94,598 matches
-
sună țărănește, cine știe unde l-o fi auzit el, în orice caz, vorba a intrat în obișnuință, fiindcă dacă ceva progresează, nu progresează atît omul, cît limba, mai ales în situații cumplite care neapărat cer să fie numite, denumite... Stanciu Tănase, responsabilul cazanului de fabricat țuică, altul decît cel cu cada de prune puse la fermentație. Muncește ziua și noaptea. Îl întreb: - Cînd dormi? - Între timp, zice el, și mă face să rîd, replică formidabilă și ea în gura unui țăran din
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
de dunga țărmului. Stau pe un fel de dîmb, el cu pălăria lui neagră pe cap albită de forța soarelui, ea cu o basma, tot neagră, cu flori roșii pe margine și cu... (nu se înțelege, scris decolorat). Stanciu Tănase, responsabilul cazanului de țuică îmi relatează mândru cum îi spusese el neveste-si să-și aleagă și ea, d-acolo dă pă plajă, un om, care-o fi, azi ai voie, că era mulți goi pușcă ai naibii și că dacă
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
dîmb forfota. Bărbatul insistă, liberal: "Ia-ți, fă, unu' cînd îți zic!" Ea tace, șovăie; apoi se bagă-n el și-i mai dă și-un ghiont și zice: "Păi, ce, nu ești tu bărbatu-meu cu cununie?!"... Stanciu Tănase, responsabilul cazanului de țuică îmi povestește toate acestea cu o fală a lui...(se întrerupe). * Bivolița care miroase taurul taman de la 5-6 kilometri, de la Grindași. Cum au dus-o ei mai întîi la gîrlă să se mai răcorească. Și cum unul
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
cât mai largi ale electoratului. Enigma de a vedea o țară dotată de natură cu resurse naturale abundente, cu oameni inteligenți, cu o natură de cele mai multe ori clementă, ocupând constant locuri din urmă între națiunile Europei se cere asumată frontal, responsabil, de fiecare individ al societății civile. Căci responsabilitatea pentru această situație revine, în mai mică sau mai mare măsură, întregii societăți. Este vorba de o falsă enigmă, de o anormalitate flagrantă, eradicabilă cu condiția de a fi abordată lucid, matur
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
paradigmatice. Nu am în vedere exclusiv efectul artistic al intervențiilor publice, rostite ori scrise, evident diminuat de absența ori de sărăcia referințelor literare. Am în vedere un efect pedagogic și politic. Sloganele electorale le ignoră eficacitatea. Nu sînt convins că responsabilul cu imaginea de la partide știe că omul de pe stradă nu mai e sensibil bunăoară la comparația literară și, de aceea, o evită în textele pe care le propune. Cred, mai degrabă, că lui însuși, nemaifiind literat, nu-i vin pur
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
gardurile de sîrmă ghimpată ale proprietarilor de locuri... Aleargă bezmetică peste pajiștile smălțate cu margarete, sîngele voinicului, lac de apă, nădușită. O iapă neagră-cărbune cu botul catifelat, încrețit într-un rînjet teribil de tensiunea căutării.< * Zăpăceala pricinuită de trecerea ștabilor. Responsabilul vilei "Căprioara" uitînd de clienți, preocupat doar de servirea (cu cotlete de batal) a procurorului-șef al județului venit la vînătoare. Relații feudale în plin "socialism". Milițianul de la aeroportul Băneasa țopăind pe loc, dezarticulat, nemaiștiind ce să facă de frică
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
se întrețes într-o istorie ce merge ca racul, decăzută dintr-un paradis național eroic. Acest tip de educație mi se pare extrem de periculos, pentru că dă naștere demagogiei celei mai găunoase și pentru că lipsește sentimentul patriotic de dimensiunea cetățenească și responsabilă. Al doilea lucru este contextul aproape exclusiv belicos și internațional al ideii patriotice: țara e iubită doar cînd se cuvine apărată de dușmani din afară. Niciodată în timpuri pașnice sau cînd dușmanul este conaționalul nostru. Patriotismul din vreme de război
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
mănăstirile dobrogene, „spre anul 380 ș când avea aproximativ 20 de ani, începe călătoriile spre Răsărit, însoțit de prietenul său, monahul Gherman”. Apoi popasuri ș cu anii, în Europa și Asia, începând de la Locurile Sfinte. Mi se pare normal și responsabil ca unor asemenea conștiințe ale teologiei, așa cum s-a impus și Dionisie Exiguul, să le înregistrăm ca pe niște ființe sfinte care au scris pentru toți credincioșii apuseni, uneori la îndemnurile prelaților din acea parte a lumii. Dionisie Exiguul a
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
de grade pe umeri. Nu pot încheia acest tablou al României post-constantinesciene fără să mai spun o dată ceea ce-am spus până la sațietate în ultimii patru ani: că pentru debandada, ticăloșiile, hoțiile, bestialitățile de toate soiurile rămase nepedepsite sunt direct responsabili cei care, în 1996, au creat, mințind cu nerușinare, iluzia că posedă remediul însănătoșirii României. La ce a dus nesimțirea și incapacitatea lor, vedem acum. La un haos incontrolabil și la o disperare bolnăvicioasă. Ce-ar fi trebuit ei să
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
Coșbuc, Maniu, Pillat, Cotruș, Lovinescu, Alecsandri, Vianu, Călinescu și toți ceilalți altfel decât în ediții ieftine, mizerabile, care, în plus, au darul să-i scârbească pe elevi de însăși ideea de carte? Sper să nu fie prea târziu ca oameni responsabili să repare acest nou act de samavolnicie și iresponsabilitate. Seduși de diverse elucubrații politicianiste, am ajuns să dăm pielea de pe noi fără să ne-o ceară nimeni!
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
percepută, așezarea denumită "Stațiunea" trădează o formă de gulaș, în coaja căruia colcăie ură și speranță, deducții și acrobații dubioase, agresiuni, nenorociri, ipocrizii, contraziceri. Deși modelată în circuit închis, Stațiunea permite reconstituirea la scară mai largă a campaniei pentru civism responsabil avută în vedere de prozator. Ecovoiu, deloc întâmplător, denunță fața demonică a Magistratului, un tiran calificat, căruia îi fac jocul diverși comparși din obligație, din cinică sumisiune, din renegarea idealurilor inițiale. Oricum, după toate probabilitățile, Magistratul e principalul vinovat de
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
lăsate să fiarbă într-un suc propriu înveninat permanent și în mod intenționat și din afară. Sînt multe întrebări de pus. Mi se pare tîrziu să mai căutăm răspunsuri acum. Cîteva realități sînt incontestabile și de crearea lor se fac responsabili cei de la Primărie: Ștefan Damian, Viorel Lis și consilierii dumnealor. Rufele trebuiau spălate în familie și nu expuse murdare, în văzul tuturor. Primăria nu avea nevoie de o lună ca să rezolve cazul. Un răspuns, oricare ar fi fost el, era
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
politici acționînd în convergență, cum și circumstanțele internaționale (Congresul de la Berlin), pentru a zădărnici această tentativă. Cu toate acestea marele aliat ne-a răpit sudul Basarabiei, în ciuda faptului că ne garantase solemn integritatea teritorială. Din acest moment factorii politici români responsabili au devenit conștienți de pericolul fatal pe care îl reprezintă pentru România imperiul de la răsărit. Eminescu discută din ce în ce mai mult evoluțiile și tendințele Rusiei și încearcă să-i deslușească resorturile adînci și invizibile la prima vedere. Articolele poetului referitoare la chestiunea
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
performanță și ele sînt ceea ce contează în primul rînd". Să ne mulțumim cu prima performanță detectată, cea "expresivă", care "ține de firescul din totdeauna al stilului în care scrie Nicolae Manolescu"". Contabilizarea reușitelor și neajunsurilor reprezintă o operație laborioasă și responsabilă, care nu poate a nu ține cont și de evoluția autorilor. Creația e percepută aidoma unei plante, care, aproape veștejită la un moment dat, se poate redresa pe neașteptate, poate înflori. Inițial, lirica lui Grigore Hagiu dezamăgește, neoferind altceva decît
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
omul, atunci, ar fi absolvit, ar fi total neimplicat în căderea sa, ar fi doar o păpușă trasă de sfori, după voința și capriciile zeilor. În cădere ar dispărea eventualele reproșuri și întrebări pentru că, în aceste condiții, omul nu este responsabil de nimic, nici pentru faptele cu urmări grave și condamnabile, și la urma urmelor, nici pentru soarta sa pe care nu o poate controla. "Ca atare, el nu ar stîrni mila, ci mai curînd groaza, care nu ține de tragic
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
avem părinții dar se înmulțesc nepoții. Mă întreb mereu cum putem face viața acestor copii, mai bună, mai lipsită de pericole. Suntem noi, ca părinți, bine echipați să ne asistăm copiii în procesul de formare ca cetățeni și ca părinți responsabili, la rândul lor? Mulți tineri se lupta cu amintiri neplăcute dintr-o copilărie lipsită de dragoste, înțelegere și suport din partea părinților. Am întâlnit tineri care au plecat departe, să uite aceste momente traumatice din viața lor, dar distanța nu este
Viață de doctor. In: Editura Destine Literare by Julia Deaconu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_229]
-
dedicate exclusiv acestei preocupări tematice absorbante. Un prim text ia în discuție conceptul de românism, cu intenția de a ne propune o definiție posibilă. Și asta pentru că, socotește dl Preda, "înainte de comunism, trebuie să luăm în calcul românisul. Iată adevăratul responsabil atît pentru ideea că trecutul nostru național este, ca să zic așa, supus gloriei, cît și pentru sentimentul că prezentul e dezolant". Firește, românismul e un tip de discurs, mult vehiculat de curentele de idei și personalitățile care au optat pentru
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
este suficient să aruncăm o privire ceva mai zglobie în jurul nostru. Cum cineva a îndrăznit să tulbure tihna somnolentă a unui anumit loc, așa cum s-a întîmplat cu regretatul Ștefan Drăghici la Călărași, de a cărui dispariție PDSR-ul este responsabil moral din pricina panicii pe care a creat-o în rîndul celor din afara cercului clientelar, sau cu Gavrilă Țărmure din Bistrița, cum apologeții Cîntării României și-au mijit privirea și au început să-și ascută dinții pentru că forfota faptelor și pilda
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
mai mult decît pe omul politic. Iar mai încolo cu cîteva pagini, continuîndu-și meditația, socoate că "sfințenia este negația vieții din isteria cerului... Sfințenia este o nebunie aparte... Isus a fost, în tot cazul, boala incurabilă a sfinților... Isus este responsabil de atîtea suferințe. Conștiința lui trebuie să fie încărcată, prea încărcată, de n-a mai dat, între timp, semne de viață. La drept vorbind, el nici nu rezistă în comparație cu urmașii lui. Acestora, pasiunea lui cerească a devenit un virus. În loc de
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
individ." (Un capitol al eseului se intitulează de altfel Despre individualitate, ca unul din elementele bunei-stări). Birocrația, care creează lipsa de inițiativă, e astfel semnul cel mai sigur al lipsei de libertate. Mill are încredere în libertate și în rațiunea responsabilă a fiecărui individ matur. De aceea, consideră că binele individual nu trebuie să fie subordonat unui așa-zis bine general (care nu e, în fond, decât suma intereselor individuale), tot astfel cum nici o autoritate nu trebuie să constrîngă indivizii la
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
sintetizează ce-a observat. La noi, dupa ce-a eliminat cu agresivitate vocală aberațiile născute dintr-o digestie grea, politicianul se consideră despovărat de orice răspundere și liber s-o ia de la capăt. Șochează, din acest punct de vedere, dezinvoltura responsabilului public român care alaltăieri fusese comunist, ieri naționalist iar astăzi pro-occidental, fără ca vreun mușchi să-i tresară pe chip sau vreo fibră de grăsime pe burtă. Pentru el, aplicarea celei mai fine ape de colonie direct pe obrazul nespălat e
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
intransigenți cu ceilalți și mult prea îngăduitori cu noi înșine, prin faptul că ne înstrăinăm unii, de ceilalți, nu ne mai acceptăm, unii, altora, puncte de vedere diferite, privirea ni se întunecă și urechile se astupă în fața argumentelor, competiția noastră responsabilă și morală s-a mutat din planul istoriei și al memoriei teatrului în unul mărunt, meschin, prea apăsat de umori și interese bizare, de vanități. Prăpastia între creatori și privitorii avizați s-a adîncit de asemenea. Iar efectele se văd
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
clerul și paraliticul său frate vitreg, Ivan. Petru se afla chiar căsătorit cu o tînără pe care nu o putea suferi. Primii ani ai domniei sale o tot duse, după tradiție, în chefuri prelungite. Se smulse răului și începu să mediteze, responsabil, la destinul său și al țării sale. Rusia nu conta, atunci, ca o putere europeană, pustiită, cum era, periodic, de hoardele tătărești, rîvnită de polonezi și suedezi. Rusia avea nevoie, înainte de toate, de o flotă puternică. Tînărul țar avu tăria
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
scrii, atunci vei avea probleme cu cenzura. Atunci devii scriitor politic și în acest rol ești scriitor critic, adică un spirit critic împotriva situației existente. Acesta este fenomenul care s-a numit în vremea aceea ,,disidență". În Est, scriitorul devine responsabil cu toate. De exemplu? Într-o dictatură nu există istorie, nu există jurnalistică, și atunci se scriu romane. Astfel apar scriitori care într-o societate deschisă nu ar fi niciodată scriitori, ci istorici sau publiciști. Dar aceste profesiuni sunt imposibil
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
o țară normală și una sub-normală - începe să facă ravagii în unitatea de cristal de până acum a iliescienilor. Lăsându-i deoparte pe dl. Răzvan Theodorescu, mult prea ocupat să contemple tablourile de inestimabilă valoare de pe pereții unor amici, pe responsabilul cu ficțiunile de partid, Vasile Dâncu, și pe habarniștii de la finanțe, agricultură sau interne, calul de bătaie al jurnaliștilor a devenit suprarealista doamnă ce răspunde de învățământ și cercetare. Seria de upper-cuturi aplicate de-un fost lider al studenților (arogant
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]