2,257 matches
-
mulți alții. E necesar să precizez că istoricul și criticul literar Perpessicius a relevat, pentru întâia oară, semnificația și importanța corespondenței lui Panait Istrati privitoare la „cariera epică, ce avea să culmineze cu romanul Boierul, a lui Romulus Cioflec“1. Revelatoare, din multiple puncte de vedere, sunt și cele două epistole, încă necunoscute, ale lui Romulus Cioflec trimise lui Liviu Rebreanu care, absorbit de marile probleme ale momentului, nu dispune reprezentarea piesei Cupa Domeniilor pe scena Teatrului Național din București. Cauzele
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
România liberă, unde a fost reporter. S-a înscris la doctorat avându-l ca temă pe Vasile Voiculescu și a adunat un imens material biografic. Din motive care, deocamdată, ne scapă, nu a finalizat o monografie a poetului de la Pârscov. Revelatoare mi se par a fi epistolele primite de la poetul și istoricul literar G. G. Ursu (1911-1980), precum și de la folcloristul Ion Nijloveanu (1913-2000), care l-au stimulat și susținut în cercetarea operei și biografiei unuia dintre cei mai însemnați scriitori. În
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
Sorbona și la École des Hautes Études din Paris. Gândurile acestea mi-au fost sugerate de lectura unor epistole ale lui Sever Pop trimise din exil lui Ovid Densușianu, Ioan Bianu, Nicolae Cartojan, Grigore Nandriș, Al. Rosetti și Romulus Todoran. Revelatoare sunt și cele trimise lui Nicolae Cartojan pentru care a manifestat o autentică prețuire. * Apoldul de Jos, 3 august 1928 Sibiu - Post-restant Domnule Cartojan, La plecarea mea din Cluj, lucrarea 4 dșumneațvșoastrăț din Dacoroumania era culeasă și dădusem instrucții funcționarului
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
noi și ai noștri ți se adaugă ție»”. Subtil cunoscător al normelor narativității, scriitorul alternează procedee diverse (descrierea, observația unor tipuri umane, excursul anamnetic, tehnica digresiunii, glisarea de la un moment cronologic distinct la altul). Tensiunea cărții rezultă din forța detaliului revelator, din evocarea pregnantă, din descrierile minuțioase, de amplă rezonanță afectivă: „Își legară fâșiile de așternuturi în jurul picioarelor, altfel tălpile goale s-ar fi lipit de pământ și oamenii n-ar mai fi avut putere să și le smulgă din noroi
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului și epistolografului George Topîrceanu (1886-1937) continuă să surprindă prin noi și revelatoare aspecte. Unul dintre acestea este cel de mentor al tinerilor scriitori, cărora le citește manuscrisele cu maximă atenție, le corijează, unde este nevoie, face observații pertinente, le dă sfaturi și le scrie lungi și edificatoare epistole. George Topîrceanu mărturisea căcinci
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
noi. Literatura sa epistolară, atât cât se cunoaș te până acum, conține o sumă apreciabilă de note, precizări și portretizări ce contribuie la o mai dreaptă cunoaștere și înțelegere a evenimentelor și oamenilor din spațiul spiritual național. Și nu numai. Revelatoare, sub multiple aspecte, sunt epistolele trimise lui N. Iorga, E. Lovinescu, Ion Petrovici, Camil Petrescu, Ion Barbu, Ion Pillat, G. Călinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, Alexandru Ciorănescu, Cezar Petrescu și altora, în care se destăinuie, fără echivoc, și care vor contribui
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
-și cultive progresul. Dincolo de aceste aspecte, însușite, Ioan T. Morar e interesat de mecanismul conștiinței în oglinda etniei refuzate. Prin urmare, Adevărul, asprul adevăr, cum suna celebrul aforism din Roșu și negru, se constituie și în romanul nostru ca centru revelator. Doar că Ioan T. Morar schimbă ceva în ordinea lucrurilor, evident forțând mobilitățile cunoscute. El transferă cei patru vectori stendhalieni (voința, ideologia, banul, parvenitismul) într-un joc ironic, nu o dată plin de cinism: frontiera dintre două epoci ireconciliabile trăite prin intermediul
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
de perioadă (și mai ales de dedesubturile ei) imperativă. Cele mai interesante capitole sunt însă acelea în care politicul nu apare în dimensiunea lui nemijlocită, ci pe post de fundal, de perdea de circumstanțe ale spectacolului lumii literare. O situație revelatoare e aceea legată de delimitarea lui Brad față de Mihai Beniuc (survenind public în timpul Conferinței pe țară a scriitorilor, din februarie 1965). Momentul admite, în funcție de partizanate, mai multe versiuni. Una a victimei și a acoliților acesteia, care vorbesc despre un adevărat
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
de fond. De acest palimpsest, evident, Brad n-a avut știință. Dar a trebuit să-i tragă ani de-a rândul ponoasele (printre care s-a numărat și deteriorarea temporară a raporturilor cu Mircea Zaciu). Detalii, cum am mai spus, revelatoare pentru istoria literară. Trecând dincolo de zona aceasta gri, a politicii literare, câteva cuvinte despre literatură pur și simplu: avem, în Convorbiri... confesiunea unui memorialist care nu face rabat de la o eleganță și sociabilitate. Le-a practicat de la bun început, întâi
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
ce atinge? Judecat din perspectiva trilogiilor, Blaga e un spirit uns cu toate alifiile, prea versat pentru a nu ști să ocolească romanțele retrospective. Și atunci cum se poate ca un spirit atît de tăios în analiza „metaforelor plasticizante” și „revelatorii” să fie atît de moale în cercetarea propriei vieți? Răspunsul stă în fatidica unilateralitate a oricărui creator. Blaga are cu precădere o natură teoretică, de aleasă aplecare spre dezvoltarea mitică a unor detalii prozaice, dar o natură căreia îi lipsește
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
Americii. Ștefan Baciu a scris câteva mii de epistole, aflate azi în arhive particulare și în biblioteci publice, care își așteaptă cercetătorul și, evident, editorul spre a afla și a decripta unele aspecte, esențiale, din biografia sa fizică și intelectuală. Revelatoare, în această ordine de idei, sunt și epistolele trimise poetului, prozatorului și memorialistului I. Valerian (1895-1980), care, în anii 1926-1938 și 1941, conduce, cu pasiune și destoinicie, revista „Viața literară”, în paginile căreia eraupublicați și comentați scriitori din diverse generații
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
cercetat, a adnotat și a bibliografiat într-o carte de referință1 toată corespondența, publicată, a benedictinului de la Păltiniș. Epistolele lui Constantin Noica conțin numeroase informații, note, știri, referințe, microportrete, acolade, rectificări, nuanțări privind unele momente din literatura și cultura națională. Revelatoare în acest sens sunt și cele două epistole, necunoscute până acum, trimise istoricului și criticului literar George Munteanu (1924-2001), unul dintre cei mai însemnați și exigenți eminescologi din ultima jumătate de secol. Impresionat de exemplara biografie 2 a poetului „nepereche
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
reconstituirea unei epoci, a unui climat literar și, mai ales, la restituirea imaginii unor scriitori intrați de multă vreme într-un nepermis con de umbră. Epistolele Otiliei Cazimir au o mare calitate, sunt veridice, iar autoarea se bucură de credibilitate. Revelatoare sunt, în acest sens, epistolele trimise prozatoarei și memorialistei Sandra Cotovu (1898-1987), descoperită, îndrumată și publicată în revistele Viața Românească, Adevărul literar și artistic și Însemnări ie- șene de exigentul profesor de literatură George Topîrceanu. În epistolele ce se publică
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
care uneori nici el nu și-l poate explica, Cuvântul la Dumitru Ichim este contemplat, analizat, șlefuit până la atingerea perfecțiunii ....”. Pe o masă a sălii erau frumos rânduite volumele cu versurile vredniciei poetice a preotului, vrednicie care cerea o lectură revelatoare. Atât de departe de țară mi s-a părut tulburător să se rostească asemenea versuri vibrante În grai românesc, dar și În traducere engleză. Desigur că, așa cum se observă tot mai adesea În peisajul cultural postrevoluționar, poeții noștri au Înțeles
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
din anul 1938. Liviu Rusu, personalitate plurivalentă a culturii naționale, a intrat, azi, într-un nepermis con de umbră de unde se cuvine a fi recuperat și repus, cum e și firesc, în circuitul valorilor durabile ale literaturii române. Bogată și revelatoare, sub multiple aspecte, este și literatura sa epistolară, din care transcriem, aici, o amplă misivă trimisă prozatorului și sculptorului Ion Vlasiu (1908-1997) ce se constituie, de fapt, într-o fermecătoare lecție de istorie literară și estetică. * Cluj, 15 septșembrieț [1
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
Calistrat Hogaș, George Topîrceanu, Hortensia Papadat- Bengescu. Și nu numai. În răstimp de șase decenii de susținută și consecventă activitate literară, profesorul de la Iași a întreținut un lung și incitant dialog epistolar cu aproape toți scriitorii și cărturarii epocii sale. Revelatoare și valoroase, sub multiple aspecte, sunt epistolele trimise lui Mihail Sadoveanu, Otiliei Cazimir, Luciei Mantu, Demostene Botez, Perpessicius, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Vasile Lovinescu, Alexandru Dima, Liviu Rusu, Constantin Noica, Dan Simonescu, Teodor Vârgolici, Al. Piru, Dumitru Micu, Mihai Gafița
Note despre epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5681_a_7006]
-
revela dedesubturi și de a dezamorsa ambiguități, prin percepția dinamică, vie, proaspătă a unei opere, a unui scriitor, sau a unei epoci literare. Revalorizare, reevaluare, restituire - acestea sunt mecanismele care susțin demersul lui Cornel Ungureanu. Titlurile capitolelor sunt, în sine, revelatorii și incitante, fie că ne gândim la V. Voiculescu - viața și supraviețuirea, N. Steinhardt, între ispitele literaturii și cele ale credinței, Jurnale, jurnale, jurnale, Generația ezoterică, Ieșirea din subterană, G. Călinescu în „era nouă”, Un profesor pentru toate anotimpurile sau
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
Zece negri mititei sau Cursa de șoareci) ori în afara lui, când inșii se găsesc suspendați întro „încăpere”, în sens larg, în proximitatea iminentă a unui cataclism (Muntele vrăjit, ca să dau un exemplu foarte „înalt”, utilizează boala și amenințarea morții ca revelator de destine și psihologii în perimetrul decupat al unui sanatoriu). Din analiza sub reflector a unei comunități restrânse (viața pe o scară de bloc) se pot deduce semnalmente ale unor comunități din ce în ce mai largi, până la dimensiuni general-umane. Tranziția răzbate ca ecou
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
celor doi, tată și fiică, revenirea ei în trecut schimbă prezentul. Jurnalul oferă în ultimele pagini efectele: întâlnirea celor doi - tată și fiică, drumul lor la templu, stingerea călugăriței precedată de scrierea poemului dinaintea morții, ceremonia funerară urmată de discuțiile revelatoare pentru amândoi. Notațiile finale o arată pe Nao descoperind Timpul regăsit al lui Marcel Proust și intenția ca în loc să țină alt jurnal între coperte, să învețe franceza ca să citească cartea în original. Alt mesaj, primit de Ruth de la profesorul psiholog
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
un autentic reper științific, moral si intelectual. Relațiile și dialogurile epistolare pe care cărturarul le-a întreținut cu atâția dintre contemporanii săi relevă prioritar interesul și pasiunea pentru studierea profundă a tuturor formelor și faptelor de istorie și de cultură. Revelatoare, din multiple puncte de vedere, sunt epistolele inedite trimise lui Constantin i. Moisil (1876 - 1958), Panait Gh. Cantilli (1866 - 1956), Gheorghe L. Longinescu (1869 - 1939) și Barbu Theodorescu (1905 - 1979), în care se constată preocuparea esențială a istoricului pentru evenimente
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
s-a bucurat de prețuirea lui N. Iorga, Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Oprescu, Tudor Vianu, Constantin Noica și mulți, foarte mulți alții, care au consemnat în memoriile, jurnalele și literatura lor epistolară faptele de cultură ale acestui erudit cărturar. Revelatoare și demne de reținut sunt epistolele lui Constantin Noica, Lucian Blaga și excelentul profil pe care i-l face George Oprescu, ce se publică, acum, întâia oară și care surprind aspecte fundamentale ale biografiei creatoare a celui mai însemnat istoric
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
cea mai însemnată a exilului literar românesc. Astăzi, grație lui Mircea Handoca, se cunosc douăzeci și trei de epistole 1 trimise de profesorul de Literatură Comparată de la Universitatea din Bloomington, Indiana, celui mai important istoric al religiilor din toate timpurile. Revelatoare și demnă de reținut este confesiunea pe care i-o împărtășește lui Mircea Eliade privitoare la patria lor comună: „România pe care am cunoscut-o eu îmi apare, metaforic, dar nu numai metaforic, ca o parcelă dintr-un vast «univers
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
a unora dintre prietenii și confrații săi. Unul dintre colegii săi, profesorul și istoricul literar Onisim Filipoiu (1914-2000), a consemnat într-un foarte prețios jurnal 1, întâlnirile și discuțiile cu poetul Ion Șiugariu încă din perioada studiilor universitare din București. Revelatoare sunt și epistolele 2 lui Ion Șiugariu trimise prietenului său Onisim Filipoiu, precum și un însemnat număr de manuscrise ale poetului de la Băița, pe care cărturarul clujean le-a încredințat spre cercetare și publicare istoricului literar Săluc Horvat (n. 1935), unul
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
așa de tânăr în cel de-a doilea cataclism mondial. Devoțiunea lui Onisim Filipoiu pentru biografia și opera poetului Ion Șiugariu e de o factură occidentală căreia nu-i scapă nici un detaliu, nici o informație și nici o referință critică. O mărturie revelatoare în acest sens întâlnim în epistola 3 din 20 martșieț 1978 trimisă din Cluj-Napoca cărturarului Săluc Horvat - „Totodată vă mai trimit alăturat și o fotografie cu Ion Șiugariu, din anii studenției, 1939, pe care, după ce veți face, eventual, o reproducere
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
scriitorul are ambiția întregului definit printr-o diversitate obligatorie. În proza lui Radu Țuculescu eroii sunt construiți sau aleși din stirpea revoltaților candizi, ce poartă, conștient au ba, istorii cu miez. Ei se trezesc animați brusc de biografeme tensionate ori revelatoare, și-și trăiesc singurătățile paradoxal, căci nu refuză, în ciuda însingurărilor necesare, prieteniile, oricât de neclare. Așa este și povestirea 1974. Începută ca un jurnal de cătănie, proza înaintează spre un final ce scindează realitățile așteptării: plecat în permisie, Remus are
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]