2,093 matches
-
coboară treptele locuinței lui Manuel Murias cu îndoiala în inimă. Nu știu ce să fac... să mă duc?... să nu mă duc?!..." Ca în toate revoluțiile portugheze, militare sau monarhiste, izbânda atârna de câteva detalii. De data aceasta, norocul stă de partea revoluționarilor. Gomes da Costa ajunge cu bine la Braga, dobândește adeziunea majorității ofițerilor diviziei a VIII-a, și, în dimineața zilei de 28 mai, comunică prin radiograme tuturor diviziilor proclamația redactata de Murias și pe care alte nuclee revoluționare o difuzează
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Silva, așa cum erau însuflețite coloanele de milițieni care biruiseră altă dată pe Paiva Couceiro sau pe sidoniști. Totuși, dacă Guvernul și, mai ales comandamentul coloanei guvernamentale care se îndrepta spre Braga, ar fi fost bine informați de situația din lagărul revoluționarilor, Gomes da Costa ar fi fost repede înfrînt. Dar P.T.T. și celelalte nuclee insurecte, aveau grijă ca Guvernul și organele lui să nu fie exact informați. În afară de toate acestea, norocul era de partea lui Gomes da Costa. Căci numai norocul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
La Lisabona, comandantul Cabeçadas adresează în numele armatei o scrisoare Președintelui Republicii, Bernardino Machado, cerîndu-i să demită Guvernul lui Antonio Maria da Silva și să alcătuiască "un guvern din afara partidelor, constituit din republicani care merită încrederea țării". Este prima greșeală a revoluționarilor, și primul motiv de disensiune între șefii mișcării. Greșeală, pentru că cer Președintelui să alcătuiască el Guvernul, anulând astfel orice caracter revoluționar al mișcării. Motiv de disensiune, pentru că, temîndu-se ca nu cumva mișcarea să se transforme într-o încercare monarhistă, Cabeçadas
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de unde i se părea că se trăgea. Ajunse Într-o vestită piață a orașului, Înconjurată de mașini de luptă care deschideau focul la Întâmplare, spre unde li se părea mitraliorilor că vedeau mișcări ale dușmanilor revoluției. Militarii trecuseră de partea revoluționarilor și se războiau cu inamici pe care nu izbuteau să-i vadă. Piața cea mare era plină de civili care alergau de colo-colo haotic, ca niște furnici dintr-un mușuroi distrus, În Încercarea de a se feri de focurile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în sfârșit, n-are importanță. Dintr-o legătură... Știm, știm, n-are importanță. Vi se pare, prin urmare, anihilat acest erou? Credeți? — Nu cred nimic, nu-l cunosc. Și-apoi, îl știți mai bine decât mine. Doar e tipicul erou. Revoluționarul! Ar trebui să-l știți mai bine, doar întruchipează, nu-i așa, simbolizează... — Ei, aici e aici. Rămâne o fascinație asemenea tip? Credeți, credeți? Dar și o primejdie! Nu nemulțumiții de la colțul străzii sunt periculoși, ci acești mari nemulțumițil. Intratabili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
prea multe supoziții, am făcut ceea ce atâția Învățați, prea vorbăreți, n-au făcut niciodată. Am fost În locul de unde veneau templierii și unde-și aveau ei baza de două secole, unde puteau Înota ca peștii În apă...” „Președintele Mao zice că revoluționarul trebuie să stea În mijlocul poporului ca un pește În apă”, am spus eu. „Tare președintele dumitale. Templierii, care puneau la cale o revoluție cu mult mai mare decât comuniștii dumitale cu codiță...” „Nu mai poartă codiță”. „Nu? Cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
opri din mers, căutîndu-i privirile. - Dar de ce? întrebă coborând glasul. Cine ar fi putut avea interesul să distrugă un monument istoric? Doctorul Griffith și Colomban se priviră o clipă, zâmbind cu înțeles. - Mulți, răspunse Stephens. Mai întîi, iredentiștii, indignați că revoluționarul Bran e revendicat și omagiat de câțiva poeți, filozofi și ocultiști. - În al doilea rând, continuă Colomban, biserica, mai precis ultramontaniștii și obscurantiștii care văd în Sean Bran prototipul magicianului satanist, ceea ce este absurd, pentru că Bran urma tradiția magiei renascentiste
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
degrabă ca să se Încălzească de la țevile Încinse ale pistoalelor-mitralieră sau să-și aprindă țigările de la ele, momente de nebunie În dormitoare pînă cînd locotenenții au reușit să aibă niște ordine clare și a reieșit că armata a trecut de partea revoluționarilor, apoi toată isteria cu teroriștii. Pe unul din oamenii lui Ceaușescu, pe Emil Bobu, l-au prins chiar aici, pe aeroportul militar, pilotul a aterizat pripit după ce i s-a transmis că În radare se Înregistrează un atac aerian... — Așa că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din acest labirint. Cucerirea aurului muntenegrean este țelul care îi aduce laolaltă pe austro-germani și pe aliați. La bordul navei pilotate de cinicul comandant care va deveni miliardarul Onassis, Corto își așteaptă colegii de aventură, fiind, la rândul său, emisarul revoluționarilor muntenegreni. Aceasta este o înțelegere onestă și cavalerească - o împărțire echitabilă între soldații care ies din război și cei ce aspiră să clădească o altă revoluție. Postmodern și intertextual, Pratt strecoară în proza sa elementele întâlniririlor enigmatice fără de care Corto
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
face decât să întrețină flacăra revoluției disperate și brutale. La macumba du gringo este o tragedie tropicală a răz bunării. Spectrul lui Gringo Vargas revine în lumea celor vii pentru a căuta răzbunarea tovarășilor săi morți. Trădătorul vinovat de masacrarea revoluționarilor este o ființă care pare desprinsă din spațiul ereziilor milenariste. Fratele Satanhiei, Preto, visează ca prin moartea lui Corisco, comandantul suprem, să întărească soliditatea mișcării și să pregătească Revoluția, ca foc purificator. Rolul în care se distribuie acest iluminat paradoxal
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
În acest context al revoluției, biografia grafică a lui Che este investită cu misiunea mobilizării spiritelor. Neutrali tatea mediului benzii desenate este abolită, în numele anga jării. Che ilustrează potențialul propagandistic al hagio grafiei. Mort pe frontul din Bolivia, Che este revoluționarul care nu poate greși cu adevărat, de vreme ce întreaga lui viață arde sacrificial pe altarul justiției sociale. Moartea ca martir al opresiunii imperialiste, moar tea ca autentic cruciat marxist ce se devotează celor din jurul său, moartea ca luptător ce refuză osificarea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fost ieri în fruntea bucatelor își vor partea leului, datorită fenomenului de accentuat camelionism politic. Medicul Fănel Gheorghiță nu a mai mers de două zile la Primărie, și-a dat jos banderola fiindcă s-a lămurit de jocul politic al revoluționarilor de birou, iar ’năuntrul său îi dictează: „dă cârpa jos, (banderola), las-o acasă într-un sertar pentru a-ți aminti când vrei de vremurile păcălelii și poate vei povesti la urmași despre sentimentele trăite, dezamăgirea culeasă în nopțile loviturii
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a aceleiași reviste vorbește, în acest sens, despre o „avangardă fascistă”: „L’italiano. Reviste (corect revue, n.n.) de avant garde fasciste. Dir. L. Longanesi. Bologna”. O notiță din nr. 76 adaugă argumentelor simpatiei spiritul revoluționar în artă: „L’Italiano, revista revoluționarilor fasciști, știe să fie și revoluționară în artă, grație spiritului creator al directorului său poet, pamfletar, desenator de mare talent Leo Longanesi. În ultimele numere, această foaie săptămînală a luat locul unui organ de luptă modernist și nu ferește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al lui Brâncuși” (pp. 102-103), precum și faptul că în jurul revistei Mà se aflau cinci timișoreni: poetul anarho-expresionist maghiar și traducătorul Franz Liebhard (alias Robert Reiter), Aurel Buteanu, pictorul cehoslovac Julius Podlipny, poetul și dramaturgul Endre Karoly, în fine, reporterul și „revoluționarul de profesie” Rodion Markovits. „Vasta corespondență dintre Kassák și Aurel Buteanu (și, nu mă îndoiesc, vasta corespondență dintre Reiter/Liebhard și Kassák) va fi lămuritoare pentru multe din chestiunile avangardei europene”, adaugă Ungureanu (ibid., p. 272). Lăsînd la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rudenie chiar?) cu doctorul Mamulea, nonagenar la acea dată, cel care fusese medicul personal al însuși regelui Carol I, suveranul care la 1907 „ucisese - se menționa în anonimă - 11 000 de țărani eroi, care se ridicaseră la luptă sub stindardul Revoluționarilor progresiști, care vor înființa mai târziu Partidul Comunist Român, înaintașul Partidului Muncitoresc Român, făuritorul socialismului în patria noastră scumpă, împotriva exploatării sângeroase de către moșierimea și burghezimea odioasă, pentru dreptate și Revoluție cu progres în țară. Numitul Afinoghiu (Tilică) Băcănel-Obănceanu - se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lumânarea episcopului și apoi lumina s-a întins de la unul la altul, ca în noaptea de Înviere. Se întunecase de-a binelea. Luminile nu se mai aprinseseră pe stradă, cine să le mai poarte de grijă! Emoționat Burtăncureanu privea ceata revoluționarilor. Îngenunchiați, cu automatele lăsate pe cimentul curții sau sprijinite de poarta metalică, ocroteau în căușul palmelor flăcăruile pale. Corul îi dădea de zor cu alte tropare. „Facem toată liturghia?“ șopti episcopul. Romancierul clătină din cap. Valerian tuși de câteva ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
un alt tinerel, și-l tot descosea de unde făcuse rost de armă. Semnase pentru ea? O mai dădea înapoi? Ce fel de cartușe au, de război, sau de gargară? Insul burtos care adusese tricolorele așteptase până ce Vandaxon le împărți tuturor revoluționarilor câte un steguleț. Apoi, ca și cum ar fi învârtit o imaginară manivelă deasupra sa, făcu câteva semne agitate cu mâna dreaptă și o zbughi drept în sus, printre crengile înaltului salcâm de la poarta prozatorului. Ca la un semn, becurile de pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vreau să fiu ca lumea. Eu nu sunt credincios. Nu cred în nimic, ce naiba, sunt rațional. Dar uite că tot m-am dus pe Magheru. Cunoaștem cu toții ruina asta de care nu se sinchisește nimeni, aflată lângă vechea asociație a revoluționarilor. Dacă treci de panourile din tablă ruginită pășești pe un strat gros de moloz, vezi excremente întărite, pungi de chipsuri, boturi umede de câini care se retrag imediat în tainițele lor. Între zidurile dărăpănate dai peste cornete de hârtie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
încît tot ce-i urma n-avea să mai fie istorie, ci paradis terestru. Pentru orice mare revoluționar există o soluție în istorie. Ceea ce el știe teoretic masele o simt practic. Dacă escatologia creștină "continuă" istoria într-o lume transcendentă, revoluționarul o "rezolvă" în imanență. Utopicul spiritului revoluționar pleacă din convingerea că istoria se poate termina în lume, că în imanență este posibilă o ieșire, că, în fine, devenirea este compatibilă cu o soluție. Închinîndu-se ascunzișurilor materiale ale istoriei, masele cred
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
problema raportului dintre psihologic și ideologic se prezintă adesea ca aceea a raportului dintre spontaneitate și conștiință. Concepțiile polare sînt: aici, inconștiența oarbă din comportamentul oamenilor și dincolo, conștiința științifică". Și se mai știe prea bine că partidul și elita revoluționarilor au tocmai funcția de a inculca această conștiință maselor în ansamblul lor, de a le impune o disciplină de gîndire și de acțiune. III Astfel se impune în prim-plan o clasă de fenomene cărora nimeni nu le dăduse atenție
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de îndurare o pregătesc pentru devoțiune. Le Bon nici măcar nu a fost nevoit să inventeze asimilarea eternului feminin cu eternul colectiv. Mulțimile Revoluției franceze au fost cît se poate de feminine. Faimoasele precupețe flecare au bîntuit multă vreme coșmarurile conducătorilor revoluționarilor. Napoleon le descria ca un împărat-amant ce a fost: "Am o singură pasiune, o singură amantă: Franța. Doar cu ea fac dragoste". Mulți dintre succesorii lui au vrut să spună același lucru, dar nu au îndrăznit. Asocierea între femeie, mulțime
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Roman, Militaru, Vlad). În discursul său, Ion Iliescu (însoțit de Silviu Brucan) demonizează în special figura lui Ceaușescu, pentru a lăsa în plan secund Securitatea și a încerca astfel să o salveze. Deși la TVR exista și un grup al revoluționarilor intelectuali (Mircea Dinescu, Ion Caramitru, Petre Mihai Băcanu), acesta a fost destul de repede marginalizat și pus în umbră. În clădirea Comitetului Central, diferite grupuri propun soluții pentru succesiunea lui Ceaușescu, improvizându-se mai multe guverne susținute de apparatciki (Constantin Dăscălescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
anxietate. Lovitura de stat care a învăluit revoluția a fost concretizată, afirmă fostul apparatcik anonim, de un serviciu secret profesionist, având în subordine o sută, maxim o sută cincizeci de oameni (p. 23). * Claudiu Iordache, una dintre vocile principale ale revoluționarilor aflați în balconul Operei din Timișoara (devenit în 1990 vicepreședinte FSN, aflat apoi, după un an, în ipostaza de demisionar dezamăgit din respectivul organism), a scris o carte, Iisus s-a născut la Timișoara (1994), în care nu se mai
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Codrescu admite existența unor erori, deficiențe și disfuncționalități ale Armatei în decembrie 1989 sau chiar etapizează prestația acesteia după cum urmează: 1) 16-22 decembrie, când Armata a fost la ordinele lui Ceaușescu; și 2) 22-31 decembrie, când Armata s-a alăturat revoluționarilor și poporului. Pentru a doua etapă sunt prezentați ca argumente palpabile morții (221) și răniții (633) revoluției proveniți din rândul militarilor. Autorii afirmă că, în general, liderii Armatei au împiedicat participarea unităților militare la reprimarea violentă a mulțimii, evitând un
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a legislatorului, o creație a legii cu alte cuvinte, că este necunoscut omului în starea de natură această idee, zic eu, s-a transmis de la romani până la noi, prin intermediul învățământului juridic, studiilor clasice, al publiciștilor secolului al XVIII-lea, al revoluționarilor din '93 și al organizatorilor moderni. Să trecem acum la consecințele celor două sisteme pe care tocmai le-am pus în opoziție, și să începem cu sistemul juriștilor. Cea dintâi consecință este de a deschide un câmp fără limite imaginației
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]