26,768 matches
-
purtătoare de metafizică. Presimțirea Orei fatale (o altă obsesie a poemelor), spaimele cărnii, angoasele, dezgustul , regretul, durerea, uimirea că totul se precipită deja, dau, bineînțeles, o altă dimensiune practicii poetice, o altă însemnătate oricărei Estetici. Elegia în defensivă. Pînă la ritmurile elegiace poetul trece însă prin haosul disperării și al îngrijorării extreme. Materia și “nimburile” nu se suprapun întotdeauna, celulele își dovedesc incultura, “plebea din sînge nu știe decît să mormăie și să geamă”. Nu e de la-nceput calm și echilibru
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
cheamă / acolo-n vâltoare.” Dincolo de excerptele oferite, toate poemele lui Alecu Croitoru sunt scrise cu o vizibilă studiere - atentă, nuanțată - a lexicului românesc. În această ordine de idei, versul liber propune ingenioase cadențe interioare, dezinhibate de corsetele clasice ale cutărui ritm cunoscut. Foarte important că omul de reală și solidă cultură cinematografică a găsit drumul Damascului prin cuvinte tipărite care degajă, cu dezinvoltură, viziuni, imagini sincopate despre destinul nostru În univers. În plin postmodernism - adesea despletit, cauzator de frivolități și nonsensuri
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
sau Gulagul. În curând Oblomov și cei de teapa lui vor fi trimiși să moară în Siberia" (p. 60). Despre New York scrie lucid și, în același timp, liric. Spania, cu dansurile sale tradiționale, e concentrată în cîteva rânduri sinestezice: "Flamenco: ritmul compus și pașii de lemn: dans de vibrații și volute de calcar, sâmburi de praf și hașiș: oprire și șarje în ritmicul flux. Tangoul se îndeasă între pulpe vegetale pe dușumele lascive, în testiculele taurilor înjunghiați departe-n coride. Salsa
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
contribuții au fost aduse în domeniul poeticii, al interpretării punctuale a operei. Mărturie stă simpla enumerare a comunicărilor din această arie tematică: Poetica ambiguității și a sugestiei la Dostoievski (N. Așimbaeva), Arta narațiunii și genul în romanul Demonii (R. Belknap), Ritmul în proza lui Dostoievski (V. Borisova), Pelerini, hoinari, pribegi în romanele lui Dostoievski (N. Budanova), Poetica sinecdoh-ei la Dostoievski (P Fokin), "Ce este Clasic?" Influența internațională a lui Dostoiesvki - perspectivă taxonomică (H.-J.Gerigk), Poetica cuvîntului și a genului la
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
asociază cu traiectul ascuțit al săgeții și al zborului rândunicii. La marginea mării însă explorările infinitului îți dau sentimentul plutirii, inconștientul introduce în substanța visării ceva din zborul plan al pescărușului, din rotirile lui netezi. Marea e un poem al ritmului. De la murmurul ei, până la pânzele ei colorate, când mai verzi, când mai nisipii, - infinite panglici de apă cu reflexe lent jucăușe - marea toată e ritm. Chiar când e netedă ca oglinda, sustrasă adierii și undei, pe cerul ei păsările taie
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
ceva din zborul plan al pescărușului, din rotirile lui netezi. Marea e un poem al ritmului. De la murmurul ei, până la pânzele ei colorate, când mai verzi, când mai nisipii, - infinite panglici de apă cu reflexe lent jucăușe - marea toată e ritm. Chiar când e netedă ca oglinda, sustrasă adierii și undei, pe cerul ei păsările taie cu aripa arcuite felii de văzduh, aceleași, mereu aceleași, parcă din ce în ce mai mari și parcă din ce în ce mai mici, și iarăși la fel, și din nou altele, la
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
felii de văzduh, aceleași, mereu aceleași, parcă din ce în ce mai mari și parcă din ce în ce mai mici, și iarăși la fel, și din nou altele, la nesfârșit, în înălțări și căderi, în cercuri și spirale. Iar apa, în lucia ei limpezime, reflectă zborul și ritmurile lui și totul se întoarce la tine, în mute repetiri ale liniei, o dată cu păsările care pleacă și vin, unind țărmul cu marea, în lung legănate rotiri. Reveriile mării, - cele ale mării pe care am cunos-cut-o, marera litoralului dobrogean, sunt deopotrivă
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
bun banc! Puneți inima cu toții S-o săltăm ca patrioții! Ave Cezar și bruneții Care schimbă corocleții!... Apud, tziganis gentes cantavit: „Nihil sine șpaga”... Așa că să fim atenți, mihi fratris, că ăsta devine imn național! Ia repetați cu mine În ritm „Solemnis martiale”! Hai: Ni-hil si-ne șpa gaaa... Sună mișto, nu?... Hai să mor, că se poate pune și ca inscripție pe un blazon regal!... Să moară copiii mei din care vreau să fac prințese, mânca-v-aș! Comunicare
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
poate ar fi stat mai mult în birt, permițându-și încă un ceas, un ceas jumate de reverii ori pur și simplu uitându-se la concetățenii săi și la Ninocika. Sau poate că s-ar fi îmbătat, ieșindu-și din ritmul său obișnuit. Puah! Nimic nu-i era mai urât pe lumea asta decât oamenii beți la slujbă sau la birt! Acasă - da, era altceva, acasă te poți afuma un pic. Să fim cinstiți - te poți îmbăta chiar ca porcu', după cum
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
cineva din greșeală - asta ar fi fost cea mai mare catastrofă pentru un iubitor al artelor marțiale. Mergeam cu pași mari către intrarea parcului dinspre Karlavagen - acolo erau oameni și traficul era foarte viu. Auzeam pașii bărbatului care își sincronizase ritmul după al meu. Instinctiv plănuiam un atac neașteptat, prin întoarcere bruscă, blocându-l pe individ cu stânga și lovind cu dreapta, îmbrâncindu-l cu piciorul stâng și fugind cât puteam de repede. Dar el mă ajunsese din urmă și-mi
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
de val E greu de suportat fericirea pămîntească De asta cînd îngerul vine Brusc ai revelația că în lumea de dincolo Era o prezență destul de familiară Și ecoul iubirii care ne încălzește pîntecele Și pune oasele în mișcare într-un ritm Care nu are nimic de a face cu tropăitul De avarie al sîngelui în tîmple E tot un rest de la facerea lumii. Că numai amintirile Explică viața. Și asta ca păianjenul Care dacă nu secretă pînza ca să prindă Timpul ce
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
Anca Mizumschi Stațiile de metrou Iubirea asta n-are ritm, n-are spațiu încalcă toate regulile stabilite de bunul Dumnezeu. Iubirea asta s-a aruncat în mine fără să se mire de nimic, clipocind în borcanele cu foetuși de la Mina Minovici ca să-mi aducă aminte că au fost și ei
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
de om de cultură; aici își împlinește cariera de profesor, își publică meditațiile filozofice și contribuie la desfășurarea activităților instituțiilor de cultură, îndeosebi la Teatrul Național. Ștefan Procopiu și-a păstrat regimul de viață, programul de lucru, muncind în același ritm continuu fără nici o reținere până în jurul vârstei de 65 de ani; totuși sfârșitul a venit la venerabila vârstă de 85 de ani, când ilustrul și-a găsit binemeritata odihnă.
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
copilăriei este potențată și de melopeea cornului englez, care sugerează o anumită atmosferă pastorală, reminiscență a ambianței sonore receptate în arealul natal, dar și de secvențele melodice preluate din practica ansamblurilor lăutărești țigănești. Structurile sonore, asemănătoare, pe alocuri (prin atmosferă, ritm și orchestrație), cu cele bartókiene (Dansuri populare românești, Concert pentru orchestră, pantomima Mandarinul miraculos) și cele enesciene din Rapsodia I, poartă însemnele unor curajoase abordări armonice, cu pregnante colorații modale, și ale unei debordante, explozive succesiuni ritmice și dinamice. După
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
va curta, dar va veni momentul creionării propriului nostru epilog, cănd sub greutatea delăsării vom fi Îndepărtați de la dreapta rânduiala. Moștenirea lăsată de Artur Silveștri ne arată că spiritul autentic cultural românesc veghează permanent, lucrează prin și pentru oameni În ritmuri pline de vitalitate, ca o punte Între cele două lumi: telurica și celesta. Dacă vom deveni antene ale undelor emise de a-l sau spirit luminat, acesta ne va Îndruma și canaliză, indiferent de schimbările vremii... Din ce a realizat
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
treacă așa, ca un vânt agasant zburlindu-ți coafura, strivindu-ți hainele de trup, lipindu-te de pereții străzilor, pleznindu-ți fața cu frunze și bălți imobilizându-te-n forța și indiferența sa căreia nu poți decât să-i joci spasmic ritmul. de frică mi-am Închis nasturii de la haina inimii
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
anumitor ordini, altfel zis, conform unor structuri modal): a unor succesiuni definite de intervale dintre sunete, luate două câte două. Se știe că unitatea elementară care compune limbajul muzical nu este sunetul, ci intervalul. Corelat, în opera muzicală (de autor) ritmului - succesiunii (structurate) de durate. De aici încolo, pe aceste unități generative de bază se poate configura orice edificiu (de la monodia gregoriană până la Politopul lui Xenakis). Ne propunem ca prin prestația interpretativă (performativă) să generăm operă muzicală constituită din modele de
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
putea crește confortul pacienților spitalizați ,o adevărată problemă pentru pacienții care sunt bolnavi, sub medicație și într-un cadru nefamiliar. Lucrarea de față își propune a prezenta primul pas în proiectarea unui aparat de monitorizare a semnalului electrocardiografic și a ritmului respirator. Semnalul electrocardiografic este cules cu ajutorul a trei electrozi poziționați pe suprafața toracelui :2 electrozi culeg tensiunea corespunzătoare derivației 2 iar al treilea electrod reprezintă potențialul de referinta.Frecventa respiratorie este captata cu ajutorul unui termistor cu răspuns rapid. Testele efectuate
MODUL DE MONITORIZARE A ACTIVITATII CARDIACE SI RESPIRATORII by CEZAR HAJ () [Corola-journal/Science/84109_a_85434]
-
efectelor terapeutice ale izoniazidei permițând creșterea eficienței, paralel cu reducerea dozei de medicament și a reacțiilor sale adverse, în special hepatotoxice, principala complicație a tratamentului cu izoniazidă. Efectul global al izoniazidei trebuie estimat, în această perspectivă, în raport atât cu ritmurile biologice ale ficatului, cât și cu bioritmurile agentului microbian etiologic, Mycobacterium tuberculosis. Diminuarea efectelor hepatotoxice ale izoniazidei ridică problema obținerii unor noi derivați antituberculoși cu eficientă crescută, dar și a cronooptimizării terapiei antituberculoase existente.
CRONOTERAPIA, O NOU? MODALITATE DE OPTIMIZARE A EFECTELOR IZONIAZIDEI by IRINA PINTILIE () [Corola-journal/Science/84122_a_85447]
-
transpar din partea întâi a Cvartetului în do major pe care le enunțăm: a) Juxtapunerea diatonicului și cromaticului, înterpătrunderea unor aspecte diferite, amplificate ca atare. b) Frecvența modulațiilor, care caută regiuni tonale îndepărtate, descriind o evoluție în cicluri. c) Ruperile de ritm interior dau dinamism acțiunii, împingând substanța tematică spre culminații succesive, subliniate în spirit concertant. d) Dezvoltarea îmbracă ipostaze variaționale melodic, ritmic și agogic enunțate cu grijă. e) Revigorarea reprizei urmărește dimensionarea unei forme monumentale, poate chiar a unui ciclu de
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
instituie un sunet-fundamentală, un ison pe sol# instaurat gradat de la ppp la f sempre, neornamentat în primele două măsuri, apoi intonat ca tril. Staticul se îmbină astfel cu dinamicul, atitudine ce rezonează cu cea a discursului coral. Densitatea instituită de ritmul în șaisprezecimi precum și oscilarea sonoră pe elementele unor grafuri în aceeași nuanță ca cea a saxofonului determină un rezultat sonor viu, fluctuant. Silabele asemantice, cu toate că se repetă, nu generează relații speciale între sunete. Acestea se nasc independent de natura fonemelor
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
În traducere: puțin în relief. footnote>, în concordanță și cu scriitura generală: vocile corului prezintă o textură sonoră rezultată din intrări succesive pe verticală și sunete prelungi, în timp ce saxofonul alto are o linie melodică derivată din cea a saxofonului tenor. Ritmurile dublu punctate din știma lui se păstrează, ilustrând acea apogiatură care însoțea isonul, dar evenimentele melodice sunt acum mult mai dense. Corul își desfășoară sonoritățile având ca suport vocalele a,e,i,o,u, de unde și caracterul fluid al secțiunii
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
melodică este o calitate a segmentului, atât vocile cât și saxofonul fiind investite cu același tipar melodic. Cele patru diviziuni vocal-instrumentale (S1-6, S7-10+A1-2, A3-8 și saxofonul sopranino) evoluează pe perechi. Astfel, vocile înalte (sopranele 1-6 și saxofonul sopranino) au ritmuri aproape identice și profiluri melodice asemănătoare. Pe același principiu își desfășoară discursurile celelalte două divizii (S7-10+A1-2 respectiv A3-8). Cu toate că fiecare voce permută un număr restrâns de sunete, intensa disonanță a secțiunii se datorează cromatizărilor puternice, ciocnirilor intervalice și rapidității
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
Vocile se întrepătrund, fiecare interpret expunând aceeași linie melodică, mai mult sau mai puțin variată și ornamentată. Există părți care se desfășoară într-o mișcare sau tempo liber - fără suport ritmic și părți ce au o cadență regulată, măsurată, unde ritmul are o importanță capitală. Conform muzicologului orientalist Christian Poché <footnote Christian Poché, La Musique arabo andalouse, p. 85. footnote>), noțiunea de tempo este secundară, esențială fiind evoluția în timp a vitezei de execuției, altfel spus accelerația. Astfel, formulele ritmice caracteristice
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
melodică nu este foarte ornamentată, aceasta fiind de altfel una dintre caracteristicile improvizațiilor denumite clasice. Această improvizație poate avea rol de introducere a unei noi mișcări a suitei. Instrumentistul este deci obligat să familiarizeze ascultătorii cu caracteristicile întregii mișcări - tempo, ritm, formule ritmice specifice. Libertatea de a improviza este în acest caz mult mai îngrădită, insistându-se mai mult pe rolul funcțional al introducerii, decât pe demonstrarea posibilitățile tehnice și artistice ale solistului. O variantă extinsă a improvizației istihbar este denumită
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]