3,467 matches
-
4 iuniu în disponibilitate, recunoașteți cu gerarea afacerilor de corespondență a revizoratului pe d-l institutore Dîrzău Ministru [Gh. Chițu] 581 {EminescuOpXVI 582} București, 3 iunie 1876 N. 4848 Telegramă urgentă nr. 4848 D-lui prefect Vaslui D-l Eminescu, revizorul școlar, fiind pus de la 4 iuniu în disponibilitate, vă comunic aceasta spre știință. Ministru [Gh. Chițu] [PREDAREA ARHIVEI REVIZORATULUI ȘCOLAR] I București, 3 iunie 1876 Telegramă urgentă nr. 4842 D-lui M. Eminescu, revizor școlar, Iași Cu data de 4
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
lui prefect Vaslui D-l Eminescu, revizorul școlar, fiind pus de la 4 iuniu în disponibilitate, vă comunic aceasta spre știință. Ministru [Gh. Chițu] [PREDAREA ARHIVEI REVIZORATULUI ȘCOLAR] I București, 3 iunie 1876 Telegramă urgentă nr. 4842 D-lui M. Eminescu, revizor școlar, Iași Cu data de 4 iunie d-tră fiind pus în disponibilitate prin decret domnesc vă comunic aceasta invitîndu-vă a preda imediat prin inventariu arhiva revizoratului în primirea d-lui institutore Darzeu, aceasta până la o altă organizare a revizoratelor. Ministru
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
demisionând din postul de subbibliotecar, am onoare a vă notifica că s-a numit în locu-i prin Înaltul decret al M. S. Regelui, N-o 2532 din 24 curent, domnul Mih. Eminescu, absolvent al Facultății de filozofie din Viena, fost revizor școlar. Primiți, domnule director, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. p. Ministru Gr. Tocilescu p. Șef Divizie I. Vlădoianu Domnului Director al Bibliotecii Centrale din Iași [DECIZIA DE NUMIRE ÎN FUNCȚIA DE SUBBIBLIOTECAR] București, 29 septembrie Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice Prin
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
microcosmului lor interior și îndreptați în atenția lor spre legăturile intime, ce-i unește cu noile încercări de viață în patria comună. Al d-tale ca totdeauna T. Maiorescu {EminescuOpXVI 615} [TITU MAIORESCU] Nr. 9943 1875 oct. 8 Telegrama Eminescu revizor școlar - Iași Când trimiteți chestionarul relativ la poeziile și obiceiurile populare, cu care v-ați însărcinat? răspundeți astăzi. Ministru [TITU MAIORESCU] Domnului Eminescu Iubite Domnule Eminescu, Și scrisoarea d-tale cătră mine și scrisoarea de mai nainte cătră Chibici le-am
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
vecin, îi umple mereu simțirea de dragostea de viață, natură, semeni și credință în Dumnezeu. Meleaguri voievodale! Respirări ideale spre orizontul ce scânteie armurile peste pădurile dinspre Dobrovățul multimilenar și al Mănăstirii “atletului creștinătății”, al domeniilor regale, al lui Eminescu- revizor școlar, al dragostei de România a reginei Maria și al atâtor fermecătoare avânturi și roditoare pământuri. Se simte cu toți și cu toate, în „unitatea sufletului național” (Nae Ionescu). Se uită îndelung la Țara din față, din inimă și nu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mânca o căruță. Hopa - vine cineva, trebuie să fie măria sa. ă Bravo, strigă Porfiri și bătu din palme de patru sau cinci ori, în timp ce cămătarul abia de schiță o grimasă și întoarse chitara pe dos. ă Monolgul lui Osip, din Revizorul, spuse Porfiri. Actorul, duhnind a votcă de la o poștă, răspunse aplauzelor cu o plecăciune, cu fața prietenoasă și satisfăcută.- Am jucat rolul acesta în '56 la Teatrul Mariinski. Sunteți un cunoscător al artelor dramatice? ă Sunt un admirator al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Înainte de a-l cunoaște. Desigur, eu auzisem povestea - cine nu o auzise? ă Eu nu am auzit-o până acum. Dar spuneți-mi, care a fost reprezentația în care s-a produs acest incident nefericit? ă A fost montare a Revizorului la Teatrul Mraiinski. Porfiri tăcu pentru o clipă. ă În '56? întrebă el, distrat. ă Deci vă amintiți? Porfiri nu răspunde la întrebare. ă S-a întâmplat demult. Acum zece ani. Cum a reușit să-și câștige pâinea de atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de la asta? ă Poate că am un avantaj nedrept față de dumneata. După cum am spus, l-am mai întâlnit pe acest domn. ă La casa de amanet. și ce-i cu asta? ă M-a impresionat cu o recitare dramatică din Revizorul lui Gogol. A fost un actor, înțelegi. Stilul său era foarte natural și putea intra foarte ușor în pielea personajului pe care îl juca. Fața lui Salitov se cufundă în confuzie. Se utiă de la Porfiri la cadavru și înapoi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
cea negrăită și din râvna cea fără de asemănare cătră folosul și luminare a naționului românesc nu au întîrziat a tălmăci și tipări cărți folositoare în limba acestui națion, în anul trecut: Preacinstitul părinte potropop Petru Maior de Dicio Sînmărtin, crăiesc revizor, au dat la lumină Telemachu, tălmăcit din limba italienească, cum și Orthografia română, de sine făcută, întru care învață cum are a se scrie românește cu strămoșeștele slove latine. La aceste au adaos un Dialog pentru începutul limbei românești, întru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu greșim rugând autoritățile competente a ordona o mai strictă mânuire a măsurilor pentru stârpirea CÎNILOR de prisos. [26 noiembrie 1876] TEATRU ["ASTĂZI SE VA REPREZENTA... "] Astăzi se va reprezenta pentru prima oară piesa renumitului autor rusesc N. Gogol intitulată "Revizorul general", comedie în trei acte, și "Pantalonul roș", comedie într-un act. Revizorul, localizat de d. P. Grădișteanu, este după cât știm una din raritățile literare a celui mai original scriitor umoristic rus. După cât cunoaștem pe autor din romanele sale, "Sufletele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru stârpirea CÎNILOR de prisos. [26 noiembrie 1876] TEATRU ["ASTĂZI SE VA REPREZENTA... "] Astăzi se va reprezenta pentru prima oară piesa renumitului autor rusesc N. Gogol intitulată "Revizorul general", comedie în trei acte, și "Pantalonul roș", comedie într-un act. Revizorul, localizat de d. P. Grădișteanu, este după cât știm una din raritățile literare a celui mai original scriitor umoristic rus. După cât cunoaștem pe autor din romanele sale, "Sufletele moarte", "Schițe malorosienești ", "Taras Bulba " ș. a. putem prezice publicului o sară foarte plăcută
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care-n ultima linie trăiesc din precupețirea muncii, ba a vieții poporului nostru. [5 decembrie 1876] REVISTA TEATRALĂ ["JOIA TRECUTĂ S-A REPREZENTAT... Joia trecută s-a reprezentat două piese: "Pantalonul roșu", farsă îndestul de veselă într-un act, și "Revizorul general", comedie de obiceiuri în trei acte. Cea dentîi a fost destul de nevinovată în dispoziția ei, căci un soldat, care vine pe vreme de ploaie la iubita lui și-și pune inesprimabilii săi la uscat, pentru ca stăpânul casei, un medic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
actorilor! În sine farsa franceză nu are nici un merit și nici pretinde să-l aibă. Ea au servit pentru a trece vremea spectatorilor veniți la început și a deschis spectacolul pentru ca cei veniți în urmă să nu piardă nimic din "Revizorul general" de Nicolaie Gogol. Gogol e după unii cel mai original, după alții cel mai bun autor rusesc. Lucrul stă însă astfel: el și-a 'nrădăcinat în minte viața reală a poporului rusesc; tipurile sale sunt copiate de pe natură, sunt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o ploaie și toate răsar în plină lumină, fiecare în feliul ei. Ai și aici o răsadniță de oraș provincial, în care toți dormitează în păcate moștenite, fără ca lumea să se preocupe mult de ei... când iată că apare un revizor și toate aceste plante s-arată pline, greoaie, de-a dreptul pe scenă și cunoști că nu-i între ei nici o imitație în carton, nici un caracter afectat - răutatea și înjosirea omenească s-arată așa cum sunt, și râdem de ele. râdem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
desfășură împrejuru-i cu o varietate rară, iar sfîrșitul?... Necunoscutul călător redispare în întunericul din care ieșise, și lumea în urmă-i rămâne cum au fost înaintea venirei lui. Tot astfel ș' aici. Trezite din apatie prin vestea că sosește un revizor general, caracterele unei mici reședințe de subprefectură s-arată deodată în toată înjosirea lor, până ce străinul care a jucat rolul de revizor merge în lumea lui și-i lasă pe toți cum i-au găsit. Piesa e de școală veche
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cum au fost înaintea venirei lui. Tot astfel ș' aici. Trezite din apatie prin vestea că sosește un revizor general, caracterele unei mici reședințe de subprefectură s-arată deodată în toată înjosirea lor, până ce străinul care a jucat rolul de revizor merge în lumea lui și-i lasă pe toți cum i-au găsit. Piesa e de școală veche și bună, iar alegerea direcției merită în această privință toată lauda. Jocul actorilor au fost asemenea foarte îngrijit. D-nul Bălănescu mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o infirmitate fizică: surzenia. Dar este o farsă destul de plăcută, bine condusă și a fost și bine jucată. A doua: "Paza bună trece primejdia rea" este o comedie de intrigă, în stagiunea aceasta a treia piesă bună. Celelalte au fost "Revizorul general" și "Caterina". Planul femeiei unui fierar de-a scăpa pe nevasta unui marchiz de urmăririle adoratorului ei succede până la un punct oarecare. Rolurile fierarului ( d. Bălănescu), a femeiei lui (d-șoara Dănescu), a surorei marchizului (d-na Sarandi) au fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aibă la români un viitor foarte însemnat, din cauza voioșiei cu care se joacă, mai ales când piesa se petrece în cercuri sociale bine cunoscute de actori. În iarna asta s-a jucat mai multe cu oarecare virtuozitate. Cităm numai pe "Revizorul general", unde aproape fiecare reprezenta un tip interesant de provincial, apoi "Palma în sala teatrului", în care toate figurele se mișcau c-o nerezistibilă inspirație și c-o veselie de student în bune dispoziții. Cum am zis, în comedie nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe un astru menit a lumina pe bugetofagii locului", numai că pentru că apărea „în săptămâna patimilor și reprezentând opoziția, pentru că cei „trei crăișori ai săi, unul era conservator de baștină" și „avea drept scop să se mențină în funcția de revizor școlar, gras plătită din bugetul statului; cel de al doilea era socotit un renegat și cu zgardă în gât legat", dar cu cunoștințele sale istorice, sociologice se putea servi de formula „scopul scuză mijloacele" era caracterizat ca aceea persoană care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
localitate, acuzați de restabilirea despotismului... Cât despre Herodot, odată cu apariția ziarului „Steaua", avea teren de răfuială număr de număr cu opozanții, cu „Gazeta polițienească", cum o numeau cei de la Paloda. Dintre membrii colectivului de redacție de la Steaua enumerăm: Constantin Calmuschi, revizorul școlar al județului Tutova, mai bine zis primul redactor al Stelei. Alături de el: Mitrachi Chiricuță, Vaskov, Pălia, Râmniceanu. * Statutele societăților... Statutele societăților de împrumut și păstrare „Belșugul săteanului" din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Traian Ionescu, președintele demobilizaților grade inferioare din România ‐, la Senat, Colegiul universal la Alegerile din 4 iunie 1931 - C. Dornescu, avocat, fost prefect, la Senat, Colegiul consilierilor comunali și județeni pentru alegerile din 6 iunie 1931 - I.C. Antonovici, institutor, fost revizor. Mai sunt consemnate: Un Apel către Frații Săten i , semnat de scriitorul Virgil Caraivan - agricultor și altul de Iordache Leliu, sătean din Perieni - Tutova, alte diferite articole lămuritoare pentru alegeri, semnate de Gh. Manoilescu, I.C. Antonovici, N. Simionescu, C. Dornescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
curești, 1982. În ce privește pe G. Tutoveanu, analiza operei și a vieții poetului, spațiul oferit lui sunt inferioare și incomplete în raport cu ceea ce a făcut George Călinescu pentru Emil Gârleanu, G.M. Vlădescu, Victor Ion Popa, I. Valerian, V. Voiculescu, C. Moldovan... „Institutor, revizor, profesor, născut la Bârlad (oraș devenit o vreme, prin prezența lui Emil Gârlean u, D. Nanu, C. Moldovan, un fel de „Weimar”) la 20 noiembrie 1872, tatăl numindu‐se Gheorghe Ionescu. Mort în 1957.” Da, dar G. Tutoveanu care i
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
progresul școalei poporului.” Se publică materiale specifice profesiei: „Pregătirea învățătorilor” - de I. Antonovici; „Teoria evoluționismului” - de Const Gh. Moroșanu, profesor; „Cursurile com plimentare la sate” - de Const. A. Popa, institutor; „Rolul școalei în ridicarea economică a săteanului” - de V. Pânzaru, revizor școlar; „Pentru sau contra școalei democratice?” - de I.D. Vanaga, școala de aplicație; „Congresul pedagogic al Asociației „ de D.V. Țoni; „Selecționarea elevilor” - de I. Antonovici; Predarea proverbelor în școala primară - de Ioan Taraze, învățător, Școala de aplicații Bârlad; „Rolul manualelor didactice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
intrată în „Asociația învățătorilor” de la județul Tutova, venită în conflict și cu „tagma” profesorilor, pentru interese sindicale, dar mai ales profesionale, este descrisă și de I.C. Antonovici când vorbește despre Ștefan Toporaș, ajuns la un moment dat conducătorul Asociației și revizor școlar, dar 316 trimis să stea în „banca” lui din cauze politicianiste: „într-o cărțulie („Sfaturi pe înțelesul satelor”), prefațată de Nicolae Iorga. Să-l ascultăm: „Colegul meu de clasă Ifrim, președintele Asociației, face apel la mine să-l ajut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Unul dintre soldații din escortă, după ce îi somase inițial, a tras și l-a omorât pe unul dintre ei. Această întâmplare este discutată de mătușa Frosia (cea care scria numerele pe vagoane), de dispecerul militar Valia Podșebiakina și de bătrânul revizor de vagoane Kordubailo. Bătrânul este singurul care nu condamnă gestul ostașilor, înțelegând motivația lor simplă, ca unul care a cunoscut foamea. Se creează astfel opoziția între atitudini și păreri. Argumentele seci, goale de conținut ale "omului sovietic" Zotov sunt "jurământul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]