6,418 matches
-
o aromă asiatică tipică, iute, dar nu neplăcută. O copleșise, de asemenea, emoția la vederea cantității steagurilor roșu cu alb vizibile pe oriunde s ar fi uitat, În rânduri ordonate pe peluză, suspendate Între coloane, așternute pe mese, de parcă Își revendicau proprietatea Întregii clădiri. Roșul steagului era profund și mânios, ca sângele proaspăt vărsat. Fusese mâhnită că pierduse ceremoniile oficiale care marcaseră recunoașterea acestei noi republici de către lumea occidentală, era necăjită la gândul că fusese la Paris, suspinând după o iubire
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
se terminase de patru luni, între ei nu se discutase încă problema partajului. Ovidiu nu-și luase decât hainele, magnetofonul, aparatul de fotografiat, cortul și alte câteva obiecte mărunte. Mobila din dormitor fusese cumpărată de Sidonia, era normal s-o revendice. De altfel era pregătită pentru o discuție de acest gen. Banii dăruiți de părinții ei la nuntă rămăseseră neatinși, Avea de gând să echivaleze în bani valoarea mobilei și a obiectelor cumpărate de Sidonia. I se părea mult mai comod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
preia altfel decît mine evenimentele. Eu mai crispat. Ea mai ironic. "Să spui adevărul e o chestiune de temperament". Rîde enorm și vede monstruos", scria Val Gheorghiu. Eu o știu mai bine decît el pe Magda U.: Nu regret, nu revendic, încerc să nu-i urăsc. Dar nu pot să nu rîd de ei". La mine în romane se simte disperarea. Iar realul cum s-o spun? l-aș vrea transformat în ceva mai adevărat decît realul. "Oh, iarăși prețiozități, Iordana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dorinței pentru bărbățelul din papucii gazdei. Măcar de nu s-ar fi dat din belșug cu Ô Sauvage, after-shave-ul lui Iordan. Holda se comporta ca o codoașă: absenta îndelung sau arunca fraze cu dublu înțeles. N-a putut să-și revendice de pe urma mea nici un avantaj-serviciu. A ratat ocazia. "Cadoul" era un satyr bufon de onix (l-am refuzat) sau Leandru însuși. Nu s-a consolat cu paharul de Pastis. Am reușit să mi-l fac ostil pe veci. Tare i-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
răzbunătoare.Ea și-a făcut veacul prin sertare și a ieșit acum la lumină să provoace nenorociri. În același timp, reflectam la nesăbuința mea, și mai ales la neputințele mele de-a asuma această carte în totalitate și a o revendica în fața celorlalți. Și cartea m-a ales tocmai pe mine să provoace acest dezastru, intuind neputințele și refulările mele. Tocmai eu să provoc dispariția acestui însoțitor al meu, necunoscut? Și, în timp ce-mi făceam loc prin perdeaua de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fi impasibil la ceea ce se întâmpl... în aceste zile. Și sunt mai multe argumente care s... ne pun... pe gânduri. Atunci, Franța era într-o perioad... de creștere economic... pronunțat..., ceea ce a permis Statului s... vin... în întâmpinarea unora dintre revendic...ri. Disputele de atunci au avut loc pe fondul marelui clivaj ideologic al secolului trecut, numeroși studenți îmbr...țișând idei de stânga sau foarte stângiste (troțkiste). Șomajul nu avea dimensiunea prezent... și num...rul imigranților nu atinsese peste 10% din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
model...rii raționale este c... ea învăț.... Cei care au prognozat defectuos în 2005 au temei s... revizuiasc... algoritmii. În cazul inflației, s-ar putea argumenta c... Guvernului îi este avantajos că ținta s... r...mân... neschimbat... pentru a evita revendic...ri salariale. O inflație revelat... mai înalt... decât cea programat... ar fi bun... și pentru execuția bugetar..., fiindc... aduce incas...ri nominale superioare, în timp ce cheltuielile sunt înghețate. Un reprezentant al BNR a menționat puseul de inflație suplimentar pe care l-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
căutarea unor oameni care se exprimă firesc. Sau să se molipsească el însuși de incoerență și să o sperie pe vânzătoarea de la Pâine cu solicitări de genul: „Vă rog să-mi dați și mie două specimene disjunctive de pulbere cerealieră revendicată de Helios. Vă ofer, în afară de această alocuțiune, un sestert din care să decuplați restul, ca o ofrandă adusă onestității circumscrise.“ Din această frază imaginară, prin care parodiez stilul Elenei Radu, încă se mai înțelege ceva. Dar din cele ale Elenei
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
la început trece să te salute, înnoptează la tine o zi, două, pe motiv că îi este frig în lume, apoi, pe motiv de prietenie, de chiriaș cu acte în regulă, de stăpân; moartea nu vrea să mai plece. Își revendică dreptul la proprietate atunci când melcul nu se mai încape pe sine în sine, când pleacă și crede că-i va crește o altă casă pe umeri; melcul, uscat sub o frunză de brusture, visează solzi de nisip. Moartea nu vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a fi unu. Tulburările psihice, afaziile, ciclotimiile, demențele, narcisismele, paranoile, schizofreniile se trezesc în oglindă. Terapeutul deschide ușa, terapeutul împarte icoana în trei părți simetrice: cel ce este, cel ce se simte a fi, cel ce se vrea; fiecare segment revendică iluzia celuilalt, terapeutul leagă noduri între două sau mai multe absențe; terapeutul aliniază borduri. Coborâtul în oglindă este o radiografiere a sufletului, privitul, un instantaneu alb-negru al memoriei. Insiști în fața ușii închise, fiecare clipă o multiplicare a e ceea ce ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe lumea cealaltă. Iau de la unul lumină și duc la celălalt, copii nu se supără când își împrumută unii altora jucăriile. Petru în fiecare seară își rostea incertitudinea: Tatăl nostru... De ce al nostru și nu al lor? Pentru a-l putea revendica când ni se face de oameni singuri cu titlu de proprietate? Tatăl nostru, om de zăpadă, ne ascundem după tine ca după o redută, rupem bulgări, aruncăm cu bucăți de sfințenie în cei care nu au după cine să se adăpostească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
prin burlane, apoi pe șanț în păstrăvăria lui domn Enache; domn Enache era obligat să aducă mulțumire: în fiecare sâmbătă 5 păstrăvi mari, 3 și-i cocea starețul direct pe jar. Părintele Visarion tăia chitanțe pe Dumnezeu. Ava Ioan îl revendica doar la proscomidie. Era prea smerit să oprească și pentru sine un litru de Dumnezeu roșu. Riguros părinte era ava, nu se abătea nicio litera de la canoanele anthonite. Pregătea Sfintele Taine meticulos, cu grijă, cu băgare de seamă, precum un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se găsește în cărțile lui"9. Mai mult decît toți marii vizionari, Machiavelli a fost, pe rînd sau totodată, respins și revendicat. Gentillet și Campanella îl acuzau de ateism, Spinoza îl credea un "democrat mascat", jansenistul Scipione de'Ricci îl revendica pentru jansenism, Ferrari pentru patruzecioptism, Croce pentru hegelianism, iar Mussolini și Colloti mai mult decît Mussolini (în anii '30) pentru fascism 10. Responsabili de această receptare, pe cît de paradoxală pe atît de incitantă prin ingeniozitate, sînt cei care l-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
necredincios. Precum Isaia, condamnat și torturat de propriul popor, profeții creștini sunt condamnați pe nedrept de autoritățile ecleziale. Prin urmare, viziunii propriu-zise din capitolele 6-11, generația următoare de profeți creștini i-a adăugat un fel de prefață, în care își revendică drepturile conferite prin Duhul Sfânt direct de Dumnezeu. În noile condiții, rolul profetului scade, iar valoarea inspirației este socotită îndoielnică și arbitrară. Urcarea la cer a lui Isaia este o zvâcnire de durere, nostalgie și orgoliu. Trăsături definitorii ale genului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
un păcătos, dar Tu știi, la fel de bine ca și mine, că nu sunt ticălos. De aceea, Te rog să mă ajuți... Dar cum femeile nu au nevoie de ermiți... Nu pot scăpa de amintiri și iluzii, nu mă pot reinventa, revendicând un nou punct zero al existenței, așa cum n-am putut scăpa, încă din copilărie, de nume și prenume. Cum spuneai că te numești? mă întreba învățătoarea. Z, răspundeam eu, privind în jos. Cum adică, zău, chiar Z îți spune?... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
spunea mama, bodogănind prin casă, că au și ele depravații lor printre elevii pe care-i păstoresc. A fost una dintre primele mari lovituri pe care soarta mi le-a dat. Mă credeam unic și, iată, titlul de depravat era revendicat și de către alții. Trebuia să iau măsuri... Îmi propusesem să rămân, dacă nu singurul, măcar cel mai mare mic depravat și bănuiam că, rămânând mai mult în compania Ninetei, șansele de reușită erau mari, pentru că aceasta pur și simplu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să-mi spună că m-au zărit în colțul acela din dreapta-jos în Cina cea de Taină, chiar acolo, în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie. În timp ce unii îmi apreciază bunul simț, pentru că n-am revendicat un loc de-a toarta cu apostolii, alții cred că, dimpotrivă, având în vedere austerul meu stil de viață, aș putea râvni la un loc pe băncuța de mare praznic a tabloului. Sunt prezenți la amplificarea comediei și cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Preotului francez, doctor în teologie, Michel Riguet i se atribuie o scrisoare din 1953 adresată Papei Pius al XII-lea, redactată în numele Federației Cremaționiste din Franța, unde a cerut modificarea prevederilor asupra cremațiunii. Această scrisoare, ale cărei origini au fost revendicate și de către Jean Simond a fost decisivă 10 ani mai târziu în schimbarea prevederilor asupra incinerării cadavrelor de către Biserica romano-catolică, în urma Conciliului Vatican II. Lewis H. Mates, "Heretics", în Encyclopedia of Cremation, Douglas J. Davies, Lewis H. Mates, Ashgate Publishing
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Aici, în aceste "spații" privilegiate, toate valorile care caracterizează omenirea înfloreau simultan. Ceea ce se petrece sub ochii noștri este cu totul altceva. Suntem de la începutul erei moderne martorii unei dezvoltări fără precedent a cunoștințelor care alcătuiesc "știința" și care își revendică de altfel cu aroganță acest titlu. Înțelegem prin aceasta o cunoaștere riguroasă, obiectivă, incontestabilă, adevărată. Ea se distinge de toate formele aproximative, chiar îndoielnice, ale cunoștințelor, sau credințelor, sau superstițiilor care au precedat-o prin forța evidențelor și demonstrațiilor sale
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în urmă, în aceste mari mase transcendente care sunt Istoria, Economia, Societatea și în diversele moduri de structurare pe care le îmbracă acestea succesiv și care le conferă de fiecare dată forma lor concretă. Odată cu ipostaza acestor totalități obiective care revendică pentru ele titlul de Ființă, se înfăptuiește o răsturnare unică în ordinea lucrurilor: nu pentru că există indivizi vii există o Istorie; acești indivizi există, sunt ceea ce sunt în orice caz, fac ceea ce fac și gândesc ceea ce gândesc pentru că există o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a omului în locul și pe locul vechilor vise metafizice toate acestea demonstrează în mod frapant progresul continuu al principiului galilean în interiorul Universității și al disciplinelor literare înseși. Apariția, alături de această psihologie, a unei sociologii care se subordonează acelorași supoziții și revendică același titlu de scientificitate are același sens. Este vorba în realitate de o sociologie foarte aparte. Ca și în cazul psihologiei, o sociologie care ar trata umanitatea omului punând-o în joc nu ar putea să se lipsească de un
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de forțe în care nevoile, trebuințele indivizilor pe de-o parte, iar pe de alta, capacitatea societății de a răspunde la ele astfel încât să se păstreze în anumiți parametri ordinea socială conduc la ideea unor relații de putere. Indivizii își revendică drepturile, se organizează în grupuri de presiune, iar conducerea societății, pe o treaptă sau alta, încearcă să răspundă solicitărilor în limita resurselor existente, astfel încât să medieze interesele tuturor și să facă posibile relațiile de colaborare. Obținerea anumitor drepturi sociale s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai erau interesate de asistența socială destinată protecției maternității. Din punct de vedere temporal, bărbații au obținut drepturi sociale înaintea femeilor. Acest fapt s-a datorat existenței prealabile a unui capital politic, a deprinderii de a exercita și de a revendica drepturi cetățenești. Femeile au luptat simultan pentru drepturi civile, politice și sociale (G. Bock, 2002, p. 201). Urmărind cum, în general, femeile și bărbații beneficiază în mod diferit de sprijin public, pot ilustra această idee prin trimitere la experiența României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care se punea se referea la noțiunea de „viață de familie”: cuprinde aceasta și relația dintre un tată natural și copilul său? În România, nu sunt cunoscute cazuri în care tatăl, în calitatea sa de părinte natural al copilului, să revendice dreptul la a-și crește copilul. Cele mai numeroase cazuri sunt ale proceselor prin care mama cere, apelând la instanța judecătorească, recunoașterea paternității de către prezumtivul tată al copilului 1. Aceasta presupune plata unei pensii alimentare, posibila preluare a numelui tatălui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Cu toate acestea, practicile curente arată că, în fapt, există o prioritate a copiilor legitimi față de cei ilegitimi privind drepturile succesorale. Dreptul potențial al copilului de a-și moșteni părinții intră în conflict cu jocul de interese al rudelor ce revendică moștenirea, cu dificultatea de a stabili autenticitatea relației de sânge în lipsa documentelor doveditoare. Un alt aspect privește favorizarea mamei la dreptul la tutelă în detrimentul tatălui. Se consideră că legătura care s-a creat între copil și mamă pe parcursul sarcinii va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]