542 matches
-
care se repetă; Mct masa moleculara teoretică dintre două reticulări; X este nr.moli de reticulant/ nr. moli monomer monovinilic; Mc valoarea experimentală a masei moleculare medii între două reticulări Monomerul divinilic favorizează reticularea efectivă ceea ce determină creșterea densității de reticulare. Deoarece într-o rețea polimeră reticulările au o distribuție întâmplătoare, compușii obținuți trebuie caracterizați printr-o densitate de reticulare globală, care reprezintă fracția de unități structurale implicate în acest proces. Variația densității de reticulare, q, funcție de cantitatea de DVB (figura
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
monovinilic; Mc valoarea experimentală a masei moleculare medii între două reticulări Monomerul divinilic favorizează reticularea efectivă ceea ce determină creșterea densității de reticulare. Deoarece într-o rețea polimeră reticulările au o distribuție întâmplătoare, compușii obținuți trebuie caracterizați printr-o densitate de reticulare globală, care reprezintă fracția de unități structurale implicate în acest proces. Variația densității de reticulare, q, funcție de cantitatea de DVB (figura 5) și respectiv funcție de solvent (figura 6), arată cum variază structura reticulată a polimerilor funcție de condițiile de sinteză. Prezența
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
efectivă ceea ce determină creșterea densității de reticulare. Deoarece într-o rețea polimeră reticulările au o distribuție întâmplătoare, compușii obținuți trebuie caracterizați printr-o densitate de reticulare globală, care reprezintă fracția de unități structurale implicate în acest proces. Variația densității de reticulare, q, funcție de cantitatea de DVB (figura 5) și respectiv funcție de solvent (figura 6), arată cum variază structura reticulată a polimerilor funcție de condițiile de sinteză. Prezența diluantului favorizează apariția ciclizărilor, ceea ce determină o limitare a participării legăturilor duble pendante din interiorul
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
probele 1-3 ). Probele cu un conținut mic de DVB (probele 1 și 2) au mase moleculare mari între două reticulări, aceasta datorită creșterii efectului de împiedicare sterică ce apare în condițiile reticulării. Se constată că forma curbelor variației densității de reticulare funcție de cantitatea de solvent este asemănătoare pentru toate probele sintetizate, ceea ce ne permite să afirmăm că, la o cantitate constantă de DVB, mecanismul reacției de reticulare este același și direct proporțional cu cantitatea de solvent (influența diluției sistemului de polimerizare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
sterică ce apare în condițiile reticulării. Se constată că forma curbelor variației densității de reticulare funcție de cantitatea de solvent este asemănătoare pentru toate probele sintetizate, ceea ce ne permite să afirmăm că, la o cantitate constantă de DVB, mecanismul reacției de reticulare este același și direct proporțional cu cantitatea de solvent (influența diluției sistemului de polimerizare reticulantă). Mecanismul reticulării. În reacția de reticulare, molecula primară se adiționează la legătura dublă pendantă a polimerului primar, formând o reticulare între două molecule polimere primare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
pentru toate probele sintetizate, ceea ce ne permite să afirmăm că, la o cantitate constantă de DVB, mecanismul reacției de reticulare este același și direct proporțional cu cantitatea de solvent (influența diluției sistemului de polimerizare reticulantă). Mecanismul reticulării. În reacția de reticulare, molecula primară se adiționează la legătura dublă pendantă a polimerului primar, formând o reticulare între două molecule polimere primare. Fiecare macroradical devine centrul de formare a unui “microgel monocatenar” care conține duble legături pendante. Reacțiile posibile ale unui asemenea macroradical
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
de DVB, mecanismul reacției de reticulare este același și direct proporțional cu cantitatea de solvent (influența diluției sistemului de polimerizare reticulantă). Mecanismul reticulării. În reacția de reticulare, molecula primară se adiționează la legătura dublă pendantă a polimerului primar, formând o reticulare între două molecule polimere primare. Fiecare macroradical devine centrul de formare a unui “microgel monocatenar” care conține duble legături pendante. Reacțiile posibile ale unui asemenea macroradical sunt prezentate în schema 3. Schema 3. Reacții posibile în timpul procesului de reticulare În
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
o reticulare între două molecule polimere primare. Fiecare macroradical devine centrul de formare a unui “microgel monocatenar” care conține duble legături pendante. Reacțiile posibile ale unui asemenea macroradical sunt prezentate în schema 3. Schema 3. Reacții posibile în timpul procesului de reticulare În aceste reacții, catena crescătoare fie adiționează monomer prin reacția de propagare, fie reacționează cu un copolimer liniar prin reacție de reticulare intermoleculară. Dacă monomerul divinilic este incorporat la catena crescătoare, legătura 157 dublă pendantă este treptat transformată în unități
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
Reacțiile posibile ale unui asemenea macroradical sunt prezentate în schema 3. Schema 3. Reacții posibile în timpul procesului de reticulare În aceste reacții, catena crescătoare fie adiționează monomer prin reacția de propagare, fie reacționează cu un copolimer liniar prin reacție de reticulare intermoleculară. Dacă monomerul divinilic este incorporat la catena crescătoare, legătura 157 dublă pendantă este treptat transformată în unități cu ambele duble legături reticulate. Macroradicalul crescător poate ataca gruparea dublă pendantă existentă pe aceeași macromoleculă sau poate participa la reticulare intramoleculară
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
de reticulare intermoleculară. Dacă monomerul divinilic este incorporat la catena crescătoare, legătura 157 dublă pendantă este treptat transformată în unități cu ambele duble legături reticulate. Macroradicalul crescător poate ataca gruparea dublă pendantă existentă pe aceeași macromoleculă sau poate participa la reticulare intramoleculară, rezultând astfel catene liniare conținând mici închideri de cicluri. Reacțiile intramoleculare determină descreșterea reactivității legăturilor duble pendante și explică de ce la cuplarea reticulantă a monomerilor în produsul final rămâne întotdeauna o cantitate de duble legături pendante nereacționate. Aceasta este
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
Aceasta este explicația faptului că produșii reticulați prezintă o mare neomogeneitate internă. Comparând valorile experimentale Mc obținute din determinări de umflare la echilibru cu valorile teoretice Mct obținute din rapoartele inițiale utilizate în sinteză, se poate aproxima mecanismul reacției de reticulare . Pentru aceasta s-a utilizat ecuația: Mctâ2Mr/X unde: Mr greutatea moleculară a unității care se repetă; X nr. moli reticulant/ nr. moli componentă monovinilică. Dacă se determină experimental valoarea Mc, atunci raportul Mc/Mct reprezintă gradul de polimerizare al
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
polimerilor cu structură permanent poroase, așa după cum se observă în Introducerea diluantului produce câteva efecte speciale asupra proprietăților copolimerilor sintetizați. Astfel, creșterea cantității de diluant (scăderea fg), duce la creșterea probabilității reacției de ciclizare și implicit la scăderea reacțiilor de reticulare. Diferențele care apar între densitatea specifică și cea aparentă precum și valorile diferite ale porozității structurilor obținute arată că atât cantitatea cât și calitatea diluantului contribuie la formarea structurii macroreticulare a perlelor /36/. Astfel, cea mai mare porozitate se obține la
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
la umflare; φ fracția volumară a polimerului în stare umflată; χ parametrul de interacțiune Flory Huggins; Mc — masa moleculară medie dintre două reticulări. Reacțiile specifice mecanismului radicalic de polimerizare reticulantă -când reacția de propagare liniară este simultană cu cea de reticulare și ciclizare pot fi dirijate din sinteză și determină caracteristicile polimerilor reticulați. Copolimerizarea reticulantă dintre CPMI și TMPTA poate avea loc loc conform schemei de reacție 4, după unul din mecanismele prezentate a, b sau c. Scăderea masei moleculare medii
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
polimerilor reticulați. Copolimerizarea reticulantă dintre CPMI și TMPTA poate avea loc loc conform schemei de reacție 4, după unul din mecanismele prezentate a, b sau c. Scăderea masei moleculare medii dintre două reticulări este o consecință a creșterii densității de reticulare în condițiile de sinteză date. Cu cât distanța dintre două unități ce reticulează este mai mică, cu atât efectul de împiedicare sterică crește și în consecință numărul de reticulări este mai mic. Așa cum se observă în tabelul 7, valorile Mc
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
polimere este favorizată de creșterea cantității mediului inert. a) Temperaqtura initială de descompunere; b) Temperatura corespunzătoare vitezei maxime de descompunere ; c) Temperatura finală; d) Ea — energia de activare; e) n — ordinul de reacție Deoarece reticulările sunt întâmplătoare, o densitate de reticulare mare (așa cum este la copolimerul Co-3), presupune o structură neomogenă compactă. Valoarea mică a porozității (P%21,67) și o reticulare puternică este caracteristică polimerilor cu o bună stabilitate termică. Din acest motiv, descompunerea termică a polimerilor reticulați /16/ depinde
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
Temperatura finală; d) Ea — energia de activare; e) n — ordinul de reacție Deoarece reticulările sunt întâmplătoare, o densitate de reticulare mare (așa cum este la copolimerul Co-3), presupune o structură neomogenă compactă. Valoarea mică a porozității (P%21,67) și o reticulare puternică este caracteristică polimerilor cu o bună stabilitate termică. Din acest motiv, descompunerea termică a polimerilor reticulați /16/ depinde de condițiile de sinteză, așa după cum rezultă și din tabelul 8. Comportarea termogravimetrică a poli(TMPTA —co-CPMI) a fost urmărită în
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
III, care începe la 400 °C, este în mod obișnuit atribuit reacțiilor de descompunere precum și proceselor de pierdere a compușilor ușor volatili. Valorile Ea, mai mari decât cele din stadiile anterioare, sunt consecința complexității structurilor copolimerilor precum și a gradului de reticulare a catenelor polimere / 40, 41/ . Variația sinuoasă a energiei de activare funcție de gradul de transformare ,α, ( figura 9) pentru copolimerii Co-1 și Co-2 indică un mare număr de schimbări în timpul procesului de degradare. Creșterea sau descreșterea lui Ea poate fi
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
se schimbă prea mult în acest interval. Pentru cele mai complicate procese de degradare Ea variază neliniar funcție de α și reflectă modificarea mecanismului de reacție. Există o bună corelație între Ea, α și Mc, ca dovadă a mecanismului complex de reticulare care are loc la formarea copolimerilor macroporoși. În concluzie, degradarea termică poate fi considerată consecința unui ansamblu de factori: parametrii termodinamici ai sintezei, parametrii de solubilitate ai diluanților și structura chimică și morfologică a copolimerilor reticulați rezultați. Astfel, proba A6
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
reticulați rezultați. Astfel, proba A6, cea mai stabilă din punct de vedere termic, a fost realizată în prezența celei mai mici cantități de mediu inert, iar calitatea termodinamică a acestuia a permis realizarea unui echilibru între reacțiile de ciclizare și reticulare. Concluzii Utilizând tehnica polimerizării în suspensie au fost preparați noi copolimeri reticulați sub formă de perle, pe bază de trimetilolpropan triacrilat și N-p-carboxifenil-maleimidă. Caracterizarea acestor copolimeri a permis studierea relației sinteză-proprietăți. Mecanismul de copolimerizare reticulantă radicalică este complex și duce
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
smalțul. Pulpa dentară conține aceleași straturi, dar este sediul unor modificări regresive ce se instalează destul de precoce și interesează o bună parte din structurile pulpare: elementele fasciculate domină în detrimentul celor celulare, odontoblaștii suferă o degenerescentă vacuolară pe fondul de atrofie reticulară generalizată, se produce o calcifiere a structurilor pulpare. Vasele sunt dilatate, cu pereții îngroșați, iar fibrele nervoase sunt sediul unor fenomene degenerative. De aici rezultă o reducere marcată a capacității de apărare a pulpei, prin scăderea capacității de depunere a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
loc datorită revenirii calciului citosolic la valorile de repaus, ca urmare a faptului că repolarizarea sarcolemei întrerupe influxul de calciu și astfel CICR se stinge treptat, pe măsură ce calciul suplimentar este expulzat din citosol, prin activitatea pompelor de calciu (sarcolemală și reticulară), la care se adaugă antiportul Na/Ca sarcolemal (3:1, transport activ secundar bazat pe gradientul de sodiu menținut de pompa de sodiu). Inhibarea pompei de sodiu de către agnți cardiotonici din clasa digitalice duce la creșterea nivelelelor de calciu activator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
noradrenalină. Creșterea contractilității miocardului (efect inotrop pozitiv) de către catecolamine este mediată de β1 adrenoceptori post-sinaptici, care cresc cAMP, cu creșterea influxului de calciu în timpul potențialului de acțiune. Foforilarea PKA-dependentă a fosfolambanului înlătură efectul tonic al acestuia de inhibare a pompei reticulare de calciu, ducând la scurtarea sistolei prin creșterea captării calciului de către reticulul sarcoplasmic. Creșterea adrenergică a frecvenței de descărcare a impulsurilor la nivelul nodului sinoatrial (efect cronotrop pozitiv) este de asemeni mediată de către β1 adrenoceptori și implică o mai rapidă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și eliberare reticulară. La fel ca în multe alte linii de semnalizare intracelulară, calciul formează un complex cu calmodulina, care asigură activarea NOS. NOS necesită cel puțin cinci cofactori pentru acțiune optimă: NADPH, tetrahidrobiopterina, FAD, FMN și o grupare heminică (protoporfirina IX). Funcțiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Aurora, 2, 1993, pp. 111-137; 3, 1994, pp. 9-11, 47-74; 4, 1994, pp. 33-48. 38. Al. Husar, Ideea europeană sau Noi și Europa (istorie, cultură, civilizație) (Iași, Institutul european; Chișinău, Hyperion, 1993). 39. Sorin Antohi, Europa comunitară, Europa culturală: Identități reticulare (Alocuțiune la Forumul Rețelelor Culturale Europene, peleș, Sinaia, 17 septembrie 1993), in: 22, IV, 37, 22 28 septembrie 1993. 40. Adrian Niculescu, prima intrare a României în Europa: pașoptiștii, in: 22, V, 37-43, 28 septembrie-3 noiembrie 1993. 41. Adrian Dinu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
rol foarte important în procesul de imobilizare a enzimelor pe suporturi acrilice din următoarele motive: consumă grupele aminice primare rămase nereacționate în procesul de imobilizare ionică a enzimei, înlăturând tendința de adsorbție specifică a preparatului enzimatic; crearea unor punți de reticulare suplimentară față de reticularea inițială ceea ce îmbunătățește 182 caracteristicile fizico-mecanice ale preparatului enzimatic [18]. b). activarea suporturilor prin reacția de condensare a grupărilor carboxilice cu carbodiimide. c). activare prin reacția de amidare cu hidrat de hidrazină a grupelor carboxilice sau aminice
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]