1,334 matches
-
F. este Miorița, despre care a scris o teză de doctorat, a făcut filme, a organizat colocvii, a strâns într-un volum traducerile variantei V. Alecsandri. În principal, el crede că balada își trage „semnele poetice constante” dintr-o „paradigmă ritualică dezvoltată din două culte păgâne anterioare pătrunderii creștinismului în ținuturile locuite de geto-daci”. Poezia lui F. îl amintește organic pe folclorist, fiind una hrănită de mituri și credințe populare. SCRIERI: Răboj, București, 1976; Compunere cu portocale, București, 1982: Vămile cireșului
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
copii, cu rime interioare și aliterații, cât și suflul puternic al evocărilor și meditațiilor expansiv-defensive, ca în baroc („odaia-scoică- ascunde o perlă în cădere”, ca alegorie a trăirii poetei). S. cultivă și forma fixă. Cu Sfera de apă (1981) melancolia ritualică evocă facerea poeziei (Melancolii), legile invocate cândva de Orfeu vorbesc despre indicibilul („nici rău, nici bine”) asupra căruia întrebarea poetei („Ființa cui e însăși Poezia?”) se suspendă („Poesis între cifre tace greu”). Rămâne intuiția genezei metonimice a lumii („norii-n
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
cu Maria, ultimul Deceneu se întoarce acasă spre a propovădui noua religie. Romanul reconstituie lumea bizantină și pasiunile ei politice cu o pastă coloristică flaubertiană. În același timp, o muzică de înalte purități traversează textul, imprimându-i o mișcare solemnă, ritualică. Opera de maturitate a lui S. dobândește tot mai pronunțat caracterul literaturii „vizionare”, așa cum o înțelegea C. G. Jung. Are o mereu sporită tangență cu mituri și figuri arhetipale, transcende experiența individuală, deschizând porți către cea a subconștientului comunităților umane
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
în Antichitatea greacă și acceptată și după izbânda creștinismului, cu firești modificări în structura argumentației. Discursul lui Toader din Feldru (pe care cred că trebuie să ni-l imaginăm ca pe o „inserție” cultă într-o „reprezentație” dominată de semnele ritualice aparținând discursului funebru popular), arătând o notabilă stăpânire a artei oratorice (argumentarea urmează un traiect ce solicită formarea unor „convingeri”), este de marcă esențialmente livrescă. Cărturar de bună formație, diacul Toader se mișcă nestânjenit printre „izvoare”, „topind” pasajele împrumutate din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
spălându-și mâinile, spune: „Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră”, iar mulțimea răspunde: „Sângele lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Matei, 27, 24-25Ă. Prin răspunsul dat actului lui Pilat, mulțimea preia asupra ei culpabilitatea. Ritualic, printr-un transfer proiectiv, culpabilitatea a fost deturnată de la Pilat la mulțime. Aceasta Însă În plan formal, Întrucât Pilat va purta vinovăția morală a condamnării lui Iisus, iar mulțimea va avea, la rândul ei, vinovăția morală a celor care, prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
refulate și prin aceasta eliberând tensiuni psihice. Se poate chiar vorbi despre „scenarii psihologice colective” de tipul grevelor, manifestărilor de protest stradale mergându-se chiar până la revoluții și războaie. Tot În seria „scenariilor/acțiunilor psihologice” trebuie să includem și „serbările ritualice”, Întrucât și acestea au tot o semnificație psihomorală. În cazul „scenariilor ritualice”, desfășurarea lor are loc la date fixe, reprezentate prin „zile memorabile” care comemorează „evenimente” sau „personaje” exemplare din viața cetății. Aceste „scenarii colective” repetă sau reactualizează evenimentele cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
scenarii psihologice colective” de tipul grevelor, manifestărilor de protest stradale mergându-se chiar până la revoluții și războaie. Tot În seria „scenariilor/acțiunilor psihologice” trebuie să includem și „serbările ritualice”, Întrucât și acestea au tot o semnificație psihomorală. În cazul „scenariilor ritualice”, desfășurarea lor are loc la date fixe, reprezentate prin „zile memorabile” care comemorează „evenimente” sau „personaje” exemplare din viața cetății. Aceste „scenarii colective” repetă sau reactualizează evenimentele cu caracter valoric pozitiv având ca efect restaurarea și Întărirea ordinii axiologice și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
gravă, greoaie, energică. Portretele sale ni-l arată masiv și morocănos, frumusețea lui e numai în monumentalitate. Aparent placid, tern (ca și stilul prozei sale), el observă și înregistrează, iar mișcarea sentimentală vizibilă doar în „idilele” primelor scrieri, cu viziunea ritualică a existenței rurale, e repede reprimată, ca și accentul unui umor greoi, pentru care în mod vizibil nu avea vocație. Ascunsă, ca și puterea fizică bănuită în mâinile lui mari, de meșteșugar dedat cu uneltele primitive, aspirația acestui creator e
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Mogoșoaia de mulți ani. Camera lui este plină de cărți, așezate peste tot. Jumătate din pat este acoperit de un maldăr de volume. Ferestrele se deschid spre Parcul Bibeștilor, cu o pajiște splendidă și copaci mari, seculari. Scriitorul se plimbă, ritualic, seara cu un băț sculptat în mână pentru a se apăra de cîinii de care, nu se știe de ce, se teme. Nu îi place să se plimbe decât pe asfalt. „Am mers prea mult, când eram copil, desculț pe pământul
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
S., adunate în volumele Pelerinaj (1974) și Ceremoniile umbrelor (1996), sunt meditații lirice ale unei sensibilități interogative și evocări ale stărilor vesperale și nocturne, prielnice reveriei, avidă să capteze ritmurile inefabile ale firii și pe cele ale umanității naturale și ritualice. La rândul său, romanul Grădina înclinată (1974), narațiune de proiecție autobiografică, reia analiza și interpretarea contactului reconfortant cu natura și cu arhaicul. SCRIERI: Sensuri ale frumosului în estetica românească, București, 1969; Previzibil și imprevizibil în epică, București, 1972; Repere estetice
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
despre oaspeți (1979) începe cu urmărirea de către Eugen Norșa a unui urs uriaș care ucide vitele dintr-o localitate brăileană. Un episod cu o vânătoare de mistreți, având ca protagonist pe același Norșa, exista și în romanul anterior. Acum vânătoarea ritualică, necesară unei întemeieri, este una din temele acestui roman care dezvoltă experiența a trei personaje-oaspeți. Narațiunea este stufoasă, interpretările din mai multe perspective dau adâncime faptelor, trăirile personajelor sunt analizate cu lux de amănunte. Cea mai importantă realizare este, după
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
-lea, într-un discurs lent, țesut mărunt și complicat într-o oarecare măsură de prea multe aluzii. Nevroza simbolistă e întoarsă spre jubilație, în spitalul amorului sunt „spasme de parfumuri” și o desfătare cu tristeți (Nunțile efemere, 1972). Versurile sunt ritualice și criptice, galante uneori în chip excesiv, cu podoabe și sonorități livrești, de o eleganță care place totuși, fiindcă Z. pune gravitate și pricepere retorică în lirica sentimentală. După o frumoasă parafrază barbiană în Cartea de copilărire (1974) revine, cu
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
că, în aceste condiții, construcția putea avea o destinație rituală. La Kostenki 1 și 4, statuetele au fost identificate în interiorul unor mari construcții, probabil colective, depuse în mici fose axiale, unde se poate presupune că aveau loc activități cu caracter ritualic (P. Plumet 2006) Foarte interesante sunt observațiile din situl de la Malta, chiar dacă par interpretabile. Aici au fost identificate, pe de o parte, corturi ușoare, rotunde, probabil adăposturi de vară, și mari locuințe rectangulare, parțial îngropate în sol, a căror lungime
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de supraveghere a devenit un instrument important în arhitectura sistemului. Societatea acuza un strict control. Asocierea era, practic, interzisă sau, cel puțin, golită de sens. Sindicatele, formațiunile profesionale, organizațiile de femei, cluburile de șah etc., toate erau politizate, satisfăceau funcții ritualice de recunoaștere a autorității partidului și a ideologiei oficiale (în România se adăuga funcția de slăvire a conducătorilor), acolo unde nu lipsea cu desăvârșire, autonomia era limitată, iar liderii erau numiți de la centru. Zvonistica de zi cu zi vorbea despre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
informația cu care individul a fost alimentat, de la experiențele pe care le-a avut. Tiparele de gândire, structurile mentale se formează printr-un proces de „impregnare” (îndoctrinare) generat de context. Ipoteza noastră a fost următoarea: gândirea stereotipă și practicile cotidiene ritualice pot controla, la rândul lor, reprezentările sociale ale individului, imaginile pe care acesta și le face despre realitatea înconjurătoare, mecanismele cu ajutorul cărora recepționează informația și interpretează lumea. Așadar, reprezentările sociale și memoria comună sunt constant branșate acțiunii materiale și simbolice
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
s-a făcut părul măciucă” atunci când au asistat la profanarea steagului PCR și că mișcarea muncitorilor este o „rușine” care se cuvine sancționată în mod exemplar (pentru întreaga ședință, vezi Arsene, 1997, vol. 1, pp. 47-52). ședințele vor fi reluate ritualic pentru a fi acuzați „criminalii incalificabili”, dar și pentru a fi schimbați șefii întreprinderii care nu au putut stopa protestele. Sunt reactivate propagandistic, cu zel, gazetele de perete. De ce sunt iritate autoritățile brașovene și de ce nu prisosesc în a aduce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fi flagelați verbal protestatarii. Au fost excluși din partid și cei considerați a fi fost incapabili să stopeze „actul huliganic”, fiind necesar să fie găsiți țapi ispășitori și la un rang înalt, din nomenclatura întreprinderii. ședințele s-au derulat ritualic, așa cum am precizat deja, tinzând să minimalizeze din punct de vedere politic revolta de la Brașov și chiar să o nege, reducându-i pe protestatari la stadiul de infractori de drept comun. Au fost excluși și sancționați nu doar membri de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în Dumnezeu și găsește diferite metode de a contracara singurătatea din celulă. Este obstinat în a nu ceda psihic. Declarațiile false și cosmetizarea istoriei În urma anchetei dure, mulți protestatari au fost siliți să semneze declarații false, pentru a evita tortura ritualică. Angajamente de colaborare cu Securitatea nu au fost semnate; dar, în finalul anchetei și înaintea procesului, toți anchetații au semnat documente prin care se angajau să nu se mai revolte împotriva PCR ori a lui Ceaușescu, în caz contrar ei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deschiderea către fluxul vieții imediate, concrete. Multe poeme par însă artificiale, livrești, puritatea lor e strict formală, hieratismul rămâne simplu gest aferat, imaginile își pierd pregnanța simbolică. Deși lirica este, în ansamblu, muzicală, cu un ritm impecabil și o dicțiune ritualică, nu vor mai fi atinse cadențele vrăjite și intensitatea vizionară din Umbria inaugurală. P. este și autorul unor volume de proză, Tânărul Francisc (1992) și Cortegiul magilor (1996), în care reia, în stilul unei hagiografii romanțate, biografia Sfântului Francisc ori
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
cu imaginile de acasă, derulate cândva, în alt anotimp, în preajma femeii iubite și cu dorul secătuitor după copii. Toiagul marchează drumul știut al întoarcerii, al coborârii din veac, iar baciul care „culege steaua” - intrarea în atemporal, descifrând sensurile unei viețuiri ritualice. Poetul născocește doine și rugi, căci despărțit de orice putință a comunicării obișnuite, el își apropie înaltul, într-o continuă veghe, dar și cu o stranie regăsire de sine sub „cer albastru de baladă/ Și cuvântul lui Hristos...”. În viziunea
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Alecsandri. O situație specială are p. pe teritoriul Transilvaniei, unde ia forma de epilog al colindei propriu-zise și se numește urarea colacului sau mulțămită. Ca și celelalte forme ale colindei, p. își are originea într-un ritual magico-religios. Funcția sa ritualică s-a transformat treptat într-una de divertisment și felicitare, ceea ce i-a asigurat permanența. S-a găsit o corespondență a p. în sărbătorile romane Opalia, în care se celebra cultul soției lui Saturn, Ops, simbol al abundenței și al fertilității
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
179-192; Dicț. lit. 1900, 649; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 442-446; Ion Șeuleanu, Orația de nuntă, în Poezia populară la nuntă, București, 1985, 137-181; Andrei Hâncu, Reflecții generale asupra genezei, dezvoltării istorice și stării actuale a speciei orației ritualice, în Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești, Chișinău, 1991, 128-151; Ion Șeuleanu, Nunta în Transilvania, București, 2000, 93-135, passim; Pavel Ruxăndoiu, Folclorul literar în contextul culturii populare românești, București, 2001, 282-291. I.H.C.
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
ea, are funcția de a proteja colectivitatea împotriva delincvenței, izolându-i și punându-i sub control pe delincvenții potențiali, și, de asemenea, funcție de sancționare a actelor de delincvență. Dansul ploii. În condiții dramatice de secetă, colectivitățile arhaice dezvoltă adesea dansuri ritualice ale ploii. În mitologia care le este asociată, aceste dansuri reprezintă instrumente magice de obținere a ploii mult așteptate. Cum putem explica apariția și menținerea unei asemenea practici? Analiza funcțională pune în evidență o serie de funcții pe care le
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care le este asociată, aceste dansuri reprezintă instrumente magice de obținere a ploii mult așteptate. Cum putem explica apariția și menținerea unei asemenea practici? Analiza funcțională pune în evidență o serie de funcții pe care le are un asemenea dans ritualic. Din punctul de vedere al ploii efective este clar că funcția sa e nulă. El are însă o serie de alte funcții pozitive; în primul rând, reprezintă un instrument de reafirmare a solidarității sociale într-un moment dificil pentru colectivitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
limite În timp și spațiu. Într-o altă secțiune a lucrării, ne sunt aduse În atenție o serie de practici cotidiene care au marcat perioada comunistă. Adrian Neculau revine cu investigarea contextului, plecând de la ipoteza că gândirea stereotipă și practicile ritualice pot controla reprezentările și acțiunile individului (studiul cozii, ca reverberație a penuriei, fiind referențialul investigativ principal). Tatiana Slama-Cazacu tematizează instituția colocatarilor, invenție comunistă - a deposedării și desființării intimității - pe care aproape că o uitasem. Septemiu Chelcea, cu spiritul exact și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]