlamentare by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31160_a_32485]
-
43%, iar PNL sub 20%, cu aproape două procente. În spațiul politic a fost lansată ipoteza că PNL ar reveni în alianță și USL ar renaște dacă liberalii vor obține sub 20% la europarlamentare. Cu privire la această posibilitate, 13,5% dintre respondenți sunt în acord total, 12,6% sunt în acord parțial și 8,5% în dezacord parțial. 65,4% nu cred în această variantă. Ce este PMP În acest sondaj apare și Partidul Mișcarea Populară, care depășește UDMR și PP-DD. Ce
SONDAJ: Europarlamentarele și renașterea USL. Câți români îl văd pe Ponta prezidențiabilul PSD by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31161_a_32486]