93,972 matches
-
o reprezintă, însă, numirea ca director al Centrului Cultural Român de la Paris a lui Virgil Tănase. Exact, omul care a adus, prin anii optzeci, România pe prima pagină a ziarelor franceze. Lucrând cu diverse servicii secrete, "omul de cultură" a reușit să provoace o harababură de nedescris, în care spionajul și setea de notorietate se amestecau în cel mai abject mod cu putință. Nu cunosc nici meritele politice, nici opera artistică a d-lui Tănase Virgil. Dar simplul fapt de a
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
Stimată doamnă Valentová, Am citit cu emoție articolul dvs. despre comemorarea lui Jan Palach, publicat în revista România Literară nr. 5/2003. Eram un tânăr de 25 de ani, în primul an de căsătorie, când am reușit, cu soția, să facem o excursie "prin ONT" în Cehoslovacia și Ungaria. (Recent, m-am uitat la diapozitivele făcute în acea perioadă...). Am ajuns la Praga, unde am stat într-un hotel oarecare, iar un ghid - un om în vârstă
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
locului, dar nimeni nu-i cunoscuse nici un logodnic cînd s-a măritat, împotriva voinței părinților, cu telegrafistul satului. Virtuțile ei cele mai renumite începînd de atunci erau simțul umorului și sănătatea de fier pe care vitregiile sorții n-aveau să reușească s-o distrugă în lunga ei viață. Dar cea mai surprinzătoare și tot începînd de atunci și cea mai greu de bănuit virtute stătea în talentul nemaipomenit cu care izbutea să-și ascundă extraordinara tărie de caracter: un Leu perfect
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
la Fălticeni, la socrul său, pentru cîteva zile, că acel concurs de la Iași tocmai se desfășurase, avusese senzația că cerul căzuse peste el. Dar Dumnezeu le rînduiește pe toate. Și le rînduiește bine pentru oamenii cei buni. La concus nu reușise nici un candidat, așa că profesorii ieșeni de la Belle Arte se duseseră la Minister să ceară chemarea lui Ion Irimescu la catedră la Iași, solicitare, dealtfel, acceptată. Misiva de la Iași venise într-o zi de 1 aprilie, încît el, voluptosul creator de
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
viza de plecare este barată. E valabilă doar cea de sosire. Poate rămâne în URSS cât îi poftește inima. Plecarea, însă, e cu totul altceva. Se repetă povestea consulului turc care încearcă să-și părăsească postul din Erevan fără a reuși decât cu eforturi penibile, și asta după șase luni. Cei doi, Simenon și consulul, trăiesc zece zile în același hotel ieftin din fața aceluiași port în care n-au dreptul de a intra, privind cu exasperare aceleași vapoare care ridică ancora
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
doar experiența romanelor polițiste i-o conferă, Simenon aleargă în urma diplomatului, înmânându-i două mesaje, unul către ambasadorul Franței în Turcia, celălalt către redacția ziarului "Le Jour". Pentru aceste mesaje, solicită un act semnat de mâna consulului. Iar când acesta reușește să urce pe vas, ieșind de sub jurisdicția sovietică, scriitorul își pune în aplicare, febril, planul de salvare. Intră în sediul G.P.U., îl caută pe comandant, nu-l găsește, dar se năpustește fără a putea fi oprit în biroul adjunctului
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
iar acest lucru trebuie reținut în mod special - un artist, un martor și o instanță, un apologet al umanismului și un exeget melancolic al omului, un vizionar și o conștiință lucidă, o victimă circumstanțială și un învingător în absolut. El reușește să contrapună ritmurilor istoriei, cu o forță greu de evaluat la o privire superficială, propriile sale răspunsuri, speranțe și utopii. Este dificil de găsit, în întreaga noastră pictură cultă, o a doua personalitate în măsură să comenteze, cu atîta autenticitate
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
consoleze cu "servicii complete"), dar aeriană (jucată, cu vizibil efort, de Elisabeth Hurley) află cu stupoare, printr-un concurs de împrejurări, că soțul ei milionar tocmai vrea să divorțeze, și citația e pe drum. În clipa în care virtuala "pîrîtă" reușește să-și facă un aliat din tînărul portărel, avocat ratat și fabricant artizanal de vinuri care nu se pot bea (jucat, tot cu vizibil efort, de Matthew Perry) -, aflăm că, dacă procesul de divorț se va desfășura în statul Texas
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
spate, cît mai departe, în interiorul taurului!... Sau, cei doi, fără un ban în buzunar și cu cărțile de credit anulate, ajung la un motel, noaptea, și vor să-l convingă pe recepționer să le dea o cameră gratis; pentru că nu reușesc nicicum, ea are, scurt pe doi, ideea salvatoare: aceea de a-i arăta recepționerului... sînii ei! Spectatorii sînt privați de priveliște, sînii goi nu se văd, din păcate, pe ecran; sau poate din fericire: fiecare e liber să și-i
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
abia în momentul cînd îi alungi pe ceilalți, firul se rupe ? Cîți sînt dispuși să întindă o mînă, să dea o mînă de ajutor ? Abia cînd întrevezi succesul trebuie să te temi. Cineva, un loser, spunea: nu e nevoie să reușești, ca să perseverezi. Numai că, în societatea noastră, există o nuanță în plus: nu e nevoie să reușim, ca să perseverăm în greșeală.
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
mînă, să dea o mînă de ajutor ? Abia cînd întrevezi succesul trebuie să te temi. Cineva, un loser, spunea: nu e nevoie să reușești, ca să perseverezi. Numai că, în societatea noastră, există o nuanță în plus: nu e nevoie să reușim, ca să perseverăm în greșeală.
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
câmpul peisagistic al publicațiilor din emigrație și aproape neștiute de specialiștii din țară. Totuși, distingem în varietatea rubricilor voința cuprinderii a cât mai multor nume care aliază literatura scriitorilor din exil cu a celor din țară. A celor care au reușit să-și mențină suflul interior, moralmente intact, și voința lor explicită a păstrării acestui suflu în relieful ideilor cuprinse în paginile lor. O seamă de cuvinte, Povestea vorbei, Carte de cetire preiau articulațiile adânci ale scriitorilor clasici și moderni, (numele
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
bune și că s-a îmbogățit, s-a nuanțat vocea naratorului, un argument în plus motivațiilor mele de mai sus. Deși secundar și episodic, personajul interpretat de Mihai Dinvale, depravatul dramaturg Cue, și îndeosebi relația directă cu Humbert - Ștefan Iordache, reușește să aducă acea stare specială și bizară a unei lumi cu care protagonistul se ciocnește nas în nas, tensiunea demistificărilor și năuceala care îi cuprinde, deopotrivă pe cei doi, din pricini diferite: Humbert caută răzbunarea cu orice preț și în numele
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
a fost întilnirea cu doamna Bulandra, după anii minunațt petrecuți la Craiova cu Vlad Mugur și cu alți colegi iluștri - Amza Pellea, Silvia Popovici, Gheorghe Cozorici. Aici a fost întîlnirea cu Liviu Ciulei, regizorul și directorul de teatru care a reușit să gîndească și să formeze una dintre cele mai solide și remarcabile trupe de teatru, profesionistă, performantă, occidentală. Victor Rebengiuc și-a petrecut un timp alături, fidel, de marele profesor, de regizorul Radu Penciulescu în încercarea fondării și organizării Teatrului
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
și istoric literar. În ce ipostază v-ați simțit cel mai bine? - Trebuie să mărturisesc, poate cu oarecare jenă, că mi-a plăcut mai mult viața de editor decât aceea de profesor. Cariera de profesor mi-a plăcut în măsura în care am reușit să mă restrâng (mai ales în ultima vreme) la niște cursuri speciale care au devenit cărți. Dar ca editor am avut satisfacții mult mai mari. Oricât de greu era să circuli în lume pe vremea dictaturii, am fost la mai
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
intercession de la B. Cath. Tekakwith, 1696, din arhivele Colegiului Sante-Marie - mărturiile m-au făcut să mă cred specialist. Am început să fac planuri, cum ar fi un curs pentru anii terminali. Am uitat cine sunt. Am uitat că n-am reușit niciodată să-nvăț să cânt la muzicuță. Am uitat că am renunțat la chitară fiindcă acordul fa îmi sângera degetele. Am uitat de șosetele scorțoase din cauza spermei. Am încercat să traversez Ciuma într-o gondolă, tânăr tenor gata să fie
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
informații atît de variate. în ciuda unor iminente și reale dificultăți de stabilire a criteriilor diferențiatoare, Monica Mihaela Busuioc ne oferă prin Munca și răsplata ei un studiu demn de toată lauda nu atît datorită caracterului exhaustiv, cît rigurozității cu care reușește - cred, definitiv - să articuleze structura unei întregi și complicate terminologii. Un studiu fundamental, probabil rezultat al unor ani întregi de cercetare. Monica Mihaela Busuioc - Munca și răsplata ei: Secolele XVII - XVIII. Studiu de terminologie, Cuvînt înainte de Dinu C. Giurescu, Fundația
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
de tentații de a studia puțin abc-ul alchimiei. La noi însă, apariția editorială nu a spart granițele unui anumit public, deși în lume romanul era un bestseller al literaturii contemporane. Două întîmplări au readus anul acesta Alchimistul pe piață, reușind, de data asta, să-l transforme într-un eveniment, chiar dacă discutabil pe anumite paliere: republicarea cărții la Editura Humanitas (în traducerea Gabrielei Banu) și spectacolul tinerei regizoare Anca Maria Colțeanu de la Teatrul Odeon, după o dramatizare făcută de dramaturgul Radu
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
de Mircea Eliade lui Păunescu este o "minciună gogonată" pusă în cîrca savantului român de peste hotare. Mai mult, Cronicarul vine și cu o supoziție personală: "De ce n-am accepta că atunci cînd A.P. s-a întîlnit cu M.E., el a reușit un tur de forță, convingîndu-l, cel puțin vremelnic, pe acesta asupra însușirilor lui Ceaușescu..." Cronicarul mai spune: "Nu știm cît e de adevărat acel interviu..." Să fi fost o discuție nedestinată publicității din care A.P. să fi făcut un interviu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
emisiunilor cu acest profil. Caracterul contraproductiv al acestei atitudini a fost cu claritate pus în lumină de rezultatele recentei monitorizări. Dezbaterea din 20 iunie ar putea avea o semnificație majoră din perspectiva preocupărilor de �protejare a limbii române" dacă ar reuși să convingă factorii �operativi" din mass-media că (și ei) pot greși (și) ca exprimare (a cărei corectitudine nu derivă automat din simpla angajare într-o formă de activitate mediatică) și că buna cunoaștere și corecta folosire a limbii române reprezintă
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
Pitorești și expresive, așa că lectura lor merită atenție sporită. Analiza e una convingătoare, ce îmbină farmecul arhaic al culturii tradiționale cu o pătrunzătoare înțelegere a teoriilor antropologice asupra sacrului. E interesant studiul Narcisei Alexandra Știucă prin felul în care autoarea reușește să îmbine observația și analiza etnologică cu cea antropologică. O reușită a lucrării, pentru că în acest fel subiectul abordat e pus în lumină dintr-o perspectivă proaspătă, ce aliază interpretări mai vechi cu analize recente și în principiu nu foarte
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
să se distreze, vine la mare să uite, să se relaxeze... să citească în voie. Pe plajă, un bărbat tînăr citește o carte a lui Denis Delettant. O tînără citește la rîndul ei de cîteva ore bune și cu greu reușesc să descifrez numele de pe coperta întunecată, cu desene gotice: Poe. Se citesc foarte multe reviste, bineînțeles. În Vama Veche se găsesc toate și chiar și cîteva ziare, dimineața. De asemenea, în fața complexului Bibi, există un cort pe care scrie Humanitas
Ce se citește la mare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15030_a_16355]
-
citesc foarte multe reviste, bineînțeles. În Vama Veche se găsesc toate și chiar și cîteva ziare, dimineața. De asemenea, în fața complexului Bibi, există un cort pe care scrie Humanitas și în care se văd teancuri de cărți, dar nu am reușit să aflu ce e cu acel cort și nici nu l-am văzut deschis cît am fost acolo. Un băiat pe prosop în fața mea citește o carte franțuzească. Dar o ține în așa fel încît nici eu, nici Costi nu
Ce se citește la mare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15030_a_16355]
-
să aflu ce e cu acel cort și nici nu l-am văzut deschis cît am fost acolo. Un băiat pe prosop în fața mea citește o carte franțuzească. Dar o ține în așa fel încît nici eu, nici Costi nu reușim să ne dăm seama ce carte e. Cît despre mine, în fiecare an la mare am un ritual. Recitesc Ovidiu. Am un exemplar îngălbenit, pe hîrtie poroasă, apărut în 1957 la Editura pentru Literatură și Artă. Traducerea e a lui
Ce se citește la mare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15030_a_16355]
-
a scrie, mania de a scrie, viciul mîinii, cum numea nu mai știu cine scrisul. Cum ați debutat? Am tot debutat, deși n-aș vrea să par trufaș și să zic, precum Arghezi, �am rămas debutant în perpetuitate". N-am reușit să debutez, cum mi-aș fi dorit, nici în pioniereștile reviste de pe-atunci �Luminița", nici în �Cutezătorii", deși am trimis producțiuni la redacțiile lor bucureștene, am debutat târziu, întâi într-o revistă manuscrisă (am �scos" doar două numere, dacă
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]