634 matches
-
o pildă personală), cînd, sprijinindu-se pe un articol al lui Dumitru Țepeneag, subliniază că revizuirile trebuie să înceapă cu critica și cu criticii: "Numai astfel se poate constata existența sau non-existența dimensiunii etice a criticii care, în situația de restriște în care s-a aflat literatura română, trebuia să o preceadă pe cea estetică, menționînd autonomia criticului". Deci, se impune o autorevizuire a comentariului închinat literaturii, cu o nobilă paradigmă, cea a lui E. Lovinescu, care n-a șovăit a
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
După o noapte de dragoste/ străveche! Ah, idol/ subpămîntean al tămăduirii, n-ai nici o soluție pentru/ mine? Cu ajutorul buruienilor morții măcar:/ dă-mi inimă de copac și trup mineral, dă-mi suflet de fiară/ sălbatică, numai/ să nu mai cunosc restriștea/ omenească..." (Eutanasie). Devenit instrument al propriului său abandon, al unei alterități, autorul se dedă la un antilirism care e o postură limită a lirismului ce-și riscă propria condiție: "Unde să fug? E ceva difuz, nu-mi/ mai încap în
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
ale profesorului universitar Crohmălniceanu, șef de reviste importante și cronicar politic, care, e drept, la senectute a descoperit că unii „dușmani ai poporului” și „creatori putrezi” au și unele „merite artistice”. Și că românii, chiar și în vremuri teribile, de restriște, sunt capabili de a crea opere de valoare, redând speranța multora și din alte domenii de activitate, creându-se din acei ani, șaizeci, un public enorm, avizat și interesat de arte și litere. Care, ca și criticii citați mai sus
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
polul opus gândirii materialiste, și - totodată - se pronunță a fi un adversar indubitabil al preceptelor nietzscheene sau schopenhaueriene, care au apreciat iubirea sau dragostea drept „o capcană întinsă individului pentru perpetuarea speciei”. Știm că ceva mai târziu, în timpurile de restriște, când poeții lagărului socialist erau chemați să fie în primul rând internaționaliști, aliniați la practica literară și estetica simplistă propovăduită de Moscova, teologul poet, Karol Wojtyła, revigora gândurile romanticilor polonezi, gândind patria. „Patria - când gândesc - pe mine mă exprim/ și
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
strop// Mă reazim de ploi./ De nori mă lovesc/ Un rost nefiresc/ Răsfrâng înapoi.// Pe vânt mă răzbun,/ Cu ceața mă cert,/ Miracolul incert -/ Febril rămas bun..." Am reținut cu plăcere ideea din Maternitatea frunzelor. Cum altfel să reziști în restriști și în fața oglinzii, decât retrăind, rescriind? (Iulia Trăilă-Constantinescu) *Născut în 1986, la Focșani, studii liceale în Focșani, Facultatea de Teologie Ortodoxă București. Referințe critice: în 2004, la 18 ani așadar, publică poemul intitulat Gotha la Editura Pallas din Focșani, despre
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
de bucătărie ascuțit Pe muchile amândouă, Așa că un exercițiu de loialitate Ori sabia regelui așezat în jilțul De la masa cea verde... Trupul lui este numai un semn Din cap până-n picioare îmbrăcat În vesminte din fier tras prin zale. Este restriște în ochiul care citește Evenimentul secolului. Învățăm cum să supraviețuim fără carne În iarna viitoare. Cușcă bestiei a rămas goală Iar arena-i ticsita Cu flori din hârtie velina. Ne tărâm cu miriapodul ce amușina La marginea stelei. Lampă cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
6 decenii, care au lăsat în urmă amintiri dintre cele mai dureroase. Floarea intelectualității românești a fost greu lovită de urgia comunistă, iar rândurile celor care au supraviețuit se rărește pe zi ce trece. Una dintre victimele acelor ani de restriște este și Ecaterina Codău, Maica Patricia, astăzi în vârstă de 90 de ani, monahie stavroforă la Mitropolia Banatului. Mișcarea anticomunistă a început în Banat în 1947 și a durat până în 1989... Rezistența anticomunistă, care plănuise ca în noaptea de 18
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
de bucătărie ascuțit Pe muchile amândouă, Așa că un exercițiu de loialitate Ori sabia regelui așezat în jilțul De la masa cea verde... Trupul lui este numai un semn Din cap până-n picioare îmbrăcat În vesminte din fier tras prin zale. Este restriște în ochiul care citește Evenimentul secolului. Învățăm cum să supraviețuim fără carne În iarna viitoare. Cușcă bestiei a rămas goală Iar arena-i ticsita Cu flori din hârtie velina. Ne tărâm cu miriapodul ce amușina La marginea stelei. Lampă cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de bucătărie ascuțit Pe muchile amândouă, Așa că un exercițiu de loialitate Ori sabia regelui așezat în jilțul De la masa cea verde... Trupul lui este numai un semn Din cap până-n picioare îmbrăcat În vesminte din fier tras prin zale. Este restriște în ochiul care citește Evenimentul secolului. Învățăm cum să supraviețuim fără carne În iarna viitoare. Cușcă bestiei a rămas goală Iar arena-i ticsita Cu flori din hârtie velina. Ne tărâm cu miriapodul ce amușina La marginea stelei. Lampă cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că trăgea din lulea, autorul atâtor fabule cu miez. Asta se petrecea în timpul dimineții. Toată amiaza și seara, și noaptea, chiar, am dus-o într-o euforie; și când sunt fericit, nu pot să dorm; în schimb, dorm tun la restriște. Prietenii mă felicitau. Ciocniseră și pahare de vin în cinstea mea... A doua zi, la șapte fix, cu puteri înzecite, mă prezentam la muncă. Nu trecuseră, de la numire, nici 24 de ore. Și vine iar Breslașu la mine teribil de
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
gratuit. Verificările și “vânătoarea” de basarabeni și bucovineni a continuat în anii următori, fiind însoțite adesea de persecuții pe linie personală, de arestări, condamnări la domiciliu obligatoriu, la deportări în Bărăgan și la închisoare. Peste aceste suferințe și zile de restriște s-a așternut, timp de aproximativ 45 de ani, o tăcere supravegheată cu strășnicie, întreruptă de câteva voci care au avut curajul să spună adevărul, plătind scump această atitudine. După 1989, o seamă de cercetători din România și Republica Moldova și-
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
nici amicii săi nu au mijlocul de-a afla în care parte înclină cancelarul, daca el voiește reforma legii electorale și convocarea unei Adunări de revizuire sau daca nu le voiește. Din esperiență știe fără îndoială că, în vremi de restriște pentru el și partid, singurul azil pe care-l aflară aspirațiunile sale de mărire politică era acel colegiu I pe care reforma amicului său [î]l desființează. În Țara de Sus a Moldovei, pe unde și-a 'nțărcat dracul copii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al fanfarei militare, soldații români trec prin Budapesta. Constantin Kirițescu nota: ,,Și trupele române trec mereu, iar pasul lor răsună cadențat, ca un ritm de epopee. Trâmbițele înalță spre cer din ce în ce mai vesel imnul lor de triumf. Câte povestesc ele! Câte restriști ale trecutului, câte veacuri de suferințe se răzbunau în ceasul de față!”. Unii lideri politici și militari ai Antantei mareșalul Foch, generalul Franchet d’Esperey, Berthelot i-au felicitat pe români pentru reușita lor deosebită, alții au considerat România ,,aliat
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
cele văzute, plin fagure, plec spre Moldova, de la Paris din nou la Huși. Aveam 30 de ani și duceam cu mine o comoară ce a crescut an de an, luând din ea ce am putut lua și încălzindu-mi deseori restriștile. Când am plecat de acolo știam că mă voi întoarce azi știu că nu am să mai văd acele locuri și acele minuni ale vieții omenești. După sosirea la locul de baștină, luni la rând, pare că eram căzut din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
curajul să: “nu-i fie frică”. -ÎNȚELEPCIUNE Va ști că niciodată nu va putea dobândi înțelepciunea absolută, întotdeauna va mai fi loc. Iar uneori o va dobândi chiar și cu lacrimi. -RĂBDARE Se va înarma cu răbdare în momente de restriște. -PASIUNE Se va naște din lucrurile pe care le face, deoarece le face bine. -RESPECTUL Se va respecta pe ea însăși și apoi va aștepta respectul celorlalți. -TALENT Își va descoperi talente când alții încep să “plângă” de plictiseală. -DESTIN
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
care Îi considera „adevărați” Între truditorii cuvântului - chiar acesta era sensul, „trudă”, pe care Îl atribuia, apăsat, muncii literare. Era el Însuși un acerb, nu doar inspirat, salahor al scrisului, deloc grăbit să-și publice noi cărți În vremuri de restriște, fără să bănuiască Încă În acel timp că nici chiar după surparea dictaturii nu va mai apărea, pentru cultură, cea mai bună dintre lumi. La Berlin, Herr Bănulescu avea deja printre funcționarii de la DAAD o bună reputație, se vorbea despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
mai bine de trei săptămâni. În fiecare noapte, înțelegi, în fiecare noapte Cotroceniul se preschimbă în Ierusalim, tot așa cum în locul îngerului vine Iisus. Se lăsă liniște grea. În odaie nu erau domnul și mitropolitul țării, erau doi prieteni alături, la restriște și la bucurie. Zâmbetul liniștit pe fața prelatului lăsase locul unei expresii de compasiune. — Spune, Șerbane, spune. — Înțelege, știu de fiecare dată că nu mă pot arunca în apă, știu că va veni Iisus și că mă va găsi olog
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
frământările puseră iar stăpânire pe mintea și sufletul lui Mihai. Își dădea seama că exista un blestem în neamul lor, al Cantacuzinilor, care-i făcea să se dezbine atunci când le era bine, uitând de solidaritatea care-i ținuse uniți la restriște. Imagini din trecutul depărtat veneau și se suprapuneau peste altele de ieri, alaltăieri, împletindu-se cu cele pe care nu le văzuse dar le născocise el pe când asculta povestirile mamei sale, doamna Ilinca. Răsăreau proaspete, bogate în toate amănuntele care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ei măcar un măr de la vecini. De! Ce să-i faci?! Acum stau pe jilțuri și Împart dreptatea, dar te Întrebi, pe drept cuvânt: a cui dreptate și pentru ce? Vă spun eu, dragilor: "dreptatea" acestor "vremi de bejenie și restriște", care se proclamă "democrație". Rezultatul?! Simplu: unul dintre acești copii a devenit ceea ce au vrut cei ce Împart dreptatea: un infractor, care circulă dintr-o pedeapsă În alta și dintr-o pușcărie În alta. Iar ceilalți nu mai Îndrăznesc nici
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
nașterea copilului, i-au cerut prelatului să le dea o directivă de educație, un fel de sfat duhovnicesc. Monseniorul a zis: „Învățați-l greaca de mic.“ Și așa a deprins Radu Hâncu de mic limba greacă. Târziu, în timpuri de restriște, se pare că Radu Hâncu a băgat în pușcărie, sau a contribuit la condamnarea mai multor persoane care îl cunoscuseră pe Monseniorul. Când a ajuns la colonia Grădina, zvonul că e turnător a ajuns odată cu el. Eu i-am luat
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
duce numai la protest și revoltă, ci implică și o slăbire a naturii organice, devenită incapabilă de energia firească a gesturilor elementare și izolată stângaci în incapacitatea profundă de a face față nevoilor zilnice de investiție organică în timpuri de restriște. Când vremurile devin tulburi, cei care s-au supus prea mult aspectelor exterioare ale civilizației nu mai pot găsi în ei resursele necesare ca să poată supraviețui situațiilor de constrângere, de care istoria nu duce niciodată lipsă; are loc atunci un
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
din București, într-o aripă specială, izolată față de clădirea institutului, cu cursuri regulate și cu un regim mai avantajos privind hrana și cazarea. Regăseam în sfârșit Bucureștiul, după patru ani de surghiun la Sibiu! Brusc, toate apetiturile unei vieți fără restriște au năvălit în mine. Nu regretam deloc liniștea studioasă a Sibiului, cu ritualul lui cultural odihnitor și cu beneficiul unor cursuri în care profesorii - cei mai mulți - își vedeau serios de treabă, fără să fie ispitiți, ca la București, de compromisuri grave
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
pagini (publicarea ei completă începe anul acesta la editura "Humanitas"), fiind pesemne ultimul metafizician mare al secolului și ultimul autor al unui Tratat de ontologie, și o alta, nu mai puțin importantă, de salvator al spiritelor într-un timp de restriște ale cărui efecte nu pot fi nici măsurate și nici bănuite. România nu a avut o mișcare asemănătoare Cartei '77 și nici una de tipul Solidarnost. Faptul că acest lucru nu a fost cu putință este poate meritul Securității române sau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aș fi stat cu el zi de zi și, așa credeam cel puțin, când aș fi putut recupera timpul nostru pierdut. Acum aș fi avut, în sfârșit, ocazia să-i arăt cine sânt și să-i fac dovada că, în ciuda restriștilor nesemnificative ale unui destin care ne ținuse departe unul de altul, eu eram un tată minunat și cu drepturi depline, care, iată, se întrupa în cele din urmă descinzând direct din cerul transcendental al unei paternități neștirbite, dintr-o relație
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
căruia suferă în primul rând cel instalat în mijlocul acestei păcăleli ontologice. Orice înzestrare poate fi înecată în incapacitatea de a compune cu tine. Cauza acestei incapacități nici nu mai contează. Că ea se exprimă prin lene, destrămare interioară sau prin restriște istorică și neașezare socială, rezultatul e mereu același: o așteptare neîmplinită, o promisiune făcută praf. miercuri, 19 septembrie Așa cum nu ne putem trăi moartea prin "moartea celorlalți" decât într-un sens vag și discutabil, nu ne putem reprezenta vârstele pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]